Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Trei sferturi dintre români sunt de părere că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, iar jumătate dintre cei chestionați de CURS sunt mai degrabă dezamăgiți de beneficiile pe care le culege România în calitate de stat membru al UE. Cu toate acestea, respondenții resping ideea organizării, anul acesta, a unor alegeri parlamentare anticipate și declară că, dacă ar avea loc alegeri la termen, ar vota astfel încât partidele care compun actuala coaliție de guvernare să conducă în continuare Legislativul și Executivul. Se poate observa o migrare a patru procente dinspre PSD și PNL către formațiunea AUR. Iar tot 4 procente ar alege formațiunea SOS România, condusă de senatoarea Diana Șoșoacă.
Cele mai interesante întrebări, dar mai ales răspunsuri ale celui mai recent sondaj CURS, realizat în perioada 10-20 martie 2023, relevă o încredere tot mai scăzută în factorul politic și instituțional, dar și o neconcordanță între caracterul pro-Uniunea Europeană al respondenților și părerea generală că România nu este un membru cu drepturi egale față de celelalte state membre ale aceluiași for european.
Astfel, 74 la sută dintre cei chestionați în timpul realizării acestui sondaj sunt de părere că România se îndreaptă, mai degrabă, într-o direcție greșită, în vreme ce doar 19 procente cred că România se îndreaptă, mai degrabă, într-o direcție bună. Aceste procente se corelează și cu răspunsul la întrebarea „câtă încredere aveți în instituții”, unde partidele politice se bucură de o încredere de doar 7 la sută, Parlamentul se bucură de o cotă de încredere de 8 la sută, iar Președinția și Guvernul sunt învestite, fiecare separat, cu o cotă de încredere de 9 procente.
Comparativ, un sondaj CURS realizat în luna noiembrie a anului trecut releva, de asemenea, un procent de 74 la sută a părerii că România se îndreaptă, mai degrabă, într-o direcție greșită. Cota de încredere a partidelor politice a fost identică (7%), iar Parlamentul se bucura de o cotă de încredere de 10 procente (cu 2% mai mult decât în martie 2023. Președinția a pierdut 5 procente în cota de încredere (de la 14% în noiembrie 2022, la 9% în martie 2023), iar Guvernul a pierdut 7 procente ale cotei de încredere (de la 16% în noiembrie 2022, la 9 la sută în martie 2023).
Răspunsuri mai degrabă eurosceptice
Pe primul loc la nivelul încrederii se află pompierii, cu o cotă de 83 la sută, urmați de Armată, cu o cotă de 67 la sută, și de Biserică, cu o cotă de încredere de 64 de procente.
Încrederea în Uniunea Europeană este, în luna martie a anului 2023, în proporție de 34 la sută. Acest procent, deși destul de scăzut, nu reflectă opiniile respondenților la alte întrebări care au legătură cu statutul României de membru al Uniunii Europene. Relevant în acest sens este răspunsul conform căruia 56% dintre cei chestionați sunt de părere că integrarea în UE a adus beneficii doar pentru unii, majoritatea românilor având de pierdut. 53 la sută dintre cei chestionați sunt de părere că, în interiorul UE, statele membre nu sunt egale și că România are mai multe obligații decât drepturi, în raport cu alte state din Uniune.
De asemenea, 43% dintre respondenți cred că România trebuie să devină mai independentă față de Uniunea Europeană, iar 46 la sută cred că România beneficiază puțin de faptul că este membru al UE, în timp ce 10% cred că România nu beneficiază deloc de faptul că face parte din UE. Nu în ultimul rând, tot 46 de procente cred că Uniunea Europeană ar trebui să aibă mai puțină putere decât guvernele naționale.
După alegeri, actuala putere ar domina și viitorul Parlament
În ciuda nivelului de încredere foarte scăzut de care se bucură partidele politice, Parlamentul, Guvernul și Președinția, dar și a opiniei aproape majoritare că România se îndreaptă într-o direcție greșită, partidele politice aflate la guvernare se mențin încă la cote înalte ale intenției de vot.
Astfel, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, PSD ar obține 33% din voturi, urmat de PNL, cu 21% din voturi. AUR se află pe locul al treilea, cu 16% din intenția de vot. USR ar primi doar 9% din voturi. UDMR se menține în marja pragului electoral de 5%. În acest sens, se poate observa că actuala Coaliție PSD-PNL-UDMR ar primi 60% din voturile celor care declară că s-ar prezenta la urne, dominând și viitorul Parlament.
Răspunsurile oferite relevă că PMP, partidul lui Traian Băsescu, ar face, la rândul său, pragul electoral, obținând 5%. Iar surpriza acestui sondaj o reprezintă o intenție de vot de 4% pentru formațiunea SOS România, partidul Dianei Șoșoacă, Partidul Umanist – Social Liberal ar fi votat tot de 4% dintre respondenți. Partidul lui Ludovic Orban se află în marja „alții”, sub 1 la sută.
De asemenea, la întrebarea „ați fi de acord ca anul acesta să aibă loc alegeri anticipate, 55 la sută au răspuns „nu”, iar doar 32% au răspuns „da”.
Pierderile PNL și PSD, contorizate la AUR
Pentru realizarea sondajul CURS, pentru luna martie a anului 2023, a fost utilizată metodologia de culegere tip față în față, pe un eșantion de 1.105 respondenți, populație cu vârsta de 18 ani și peste. Marja de eroare a sondajului este de +/- 3 la sută, la un nivel de încredere de 95%.
Evoluția scorurilor electorale ale partidelor politice față de sondajul CURS realizat în luna noiembrie a anului trecut este spectaculoasă. Se poate observa că procentele pierdute de PSD și PNL se regăsesc, în prezent, în dreptul AUR. În noiembrie, PSD avea un nivel al intenției de vot de 34%, iar astăzi este de 33%. PNL ar fi primit în noiembrie 24%, iar astăzi beneficiază de 21 de procente. În timp ce, în toamnă, AUR avea o cotă de vot de 12%, în martie a ajuns la 16%. USR stagnează la 9 procente.
Aceste rezultate arată nu doar o opoziție slabă la nivel parlamentar în prezent, dar și o opoziție la fel de firavă după consumarea alegerilor parlamentare viitoare. Dacă în noiembrie 2022, AUR împreună cu USR aveau o cotă de vot de 21 la sută, în prezent, prin creșterea AUR, actuala opoziție ar avea o intenție de vot de 25%. Cu tot cu PMP, dacă ar face pragul electoral, opoziția ar ajunge, cu chiu, cu vai, la 30 de procente.
