x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Roman pe lista neagra a teroristilor

Roman pe lista neagra a teroristilor

12 Feb 2004   •   00:00

Alexandru Buligan, fost portar al echipei na]ionale de handbal, a intrat in vizorul sangeroasei organizatii teroriste spaniole ETA. Membru in staff-ul echipei San Antonio Portland, Buligan se teme pentru soarta sa si a familiei sale.

In locuinta a doi membri ai ETA s-au gasit documente referitoare la fostul portar al echipei nationale de handbal Alexandru Buligan. "Buli" a evoluat 7 ani la echipa de handbal Portland San Antonio, iar acum locuieste in Pamplona, fiind antrenor cu pregatirea portarilor si delegat al gruparii.

Politia din Tara Bascilor a arestat, in localitatea Hernani, doi membri ai organizatiei teroriste ETA, Garikoitz Arruarte si Gorka Loran. Acestia intentionau sa arunce in aer trenul Intercity Irun - Madrid, in noaptea de Craciun a anului trecut, insa planul le-a fost dejucat.

SURPRIZA. In locuinta lui Arruarte, situata pe Strada Larramendi, la numarul 9, politia a gasit un dosar de culoare verde ce cuprindea taieturi din ziare referitoare la numele unor importante personalitati, din diferite domenii. Printre acestea aparea Alexandru Buligan, fost portar la echipa de handbal Portland San Antonio, actualmente delegatul gruparii.

DOSARE. De obicei, persoanele care sunt cuprinse in astfel de dosare intra in vizorul organizatiei pentru a fi lichidate. Arruarte a pretins dupa arestare ca fragmentele de articole i-au fost date, in 2000, de o membra a clanului, Ainoa Garcia Montero, el nefacand altceva decat sa actualizeze datele. CATALIN OPRISAN

ETA - Euskadi Ta Askatasuna ETA (Euskadi Ta Askatasuna, Pais Vasco y Libertad, in traducere "Tara Bascilor si Libertate ") a aparut in decembrie 1958 (fondator Txomin Iturrbe) ca o asociatie ideologica menita sa pastreze vie ideea nationalismului basc. Treptat insa, ETA s-a transformat intr-o banda terorista, primele atentate avand loc in 1959. De atunci au urmat sute de masacre, arestari, condamna ri, atat in Spania, cat si in Franta, unde ETA are destule "celule". In general, gruparea provoaca atentate in zone turistice, pentru a atrage atentia, sau omoara cu sange rece pe cei care fac declaratii contra gruparii. Dupa o incetare a ostilitatilor vreme de un an si jumatate, ETA a reinceput seria atentatelor teroriste.

O lista complexa Autoritatile spaniole au ramas surprinse de numele care apareau pe lista comandoului, pentru ca personalitatile proveneau din medii diferite. Buligan era sportiv, Jose Carlos Iribas - politician, Francisco Javier Minondo Sanz - inspector la Protectia Muncii, Maria Lozano Uriz - ziarist si doctor in Stiintele Comunicarii, Luiz Lezana - colonel. Politia a refuzat sa comenteze daca aceste persoane erau vizate ori urmau sa fie "atentionate" de ETA, precizand doar ca va continua investigatia pentru a vedea exact de ce apar aceste nume.

Clubul e alaturi de roman Conducerea clubului Portland San Antonio a emis marti seara un comunicat de presa, semnat de presedintele Jose Ignacio San Miguel. "Ne temem. Este condamnabil faptul ca un sportiv este implicat in asa ceva. El si familia lui trec prin clipe grele. Am primit multe mesaje de sustinere si asta e tot ceea ce conteaza. Buligan este unul de-al nostru, munceste cot la cot cu noi, nu e milionar. In plus, nu vedem motivul pentru care el ar trebui sa plateasca "impozitul". Nici nu ne-a venit sa credem cand ne-a spus. E faimos, e cunoscut, poate din aceasta cauza. Oricum, raul este produs", suna comunicatul oficial.

Lizarazu si "impozitul revolutionar" Singurul caz al unui sportiv amenintat de ETA, cunoscut pana acum, este cel al lui Bixente Lizarazu. Nascut in Spania, dar actualmente jucator la Bayern Munchen, bascul a fost "sfatuit" sa plateasca ceea ce se cheama "impozitul revolutionar". Tatal sau a primit in decembrie 2000 o scrisoare in euskera, limba Tarii Bascilor, prin care i se cerea fiului sau sa "doneze" o parte din bani. "Evolueaza pentru nationala Frantei, o tara care oprima bascii, asa ca trebuie sa ajute la lupta noastra contra acestui regim", se spunea in scrisoare, cu toate ca fundasul trecuse si pe la Athletic Bilbao, unde acceptase sa cante imnul in euskera. Lizarazu a negat ca ar fi contribuit cu 100.000 de dolari, dar a avut nevoie de protectie la antrenamente, o luna de zile. Moda "impozitului revolutionar" nu este ceva nou, "debutand" in 1980. ETA isi alege cateva persoane influente, le someaza, si acestea, de teama, doneaza sume importante. Conform statisticilor, in perioada 1990-1996, ETA a adunat 6.741.573 de dolari, avand in jur de 1.200 de cotizanti.

"Sper sa fie doar o intamplare" Dupa ce a jucat la "Poli" Timisoara, Dinamo, Arrate Eibar si Guadalajara, Buligan, desemnat cel mai bun portar la CM din Cehoslovacia, 1990, a semnat, in 1995, cu Portland San Antonio, cu care a cucerit Cupa Campionilor, Cupa Cupelor si Supercupa Europei. Are 330 de meciuri la "nationala" si, de doua sezoane, este antrenorul portarilor si delegatul echipei.

Jurnalul National: Salut, Alexandru, care e povestea? Alexandru Buligan: Politia m-a chemat sa ma informeze ca la un membru al comandoului "Hernani" s-au gasit cateva taieturi din ziare referitoare la mine. La inceput am crezut ca este doar o intamplare, adica paginile sa fie rupte pentru o anumita informatie, iar pe dos sa apara poza si numele meu. Insa mi-am facut griji cand am vazut ca ele erau actualizate oarecum. In plus, am inteles ca erau vreo 4-5 articole.

Ti-e teama? Sincer, putin da. Am jucat sapte ani aici, la Portland, n-am avut niciodata probleme, dar privesc la televizor si vad ce face ETA. Ma gandesc numai ca ei n-au atacat niciodata sportivi, cu exceptia amenintarilor facute lui Lizarazu. Indurain e basc de-al lor, locuieste in Pamplona, dar nu am auzit niciodata sa fi avut de suferit.

Simpatizezi cu vreun partid? Nici vorba! Niciodata n-am facut vreo declaratie in acest sens.

Ce spune familia? Ne-am gandit mult ce sa facem. Unde sa plecam? Eu mai am trei ani de contract, fiica mea e la Universitatea Publica din Navarra, in anul II, si trebuie sa termine, nu? In plus, n-am vrut sa dau mare amploare, de aceea nici nu prea am vorbit cu presa de aici, din Spania. Daca e numai o intamplare si eu, prin vorbele mele, le starnesc interesul, ca sa spun asa? Sigur, ceva ma apasa, dar sper ca totul sa se termine cu bine. CATALIN OPRISAN

×
Subiecte în articol: eveniment