Risipa cu fondurile Bancii Mondiale

Disponibilizatii armatei, care invata sa fie patroni la recomandarea NATO si cu banii Bancii Mondiale, au fost invinsi de vanatorii de contracte. Cand s-a vazut pensionar, in urma disponibilizarilor masive din Armata, Gabriel Saftescu avea gradul de maior si isi luase doctoratul in calculatoare. Acest lucru se intampla in primul trimestru al anului trecut, iar ofiterul, de-acum in rezerva, s-a angajat la privati.

Dupa un an s-a hotarat sa-si deschida propria firma si asa a ajuns "incubat". "Am auzit de incubatorul de afaceri de la secretarul de stat Encutescu, dupa ce a venit odata la Academie. Am fost apoi la Directia Management Resurse Umane, am completat niste formulare si iata-ma aici", isi aminteste Gabriel Saftescu primii pasi in lumea incurcata a business-ului, el fiind ultimul "elev" inscris in Incubatorul de Afaceri pentru militarii disponibilizati, program finantat de Banca Mondiala.

"Mi s-au oferit doua camere goale-golute, am inceput sa demarez treburile la Camera de Comert. Ma multumesc ca sase luni nu platesc chirie, iar apoi aceasta creste esalonat si e bine ca am Internet. Se putea si mai rau", spune chiar optimist ofiterul, preocupat de ceea ce vrea sa faca: "Ma adresez firmelor mici si mijlocii, oferindu-le servicii integrate IT. Ma gandesc ca si la noi, clientii pot fi tratati foarte bine". Fostul transmisionist va crea in prima faza cel putin trei locuri de munca pentru programatori. Fiind nou in Incubator, Gabriel Saftescu nu prea are habar de tensiunile existente printre colegii sai de palier.

Prezentari oficiale

Asadar, Gabriel Saftescu a fost sedus de ideea cu Incubatorul de afaceri. Si iata de ce. Secretarul de stat in MapN Sorin Encutescu le-a prezentat disponibilizatilor cam ce inseamna acest lucru in iulie 2003: "Este specific pentru acest Incubator de afaceri faptul ca atunci cand un ofiter vrea sa-si lanseze o afacere, Incubatorul reprezinta, sa spunem, spatiul in care el incepe aceasta afacere si ofera un sprijin pentru o perioada de doi trei ani. Spatiul utilizat este fostul Comandament al Trupelor Chimice din Soseaua Oltenitei. Finantarea pe care administratorul, deci practic aici este un administrator, identificat pe baza unei licitatii desfasurate de Agentia Municipala de Ocupare a Fortei de Munca Bucuresti, finantarea este pentru o perioada de doi ani, dar pentru ca acest Incubator de afaceri, el in sine, este o afacere, administratorul va trebui dupa doi ani sa autosustina acest Incubator de afaceri. Serviciile care sunt oferite acolo sunt spatiile cu utilitati, ele sunt gratuite sau la un pret modic, consultanta juridica, de contabilitate si marketing. Ei vor fi sprijiniti in obtinerea de credite. Aici doresc sa mentionez faptul ca tot cu Banca Mondiala am reusit sa abordam problematica acordarii si ofiterilor a unor microcredite de 10.000 USD rambursabili. Aceste microcredite vor fi acordate de asemenea tot de unitati de management care vor fi identificate de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale. Pentru folosinta in comun, deci se vor pune la dispozitie mijloace fixe, deci partea de mobilier si tot pentru partea comuna, pentru partea sa-i spunem individuala, acolo unde fiecare ofiter doreste sa-si realizeze un birou, in mare parte el va trebui sa se ocupe de mobilierul si de dotarea corespunzatoare a biroului lui."

Pe cont propriu

Aceste prezentari ademenitoare le auzise si Cornel Stan, fost ofiter de transmisiuni si maior in rezerva. Acesta isi deschisese firma de asamblare sisteme de calcul initial acasa, in propriul apartament. Fiind eligibil, a ajuns si el in Incubator. Acolo s-a vazut coleg de palier cu fostul locotenent-colonel Dumitru Ranciog, devenit patron de firma de afaceri imobiliare. Numai ca acesti doi ofiteri au avut de-a face cu Incubatorul chiar de cand se "clocea".

Asadar, Stan si Ranciog se mutasera in cladirea pusa la dispozitie de Armata, iar sprijinul elementar promis pentru desfasurarea activitatii unei firme inca nu-l aveau, desi era mai 2003, iar, teoretic, Incubatorul se primenise incepand cu ianuarie acel an. N-aveau nici niste amarate de telefoane, asa ca ofiterii au descurcat ei itele cablurilor telefonice si au facut adresa la ministrul Ioan Mircea Pascu sa aprobe punerea la dispozitia firmelor din Incubator a 25 de fire disponibile, ramase in conservare ca urmare a desfiintarii posturilor telefonice ale vechii unitati militare. Practic, intre ianuarie si mai 2003, cand Incubatorul a inceput sa aiba "pui", administratorul acestuia a lalait-o, iar pana in august 2003 au functionat doar 6 "incubati".

Administratorul

Secretarul de stat Sorin Encutescu amintea in prezentarile sale de un administrator pentru Incubator, ales de Agentia Municipala de Ocupare a Fortei de Munca prin licitatie. Castigatorul licitatiei a iesit in evidenta de la inceput: Centrul Incubator Tehnologic si de Afaceri (CITAF), o entitate a Institutului de Cercetare si Proiectare Tehnologica pentru Constructii Masini SA (ICTCM), condusa de Director Executiv Ioan Piturescu. Acesta, conform aparentelor, se dovedea a fi un individ onorabil din cale-afara, ca doar era vicepresedinte al Institutului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania. "Initial am fost vreo 10 firme, apoi am mai ramas trei", povesteste administratorul castigator. Despre cum era cladirea pusa la dispozitie de MapN, Piturescu si-aduce aminte ca "era o paragina toata". Drept urmare, cladirea a fost renovata, evident cu banii Bancii Mondiale. "A costat cam 3.200 de milioane lei, nu stiu sigur", spune administratorul. Conform uzantelor, Banca Mondiala nu putea pune la dispozitie pentru reamenajarea cladirii si functionarea Incubatorului decat aproximativ 270.000 de dolari. Ce a iesit? O reconditionare satisfacatoare, pe alocuri cam spoiala. Dar Ioan Piturescu, ca administrator, trebuie sa se ocupe si cu alte lucruri care sa fie in sprijinul militarilor ce si-au infiintat firme. Chiar el le enumera: "Le punem la dispozitie spatiu, chiar au vrut prima data sa le punem la dispozitie si scaun si birou, apoi le dam consultatii, incercam sa le dezvoltam afacerea, le mai aducem banci care sa-i crediteze, le mai aducem parteneri, le punem la dispozitie un spatiu cu pret modic, o sala de formare profesionala, cu tabla, cu videoproiector, avem si masina care le-o punem la dispozitie". In biroul secretariatului Incubatorului este o lista cu programarea la consultatie, ca la scoala. Obiecte de studiu: managementul afacerilor, plan de afaceri, marketing si promovare, consultatii juridice. Si administratorul concluzioneaza: "Zic eu ca mimam bine".

Nemultumiri

Cat de bine "mimeaza" managementul Ioan Piturescu o spun 14 ofiterii "incubati": "Reabilitarea cladirii nu justifica sumele cheltuite, nu s-au facut contorizarea utilitatilor, redimensionarea circuitelor electrice (sunt fara impamantare, subdimensionate, cu circuite comune la doua-trei camere), instalatia telefonica este defecta si nu acopera necesarul, blocul nu este racordat la ROMTELECOM, nu s-a luat nici o masura in privinta PSI". Apoi, militarii in rezerva mai reclama faptul ca "neexistenta unui Plan de Investitii si Achizitii al Proiectului a dus la cheltuieli dupa bunul plac al CITAF, la cumpararea unui autoturism Cielo, aragaz, frigidere, mobilier de bucatarie, iar contorizarea utilitatilor in scopul aducerii in stare de fezabilitate a locatiei a fost omisa, astfel ca banii dati pentru intretinere, in cazul unei firme care are un spatiu de 15 mp, se ridica la suma de 3,5 milioane lei, ceea ce exclude proiectul ca fiind un program social in beneficiul cadrelor disponibilizate". Cert este ca administratorul putea cumpara in loc de un Cielo doua dacii, una papuc, pentru marfuri, si una pentru transportul de peroane.

Totodata, cei 14 ofiteri mai declara ca "folosirea fondurilor destinate pentru proiect se face exclusiv pentru functionarea CITAF si se ridica lunar la sume variind intre 150-200 de milioane de lei, precum si dotarea cu mobilier, calculatoare, fax si tot ceea ce este necesar pentru functionare, numai din banii proveniti de la banca Mondiala". Aceasta in conditiile in care in "Termenii de referinta pentru servicii de tip incubator de afaceri", impusi inca de la licitatie de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, se arata clar ca firma administrata trebuie sa "demonstreze existenta unui sprijin important prin contributii financiare suplimentare sau contributii in natura (de exemplu, acoperirea costurilor cu personalul, al utilitatilor, echipamentelor, fortei de munca, alte contributii pentru echilibrarea unor deficiente de fluxuri financiare etc.)".

Contractul

Lucrurile au inceput sa se precipite la Incubator din momentul in care Ioan Piturescu a dorit incheierea unor contracte-cadru de Incubare si a unor acte aditionale privind inchirierea de spatii si servicii in incinta Incubatorului de Afaceri. La inceputul lunii mai, din 33 de firme ale militarilor disponibilizati, aflate in diferite stadii ale procesului de "incubare", 21 semnasera aceste contracte iar trei se impotriveau. Daca cei mai multi nu si-au batut capul cum e cu contractul acela, s-au gasit si ofiteri in rezerva mai precauti si care au consultat avocati. Acestia au observat ca respectivul contract "este incomplet, abuziv, prezinta vicii de forma si fond, nu creeaza raspunderi din partea ambelor parti semnatare si nu este in conformitate cu legislatia". Fostii militari au reprosat "folosirea in fals de sigla, antet si stampila si emiterea de documente cu acestea", precum si faptul ca "intarzierea produsa in semnarea contractului, precum si nefurnizarea documentelor cerute de avocatii firmelor privind eligibilitatea CITAF a dus la functionarea nelegala a unor firme in locatia Incubatorului". Practic, s-a pus problema cu cine se semneaza acel contract. La "parti contractante" apare Centrul Incubator Tehnologic si de Afaceri - CITAF, ca subunitate a Institutului de Cercetare si Proiectare Tehnologica pentru Constructii Masini SA, reprezentat de Ioan Piturescu. Ei bine, in baza de date a Oficiului National al Registrului Comertului, CITAF, de sine statator nu exista. Mai mult, acolo se mentioneaza ca institutul amintit nu are declarate filiale/sucursale, iar printre actionari nu apare deloc numele lui Ioan Piturescu.

Suspiciunile privind haosul in administrarea unor bani proveniti de la Banca Mondiala cresc in progresie geometrica, daca urmarim facturile fiscale emise de oamenii lui Piturescu. Pe stampila de firma pusa la 8 aprilie 2004 pe factura nr. 2501954, in dreptul furnizorului este scris SC ICTCM SA, apoi este adaugat cu pixul: Incubator. Mai jos este taiat numarul contului cu pixul si scris alaturi un altul. Putea fi chiar unul al Al-Qaeda. Foarte interesant, stampila rotunda din coltul din stanga jos, din dreptul furnizorului, nu mai pomeneste nimic de SC ICTCM SA, ci are inscris CITAF - Centrul Incubator Tehnologic si de Afaceri.

"Au crezut ca tara le da totul"

Ioan Piturescu recunoaste ca CITAF nu are personalitate juridica, dar despre ceea ce i se reproseaza de catre fostii militari are o singura explicatie: "Ei spun ca nu le place contractul, problema lor este ca nu au activitate. Au crezut ca tara le da totul".

Comandorul in rezerva Andrei Voicu, ofiter pe vasul "Muntenia" si cu un stagiu pe submarin de cinci ani, nu l-a auzit pe administrator. In Incubator, el si-a facut o firma de arhivare, dupa ce, odata iesit din Marina Militara, a absolvit un curs postuniversitar prin care este atestat de Ministerul Administratiei si Internelor in domeniul arhivistic. Marinarul isi vede de ale sale si considera ca afacerile ii merg in Incubator "satisfacator". Ofiterul face parte dintre disponibilizatii la care se refereau doi ministri, cand, anul trecut, la 2 iulie au inaugurat oficial Incubatorul. Spre deosebire de Ioan Piturescu, Elena Dumitru, ministrul Muncii spunea inca de-atunci: "Suntem hotarati cu totii, Guvernul, Armata si societatea romaneasca in ansamblu, sa facem tot ceea ce depinde de noi, pentru ca aceasta trecere sa fie cat mai lina, sa aiba efecte pozitive si, daca se poate, nici un efect negativ. (...) Pentru a asigura un efect pozitiv este foarte importanta luarea unor masuri active in favoarea ofiterilor romani. Acestia reprezinta persoane cu totul deosebite, care s-au angajat prin juramant sa serveasca interesele patriei si merita un sprijin deosebit". Ministrul Ioan Mircea Pascu adauga: "Suntem, in momentul de fata, in prezenta uneia dintre ideile care au stat la baza procesului nostru de restructurare, un proces inevitabil, fara de care Romania n-ar fi reusit sa se inscrie in parametrii de evolutie moderna a organismului militar. Este un proces extrem de dureros, dar, in acelasi timp, important. Nu putem face peste noapte din militari, oameni de afaceri. Pentru moralul celor care raman in armata si pastrarea valorilor militare, modul cum sunt tratati cei care pleaca din sistem are mare importanta".

Realitatea statistica

Pare sau nu administratorul Incubatorului de Afaceri pentru militari doar un vanator de contracte externe interpus, poate cu buna stiinta, poate pentru merite reale sau poate pentru cum stie sa-si coloreze oferta la licitatii, intre doua ministere? Se prea poate, raspunde revenind la contract. In anexa 2 scrie care este tariful serviciilor oferite de CITAF fostilor militari. Un xerox alb-negru pe o pagina costa 0,08 euro, adica 3.200 de lei. Halal protectie sociala!

Directorul general executiv al Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), Eugen Preda, are formata, fara o analiza, o parere: "Grupul de militari este destul de eterogen, cu oameni care ne intelegem bine si cu unii care se ocupa cu altele. Administratorul se pare ca nu a oferit tot ceea ce se ofera, fiecare avand niste asteptari". La un an de cand Incubatorul a fost deschis, expertul institutiei care tuteleaza proiectul a identificat greutatile si punctele slabe ale acestui proiect-pilot: "Lipsa unor cunostinte cuprinzatoare despre acest tip de instrument de dezvoltare economica locala, unele cunosstinte nu s-au validat in practica, pentru a infiinta un asemenea Incubator trebuie sa ai un administrator care sa fie capabil sa acorde consultanta, dar si sa fie un foarte bun gestionar".

Sigur ca, statistic, ceea ce a facut Ioan Piturescu la Incubator este perfect: 12 firme nou create pe an, 160 de ore de consultanta pe an, 5 studii de fezabilitate pentru obtinerea de credite nerambursabile si partial nerambursabile, 15 planuri de afaceri pe an, 17 contacte de afaceri pe an, asistenta in derularea negocierilor acordate intreprinzatorilor etc.

Impotriva vanatorilor de contracte

Fara indoiala ca ideea unui Incubator de afaceri este una generoasa. Daca multi dintre militari reclama o proasta gestionare inseamna ceva, inseamna ca doresc ca Incubatorul sa functioneze. In fond, ofiterii in rezerva care spun ca lucrurile nu sunt in regula dovedesc solidaritate de sistem si dupa ce au trecut in viata civila. Vor sa nu fie mintiti, vor ca politicienii sa nu-si faca publicitate pe seama necazului lor, vor ca banii ce le sunt destinati sa fie cheltuiti cu chibzuinta. Mai vor si ca alti colegi ai lor, din cei aproape 30.000, sa poata sa aiba o sansa dincolo de gardurile cazarmilor. Poate ca nu ar fi avut loc atatea peripetii, daca guvernantii ce-au bifat Incubatorul ca un succes, ar fi promovat o lege a Incubatoarelor de afaceri. Daca in strainatate astfel de instrumente pentru dezvoltarea afacerilor functioneaza ireprosabil, cum e si normal, pe langa universitati, la noi, implicarea acestora inca nu exista. Poate ca o atragere a Academiei de Studii Economice in ecuatie ar fi mai mult decat benefica.

Cand e vorba de castigat licitatii, necazul este ca firme de consultanta care sa fie indreptate spre aplicatii si nu doar spre organizarea de seminarii si care sa administreze Incubatoarele nu prea exista. In acelasi timp, firmele mari si serioase de consultanta nu se inghesuie pentru un contract de 270.000 de dolari. Chiar daca pare mult, s-ar putea starni interesul doar de la jumatate de milion in sus si ar putea sa se atraga astfel si participanti internationali, cu experienta. Acest lucru ar anula sansele de a castiga licitatii vanatori de contracte, insa ar provoca o implicare mai mare a functionarilor Bancii Mondiale in conceperea de proiecte. Incercand sa vedem ce spun expertii Bancii Mondiale despre acest program pilot, am fost trimisi politicos la ANOFM. Am fi dorit sa asculte propunerea noastra de a se completa bugetul alocat de Banca Mondiala prin cofinantarea din alte surse, care sa fie identificate inca din faza de initiere a proiectului.

Politicienilor li se mai poate reprosa si faptul ca n-au gasit timp sa intocmeasca un cadru legislativ pentru posibilitatea ca firmele incubate sa primeasca imprumuturi. Desi proiectul prevede ca serviciu eligibil aceasta posibilitate dintr-un "fond de revolving", cum nu exista lege, disponibilizatii nu primesc nici imprumuturi, cu toate ca li se promisese aceasta facilitate.

"Cautam solutii!"

Incubatorului de afaceri pentru militari de la Bucuresti ii urmeaza alte doua, la Sibiu si Timisoara. Pana in 2006, si pentru dezvoltarea lor, Banca Mondiala va aloca doua milioane de dolari, cu posibilitatea de extensie la trei milioane de dolari. Acesti bani sunt destinati si cursurilor de calificare/recalificare. In urma experientei Bucuresti, directorul general executiv adjunct de la ANOFM, Eugen Preda, se intreaba ce se va intampla dupa ce se va retrage finantarea Bancii Mondiale atat cu cei "incubati", cat si cu institutia ca atare? Daca administratorul nu poate continua sa sustina activitatea din Incubator, va ridica din umeri si va pleca, zicand ca atat s-a priceput. Oricum, banii fiind papati. Si apoi, chiar programul-pilot sa sucombe? Eugen Preda se declara chiar preocupat: "Cel care va veni dupa 1 ianuarie 2004, dupa ce se termina contractul cu administratorul, va trebui sa gaseasca solutii. Noi nu putem sa-l subventionam de la fondul de somaj si e clar ca nici cei de la Armata. Pana acum n-am gasit solutia. Daca incubatoarele vor avea succes si noi vom avea succes. Cautam o solutie, sta deasupra noastra ca o ghilotina!".