Retrocedează şi fugi la Palat

PE CINE A ÎMBOGĂŢIT BĂSESCU ÎN ULTIMA ZI DE PRIMAR
Controversatul cartier „Henri Coandă“, construit prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe pe un teren de 116 ha, este subiectul unei epopei continue, ai cărei actori sînt oamenii politici. În ultima zi a campaniei electorale pentru fotoliul de preşedinte al României, din anul 2004, Traian Băsescu a dat o dispoziţie „cu cîntec“, în calitate de primar general, prin care a retrocedat 2,5 hectare din terenul pe care Agenţia Naţională pentru Locuinţe trebuia să ridice case pentru tineri. Terenul a fost vîndut rapid la un preţ modic.

BĂNEASA CU DISCOUNT ● O afacere cu iz PD-L sub casele din „Henri Coandă“
În ultima zi a campaniei electorale pentru fotoliul de preşedinte al României, din anul 2004, Traian Băsescu a dat o dispoziţie ciudată, în calitate de primar general, prin care a retrocedat 2,5 hectare din terenul pe care Agenţia Naţională pentru Locuinţe trebuia să construiască case pentru tineri. Terenul a fost vîndut rapid la un preţ ciudat.  

Controversatul cartier „Henri Coandă“, construit prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL) pe un teren de 116 ha, este subiectul unei epopei continue, ai cărui actori sînt oamenii politici. Unii şi-au contractat vile la preţuri modice, în timp ce acţiunea lui Radu Fotino, care încearcă să pună mîna pe cele 116 hectare de teren, tot politicieni pare să aibă în spate.

Aflat în ultima zi a campaniei electorale pentru preşedinţia României, Traian Băsescu a dat o lovitură cartierului „Henri Coandă“, în calitate de primar general al Capitalei, la 26 noiembrie 2004. Printr-o dispoziţie i-a pus în posesia unui teren de 2,5 hectare, situat în zona Băneasa a cartierului „Henri Coandă“, pe Nicolae Alexandrescu şi pe Maria Ivănescu. Conform dosarului 15.425, cei doi moştenitori puşi în posesie de Traian Băsescu, în baza Legii 10 din 2001, trebuiau să primească un teren situat pe Strada Băneasa, şi nu pe strada Drumul Nisipoasa. Terenul de 2,5 ha pe care ANL trebuia să construiască locuinţe pentru tineri a fost vîndut rapid de proaspeţii proprietari cu suma de 700.000 de euro, deşi valoarea de piaţă trecea de 3.000.000 de euro.

RETROCEDAREA. Dispoziţia dată de primarul general în toamna anului 2004 nu are caracter public. Pe site-ul Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti apare doar numărul dispoziţiei fără a se preciza ce conţine aceasta. La articolul 1, primarul general dispunea să: „se restituie în natură în proprietatea domnului Alexandrescu Nicolae şi doamnei Ivănescu Maria terenul în suprafaţă de 25.000 mp, care se identifică conform raportului de expertiză tehnică extrajudiciară, întocmit de ing. Slăvilă Cornelia“. Acelaşi expert tehnic mai apare însă într-un dosar cu miros de afacere de partid, PD-L, despre care Jurnalul Naţional a relatat pe larg: terenurile de 20 de milioane de euro restituite pe numele unei bătrîne a cărei calitate de moştenitor putea fi uşor contestată. Margareta Vărzaru a fost „eroina“ serialului „Gaşca nordului“, dar adevăraţii beneficiari ai averii au devenit tot „băieţii deştepţi“ din jurul „partidului prezidenţial“.

Conform dispoziţiei date de Băsescu rezultă că terenul revendicat a fost proprietatea Arghirei N. Alexandrescu, care l-a cumpărat pe baza unui act de vînzare-cumpărare din anul 1935. Maria Ivănescu, „norocoasa“ propietară, a declarat că: „Noi nu am făcut fraude, noi sîntem cu actele beton. Eu am alergat 12 ani să recuperez terenul. Eram terminată… cei de la primărie aveau dispoziţie să mă plimbe…“ Femeia susţine că a obţinut terenul legal, moştenind-o pe mama sa. Nu pot să vă spun cum o cheamă. Eram cu actele în regulă la vînzare, atît vă spun“. Cu toate că au revendicat împreună acelaşi teren, Maria Ivănescu susţine că nu are nici un grad de rudenie cu Alexandrescu Nicolae, celălalt proprietar.  

AFACERE!?! Puşi în posesia unei „mine de aur“, evaluată la peste 3.000.000 de euro, Alexandrescu Nicolae şi Maria Ivănescu au vîndut terenul pe care l-au primit „cadou“ de la Traian Băsescu la data de 29 ianuarie 2005. Astfel, Alexandrescu Nicolae îşi vinde jumătatea de teren Adelei Clara Ivănescu cu suma de 375.000 de euro. În contractul de vînzare-cumpărare, Adela Clara Ivănescu specifică că insistă la perfectarea actelor, asumîndu-şi riscul pentru că actele de proprietate nu au fost transcrise sau intabulate. La rîndul său, Maria Ivănescu îşi vinde terenul tot cu 375.000 de euro lui Remus Dincă Viorel, care „insistă“ să se încheie contractul de vînzare-cumpărare, motivînd că urmează să părăsească ţara. La un simplu calcul rezultă că cei doi „norocoşi“ au vîndut cu doar 28 de euro metrul pătrat. Potrivit unui agenţii imobiliare, la începutul anului 2005, metrul pătrat se vindea în zonă cu peste 150 de euro.

COINCIDENŢE. Maria Ivănescu ne-a spus că Adela Clara Ivănescu nu este fiica sa, dînsă avînd doar un singur băiat. Pentru mai multe detalii ne-a îndrumat către avocatul Nicolae Pârlogea: „nu ştiu nimic despre terenul din Băneasa. Eu nu mai am nici o treabă cu terenul. Nu pot să dau relaţii. Vorbiţi cu avocatul“. Unul dintre cumpărătorii terenului este avocatul Remus Dincă Viorel, care ne-a spus că: „Cei doi ca să nu fie escrocaţi mi-au vîndut mie. Sînteţi mai cîştigaţi dacă nu o abordaţi pe Maria Ivănescu, care se consideră escrocată şi de mine“. Întrebat dacă lucrează împreună cu avocatul Pârlogea, Remus Dincă a declarat că: „Da, lucrez cu avocatul Pârlogea… nu neapărat lucrez“. Avocatul Nicolae Pârlogea nu a putut fi contactat. Am încercat să luăm legătura şi cu Alexandrescu Nicolae, dar vecinii de bloc ne-au spus că nu mai locuieşte acolo, mai mult, acesta a fost dat în judecată de către administraţia blocului pentru a recupera o datorie la întreţinere de aproximativ 40 de milioane de lei vechi.

Dezinteresul autorităţilor

Agenţia Naţională pentru Locuinţe, condusă de directorul Gheorghe Popescu, nu s-a interesat prea mult de situaţia terenului retrocedat de Traian Băsescu, deşi construise mai multe fundaţii de locuinţe pe terenul respectiv. Avocatul Remus Dincă ne-a spus că,după ce a intrat în posesia terenului a fost contactat de reprezentanţii ANL pentru a-i propune un schimb: „Au zis: «Domnule, noi am apucat să turnăm fundaţii şi ne-ar interesa să facem un schimb de terenuri». Eu am fost de acord să facem un schimb. În acest sens, am făcut şi o declaraţie notarială prin care eram de acord în principiu să facem schimbul. Pînă în prezent, ANL a dat dovadă de indolenţă, pentru că pe mine nu m-au mai contactat“.

Istoric

În anul 2002, Ministerul Apărării Naţionale a cedat Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe un teren de 116 hectare situat în cîmpul Pipera, Sector 1, şi Voluntari. Terenul din cîmpul Pipera a fost trecut în proprietatea privată a municipiului Bucureşti şi în administrarea Consiliului Local al Sectorului 1, iar partea din Voluntari, în proprietatea primăriei Voluntari şi administrarea Consiliului Local Voluntari. Agenţia Naţională pentru Locuinţe urma să construiască peste 1.100 de case. Pe lîngă case, în ansamblul rezidenţial „Henri Coandă“ trebuiau să se construiască 700 de garsoniere şi apartamente cu două camere în regim de închiriere pentru tineri, care trebuiau finalizate în primăvara anului 2006.