La est de Prut, copiii sunt marfa ieftina. Cu 100 de dolari iti poti cumpara unul, cu acte in regula. Si faci cu el ce vrei: il pui in jug sau, mai rentabil, il inchiriezi proxenetilor. Anual 5.000 de copii ajung marfa pentru bordeluri. Cei mai fericiti dintre copiii vanduti in Moldova ajung sa lucreze in agricultura precum sclavii. Cei mai putin norocosi sunt folositi pentru cersetorie si prostitutie. Oficiali moldoveni incuviinteaza acest tip de negot, ba unii dintre ei chiar fac bani buni pe spinarea copiilor traficati. Republica Moldova a ramas mult in urma in ceea ce priveste legislatia pentru protectia copiilor, dar pana si cazurile flagrante sunt ignorate de catre autoritati. Dupa ce aproape jumatate din populatia activa a Moldovei a parasit tara muncind in Occident, copiii au devenit o sursa importanta de venit pentru cei ramasi sa traiasca in mizerie.

Forta de munca ieftina pentru fratii de peste Prut. Fermele romanesti de-a lungul granitei estice cu Republica Moldova se aprovizioneaza de ceva timp cu elevi de la scolile sau liceele aflate de cealalta parte a granitei. „Ei au alt respect pentru dascali, care ii insotesc de fiecare data, si au foarte multa disciplina", ne explica administratorul unei imense livezi de meri, de langa Iasi. Mai aflam si ca, pe langa faptul ca sunt foarte ieftini, elevii moldoveni sunt si eficienti: „Am recoltat cu 70 de copii peste 100 de tone in numai o saptamana. Dupa ce au plecat ei, cu forta de munca de prin zona, mi-a trebuit de doua ori mai mult timp", completeaza acelasi administrator.

Trecand granita, am aflat ca in Republica Moldova obligativitatea ca elevii sa mearga in practica la diverse munci agricole a ramas inca valabila. Anul scolar incepe cu o luna de practica la liceele agroindustriale sau chiar la cele polivalente. Desi in mod normal elevii ar trebui sa faca practica in zona unde traiesc, cativa intreprinzatori au gasit o modalitate de a scoate bani pe spinarea copiilor. Fermele romanesti nu au facut contracte direct cu copiii, ci cu firme intermediare si cu scolile acestora. Astfel, de-a lungul Moldovei, scolile trimit copii in practica sa lucreze in agricultura in Romania si chiar in Ucraina.

Incognito

Ne-am deplasat la Ungheni, la Colegiul Agroindustrial, locul de unde au plecat copii la munca la ferma Bucium de langa Iasi. Am pozat in proprietari de ferme din Romania, care au nevoie de forta de munca din randul elevilor. Chiar daca liceul a trecut printr-un imens scandal in septembrie, conducerea este dispusa in continuare sa trimita copii in Romania. „Trebuie sa vorbiti cu directorul adjunct, Andrei Gregoriu, sau cu directorul Alexei Popovici. Ei au tot trimis copii la munca si de la liceu, si de la scoala- internat." Contactati telefonic, directorii au fost de acord sa organizam o intalnire pentru a stabili toate detaliile, refuzand sa discute telefonic despre subiect.

Am contactat si conducerea liceului pentru copii cu nevoi speciale din Balti, de data aceasta ca jurnalisti. Toti au refuzat sa dea detalii despre cazul din septembrie anul trecut, singura declaratie smulsa fiind: „Romanii s-au comportat neomeneste cu noi", referindu-se desigur la amenzile primite si obligatia de a-si retrage urgent copiii de la munca.

Trebuie sa precizam aici ca in calatoria noastra prin Republica Moldova am fost indrumati in mai multe randuri catre dirigintii din scoli si licee, atunci cand am pozat in fermieri care cauta copii pentru munca in Romania.

Micii agricultori

Nu este o mare diferenta intre Romania si Republica Moldova in ceea ce priveste folosirea minorilor in muncile agricole. La tot pasul intalnesti copii muncind pe camp sau in ferme. Insa cazurile in care parintii isi vand copiii sa lucreze in ferme din Moldova, Ucraina sau Rusia sunt foarte frecvente. Atat de frecvente incat nici nu mai sunt luate in seama de catre autoritati. Multi dintre copiii care merg sa lucreze in gospodarii sau in agricultura sunt apoi vanduti succesiv si racolati in cele din urma de retele de cersetorie si prostitutie, mai ales din Rusia. Copii din Republica Moldova circula extrem de usor prin fostele state sovietice, fara sa aiba nevoie de pasaport. Ei trebuie sa fie insotiti de certificatul de nastere si o declaratie notariala prin care unul dintre parinti isi da acordul pentru calatoria copilului. Certificatul de nastere nu are poza, ceea ce face foarte usor ca pe un singur certificat sa circule mai multi copii. Iar declaratia la notariat este data de catre parinti in schimbul a cel mult 100 de dolari. Din acel moment, copilul nu le mai apartine.

Tiulika-Pestisorul

Unul dintre cazurile pe care le-am urmarit indeaproape se refera la doua surori de 12 si 13 ani, Anastasia si Valentina Sapoval, din Rezina. Cazuri precum cel mentionat aici sunt poate cu sutele in Republica Moldova, iar traseul urmat de cele doua copile este deja o rutina. Trebuie mentionat ca politia din Republica Moldova nici nu s-a interesat de aceste cazuri, cel putin pana acum. Iar finalul povestirii este cu atat mai incredibil.

Anastasia si Valentina au fost trimise de catre mama lor la fratele acesteia, deci unchiul fetitelor. Acesta locuieste in satul Ploti, aflat in Transnistria. Unchiul fetelor, Boris Supostat, le-a tinut doua saptamani sa lucreze in gospodarie. Dupa aceasta, le-a imprumutat pe fete unei familii de rromi din sat. Inga si Angela, trecute de 18 ani, au avut grija sa le puna pe fete la treaba in gospodarie. Dupa un foarte scurt timp, Angela a sunat la o alta familie de rromi din Soroca, Republica Moldova, care a trimis o echipa sa le cumpere pe surorile Anastasia si Valentina. Un anume Tiulika din Soroca a platit pentru cele doua fete 200 de dolari. Le-a tinut pentru o luna in gospodaria sa din Soroca, unde fetele au facut diverse munci. Intre timp, trimisii lui Tiulika s-au dus la mama fetelor insotite de un politist, Vadim Luca. Au cerut adeverintele de nastere ale fetelor, insa nu au primit-o decat pe cea a Anastasiei. Mai mult, mama fetelor a fost dusa la un notar din Soroca, unde a semnat o procura prin care incuviinta insotirea in strainatate a fetelor de catre o persoana pe care nici nu o cunostea. Valentina povesteste ca a fost dusa impreuna cu sora ei in orasul Ufa, din Rusia. Au fost insotite de Tiulika si inca doi barbati. Dupa doua luni, Valentina a reusit sa fuga din Ufa, impreuna cu alta fata din Republica Moldova, si sa se reintoarca acasa. Anastasia a ramas la Ufa si nimeni din familie nu mai stia ce s-a intamplat cu ea. Despre ce s-a petrecut in cele doua luni la Ufa, nici mama fetei si nici Valentina nu vor sa vorbeasca. Surse din politia orasului Soroca ne-au declarat insa ca Tiulika este un mafiot important in regiune, ocupandu-se in special de organizarea retelelor de prostitutie catre Rusia.

Via Transnistria

Pentru a vedea cum a functionat reteaua de traficanti in cazul celor doua fete, am trecut granita in Transnistria si ne-am dat drept cumparatori de copii pentru diverse munci in Romania. In satul Ploti nu am reusit sa-l gasim pe unchiul fetelor, dar am vorbit cu baiatul acestuia, care si-a amintit de verisoarele lui fara prea multa placere: „Erau puse pe rele, mai ales Nastia (Anastasia). Pe ea nici nu o mai primim aici, a furat parale si votca de la batranii nostri". Am aflat cu surprindere ca Anastasia s-a intors de curand in Ploti si locuieste din nou la familia de rromi care a vandut-o pentru prima oara, la Inga. Nu ne-a luat mult sa o gasim in Ploti pe fetita si pe Inga, si sa intelegem din discutia purtata cu Inga, care se autoproclama „stapana Nastiei", ca fetita a fost vanduta in Ufa pentru prostitutie. Inga a tinut-o pe Anastasia langa ea tot timpul discutiei. Desi acum are doar 13 ani, Anastasia pare mult mai matura. Ea stie exact ce acte ii trebuie pentru a iesi din tara si unde sunt respectivele acte. Inga nu sta sa asculte povestea noastra pana la capat si ne-o si ofera pe Anastasia: „Despre ea, numai cu mine vorbiti. Eu sunt acum mama ei. Imi dati un avans de 100 de dolari, iar pe urma, periodic, imi trimiteti mie salariul ei. Eu va fac rost de mitrica (certificat de nastere) si va duc la notar sa rezolvam celelalte acte". Inga tine sa ne asigure ca Anastasia are experienta: „A mai lucrat si la Soroca, si in Rusia, e foarte harnica. Daca nu era asa, nu o mai tineam langa noi. Au fost prin Rusia niste probleme cu actele, dar s-a rezolvat. Imi spuneti cand vreti sa o luati".

Ne-am deplasat la Soroca pentru a discuta si cu notarul care a facut procura din partea mamei celor doua fetite. Notarul Ticu Boldescu a fost foarte surprins de vizita unor jurnalisti. El ne-a declarat ca nu are foarte multe cazuri in care parintii vin sa semneze procuri precum cea intocmita in cazul celor doua fete. Insa, din exemplele pe care ni le-a dat, a reiesit ca Boldescu a semnat mult mai multe procuri decat vrea sa recunoasca: „Vin multi parinti din Soldanesti, din Floresti si Rezina, pentru ca sunt racolati de tiganii din Soroca. Eu le fac la toti procuri, daca e legal. A venit, spre exemplu, de curand la mine o femeie care mi s-a plans ca fata ei urma sa fie vanduta dupa ce eu am legalizat procura, dar nu am avut cum sa o ajut!". Notarul ne-a mai spus ca familiile de rromi vin cu proprii copii si intocmesc procuri pe care le folosesc pentru a trafica copii racolati de prin satele din jurul Sorocai. „Eu nu pot face nimic, chiar sunt obligat sa semnez procurile si atunci cand vine numai unul dintre parinti", incheie notarul Boldescu. Natural ca acesta nu-si aduce aminte de cazul celor doua fetite si nici nu cunoaste vreun personaj cu numele de Tiulika. Surse din politia locala ne-au declarat insa ca cei doi desfasoara afaceri foarte profitabile, una dintre dovezi fiind imensa casa in constructie din centrul orasului, care apartine notarului.

Mai departe

Am descoperit insa si cazuri in care parintii nici nu au mai fost intrebati de catre traficanti daca sunt de acord cu plecarea propriilor copii. La Cahul, in sudul Moldovei, am discutat cu Nina Postenko, mama a doua fete, amandoua traficate in afara Moldovei pentru prostitutie, amandoua la varsta de 16 ani. Cea mai mica dintre fete este Elena, care acum are 18 ani si a fost pacalita sa plece la Volvograd, in Rusia. Ea trimitea scrisori regulate mamei, in care o asigura ca totul este bine si ca munceste in agricultura. De fapt, Elena era fortata sa cerseasca in haine de calugarita in timpul zilei si sa se prostitueze noaptea. Traficantii, Feraru si Nastia, locuiesc la Ialoveni si se ocupa in continuare cu aceeasi afacere. Ei le fortau pe fete sa scrie acasa ca totul este in regula. La un moment dat, Elena a reusit sa strecoare intr-o scrisoare dictata de traficanti un biletel in care isi implora mama sa o scoata din iadul in care se gaseste. Politia a fost anuntata si a dat poza fetei prin Interpol. „Eram inca la Volvograd cand la traficanti a venit un politist, pe care ei il plateau, si le-a aratat poza mea, avertizandu-i ca ma cauta politia. Ei platesc multi politisti, inclusiv pe seful politiei din Volvograd, dar chiar si pe preotul din oras." Mai departe, Elena ne-a povestit ca traficantii au trecut-o frontierele pana in Rusia, platind mita vamesilor si granicerilor, care nici nu au intrebat-o daca are pasaport. Mama fetei ne-a spus ca politia nu a facut nimic mai departe si ca Elena a fost eliberata numai pentru ca organizatia „Salvati Copiii" din Chisinau a reusit sa ia legatura direct cu traficantii. „Mai am o fata care a nimerit in Italia, tot la prostitutie. Au ademenit-o de aici la 16 ani si a fost pacalita ca va munci in agricultura, dar a ajuns prostituata in Italia. Acum a reusit sa se salveze de acolo si traieste din cules masline", ne-a mai declarat increzatoare mama celor doua fete.

Lipsa de reactie

Maria Ianachevici, vicepresedinte al organizatiei „Salvati Copiii" din Chisinau, ne-a declarat ca fenomenul traficului de copii din Republica Moldova catre Rusia si Ucraina a luat o amploare ingrijoratoare: „In Ucraina, copiii sunt dusi la munci agricole. Pe cand cei repatriati din Rusia vorbesc si despre munci agricole, dar se vorbeste cu prioritate despre cersit si prostitutie". Ianachevici acuza in primul rand usurinta cu care pot circula copiii in afara Republicii Moldova, cat si lipsa de reactie a autoritatilor in fata acestui fenomen: „Avem un Cod Penal, dar e foarte greu de dovedit in baza acestuia ca un copil a fost traficat. Republica Moldova a semnat Conventia si protocolul aditional de la Palermo din 2000, dar nu le-a ratificat nici pana acum. In acest protocol este definita foarte clar notiunea de trafic de fiinte umane, traficul de copii si prostitutia juvenila. Ceea ce inseamna ca noi nu avem o arma interna cu care sa luptam cu aceste fenomene." In anul 2003, aproape 300 de copii, victime ale retelelor de trafic, au fost repatriati in Moldova. Pentru aceeasi perioada, politia are in evidenta numai 15 infractiuni legate de traficul de copii. Trebuie mentionat ca nici unul dintre cazurile concrete enumerate mai sus nu a facut obiectul unei anchete judiciare. Mai mult, chiar inalti demnitari de la Chisinau, precum premierul Vasile Tarlev si directorul SIS Simion Rusu, au declarat public faptul ca in filierele care se ocupa cu traficul de copii sunt implicati si functionari publici. Coruptia este larg raspandita printre notari publici, politisti, graniceri si vamesi. Ion Bejan, seful Departamentului pentru Combaterea traficului ilicit de fiinte umane, a declarat ca nu poate spune cu precizie cate persoane oficiale sunt implicate in retele de trafic de persoane, si nici care este amploarea acestui fenomen. Pur si simplu, autoritatile nu au aceste date, parand a fi total depasite de amploarea fenomenului.

Un studiu recent publicat de catre Institutul de Politici Publice face referire la cel putin 5.000 de copii traficati anual din Moldova in exterior, numai pentru prostitutie. In acelasi studiu este observata amploarea pe care a luat-o fenomenul exploatarii copiilor prin diverse munci dupa anul 1999.

Intre timp, autoritatile au gasit si tapi ispasitori pentru incompetenta lor: „Au aparut multe ONG-uri in Republica Moldova, care declara ca combat traficul, dar de fapt doar scurg bani de la sponsori si nu fac nimic. Aceste ONG-uri fac doar niste buclete (n.r. - brosuri) care costa o groaza de bani, dar ele nu aduc nici un folos, deoarece nu ajung prin sate si prin toate localitatile Republicii Moldova", declara Ion Bejan. Vicepresedintele „Salvati Copiii", Mariana Ianachevici, este de alta parere: „Anul trecut am avut o discutie cu seful Departamentului trupelor de graniceri, Igor Colenov, caruia i-am solicitat sa afisam niste materiale antitrafic in zona aeroportului. Ne-a raspuns ca atata timp cat in Legea despre frontiera de stat nu scrie nimic despre aceasta, nu vom primi permisiunea sa afisam nimic si nu vom putea imparti nici un pliant".

Ancheta coordonata de CRJI (Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie) si finantata de FUJ (Asociatia Jurnalistilor de Investigatie din Danemarca). www.crji.org