Românii, cei mai prăfuiți din UE

Conform raportului „Poluarea aerului în Europa 2023: raportările privind emisiile naționale și angajamentele de reducere”, realizat de către Agenţia Europeană de Mediu, țara noastră are cele mai mari probleme din UE la acest capitol, ea trebuind să-și reducă emisiile cu 26% până în 2029 comparativ cu 2021 pentru a-și respecta angajamentele. România este urmată de Polonia și Ungaria, țări care trebuie să-și reducă emisiile cu 9 și, respectiv, 7%. De asemenea, noi trebuie să ne reducem emisiile de NOx cu 7%, din acest punct de vedere fiind întrecuți doar de Lituania care trebuie să-și scadă cu 32% până în 2029.

Directiva privind reducere emisiilor (NEC) stabilește angajamentele naționale de reducere a emisiilor pentru cinci poluanți care au efecte negative semnificative asupra sănătății umane și asupra mediului, și anume NOx (oxizi de azotat), NMVOC (compuși organici volatili nemetanici ), NH3 (amoniac), SO2 (dioxid de sulf) și PM (particule în suspensie). Directiva este unul dintre instrumentele legislative care sprijină planul Bruxelles-ului de a ajunge la zero poluare, așa cum a fost anunțat în Pactul verde european (Planul Green Deal). Comisia Europeană a solicitat la începutul acestui an unui număr de 14 state membre, printre care şi România, să îşi respecte angajamentele de reducere pentru mai mulţi poluanţi atmosferici, astfel cum impune Directiva NEC.

Care sunt sursele emisiilor poluante

„Reducerea emisiilor de PM2.5 este esenţială pentru a atinge obiectivul de reducere a deceselor premature cu 55% până în 2030”, potrivit raportului publicat de Agenția Europeană a Mediului. Emisiile de PM2.5 provin, în mare parte, din arderea benzinei, uleiului, motorinei sau lemnului, adică din transport bazat pe combustibili fosili, energie şi din zona încălzirii rezidenţiale. Pe lângă particulele PM2.5, România trebuie să-și reducă și emisiile din oxizii de nitrogen (NOx) cu 7%, fiind singura ţară UE cu excepţia Lituaniei care depăşeşte limitele admise pentru acest poluant. Aceşti oxizi provin în mare parte tot din transport, energie şi încălzire, adică din arderea cărbunelui, petrolului sau gazelor naturale, pentru combustibilul vehiculelor şi, respectiv, centrale electrice, dar şi în timpul unor procese industriale precum sudarea cu arc, galvanizarea şi gravarea. Totodată, oxizii de nitrogen sunt generaţi şi din produsele realizate prin reacţia acidului azotic cu metale sau celuloză.

Estimările României nu arată bine

Conform prognozelor de emisii elaborate în cadrul Planului Național de Control al Poluării Atmosferice (PNCPA), realizat de Ministerul Mediului, pentru scenariul în care autoritățile vor lua măsuri se estimează că nivelul de reducere a emisiilor pentru 2025 va fi respectat pentru emisiile de COVnm (compus organic volatil fără metan), SO2 și NH3. În ceea ce privește angajamentele de reducere pentru 2030 vor fi  respectate numai pentru SO2 și NH3, fiind depășite pentru NOx (cu 17%), COVnm (cu 7%) și PM2,5 (cu 30%). 

În prezent, 13 state îndeplinesc deja obiectivele stabilite pentru 2020-2029 de reducerea a emisiilor poluante. Este vorba despre Belgia, Cehia, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Malta, Ţările de Jos, Slovacia, Slovenia şi Spania.

Calitatea aerului, monitorizată cu o rețea nefuncțională

La începutul verii, Comisia Europeană a transmis României o scrisoare de punere în întârziere pe tema rețelei de monitorizare a poluării în țară. „Comisia Europeană a decis să trimită României un aviz motivat (INFR(2017)2024) pentru neîndeplinirea sistematică a obligației de monitorizare a poluării aerului, astfel cum se prevede în legislația UE privind calitatea aerului înconjurător (Directiva 2004/107/CE și Directiva 2008/50/CE). Aceste directive impun statelor membre să înființeze o rețea de monitorizare pentru a evalua calitatea aerului înconjurător în ceea ce privește diferiții poluanți, în conformitate cu cerințele prevăzute în acestea”, se arată în avizul motivant transmis de la Bruxelles. Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în iunie 2017 și o scrisoare suplimentară de punere în întârziere în iulie 2019. Deși România și-a revizuit întreaga rețea de monitorizare a calității aerului, persistă numeroase lacune în ceea ce privește numărul și tipul corespunzător de puncte de prelevare pentru măsurarea calității aerului. Aceste deficiențe constituie o nerespectare sistemică a obligațiilor de monitorizare a poluării atmosferice, se mai arată în avizul Comisiei Europene. Sub presiunea Executivului comunitar, Ministerul Mediului a anunțat că vrea să investească până la 44 milioane de euro, fără TVA, pentru dezvoltarea și optimizarea rețelei naționale de monitorizare a calității aerului din România. Aceasta este în prezent formată din 181 de staţii de măsurare, 41 de laboratoare de analize şi 41 de centre de prelucrare a datelor.

Tabel-Angajamentele României de reducere a emisiilor

Tip poluant /Reducerea emisiilor pentru perioada     2020-2029 comparativ cu 2005 (%) /Reducerea emisiilor pentru 2030 și după comparativ cu 2005 (%)

NOx (NO2) 45 60

COVnm 25 45

SO2 77 88

NH3 13 25

PM2.5 28 58

Sursa: PNCPA