România nu își va dărâma barajele, la cererea UE

Autoritatea Națională „Apele Române” (ANAR) a venit cu lămuriri, pentru Jurnalul: nu vor fi demolate lucrările de infrastructură deja funcționale și nu se vor inunda zonele mlăștinoase, așa cum a fost interpretată strategia Comisiei Europene de restaurare a naturii. S-au găsit deja mai multe soluții prin care să fie îndeplinite cerințele Comisiei Europene din noua strategie, iar unele se aplică, fiind foarte apreciate. Există un proiect de lege și în România, pentru armonizarea legislației, dar nu prevede niciun fel de distrugere a amenajărilor existente, de după anul 1952, ci lucrări suplimentare, prietenoase cu natura. 

Zvonurile că bucureștenii ar putea rămâne fără una dintre zonele emblematice - Lacul Morii - sau că va fi inundată Balta Brăilei, va fi închis Canalul Dunăre-Marea Neagră și vor fi demolate toate barajele construite după 1952 au fost negate de Apele Române. Săptămâna trecută, europarlamentarul Cristian Terheș a explicat că toate acestea vor fi consecințele punerii în aplicare a noii strategii adoptate de Parlamentul European, care prevede revenirea la situația anterioară anului 1952 pe toate cursurile de apă, inclusiv acolo unde au fost construite baraje. 

Astfel, Lacul Morii ar putea fi secat, conform Legii pentru Restaurarea Naturii, parte a inițiativei Green Deal. Amenajarea Lacului Morii a fost realizată între anii 1985-1986. Terheș a spus că Franz Timmermans a introdus anul 1952 ca moment de referință în noul proiect de lege pentru că este olandez, iar țările din vestul Europei nu ar fi afectate, în timp ce România și alte state din estul Europei ar rămâne fără amenajări importante și fără terenuri agricole, fiind condamnate astfel la sărăcie și foamete.

Este vorba despre propunerea Comisiei Europene pentru o lege privind restaurarea naturii, prima de acest fel, la nivel continental. „Este un element cheie al Strategiei UE pentru biodiversitate, care solicită obiective obligatorii pentru refacerea ecosistemelor degradate, în special a celor cu cel mai mare potențial de a capta și stoca carbon și pentru a preveni și reduce impactul dezastrelor naturale. Natura Europei este într-un declin alarmant, cu peste 80% din habitate în stare degradată. Restaurarea zonelor umede, râurilor, pădurilor, pajiștilor, ecosistemelor marine și a speciilor pe care le găzduiesc va ajuta la creșterea biodiversității, curățarea apei și a aerului, polenizarea culturilor și protejarea de inundații, limitând încălzirea globală cu 1,5°C”, se specifică în expunerea de motive a Strategiei Comisiei Europene pentru restaurarea naturii.

Eliminarea construcțiilor ar aduce pericole extreme

Reprezentanții Autorității Naționale „Apele Române” au oferit explicații, pentru Jurnalul, în legătură cu posibilitatea de a fi aplicată această lege a Parlamentului European în țara noastră. În primul rând, demolarea barajelor ar duce la pericole pe care exact această strategie a CE și-a propus să le limiteze sau chiar să le elimine, cum ar fi pericolul de inundații. Astfel, legea nu s-ar putea aplica eliminând amenajările de pe cursurile de apă, pentru că și-ar încălca propriile principii de bază pentru care a fost concepută. 

Discursul referitor la distrugerea barajelor și a lacurilor de acumulare este una mai veche. În România este, de mai mulți ani, un război permanent al ONG-urilor cu autoritățile statului, atât în instanțele de judecată, cât și prin petiții, pentru demolarea unor amenajări sau blocarea investițiilor de infrastructură mare pentru altele. Totuși, nu s-ar putea pune în aplicare astfel de măsuri, pentru că ar aduce distrugerea unor zone extinse, consecințele negative asupra mediului fiind mult mai mari decât dacă ar fi lăsate să funcționeze în continuare.

Există deja două directive aplicabile

„Multe ONG-uri au încercat să facă aceste lucruri, dar barajele nu pot fi demolate, pentru că au un rol esențial în atenuarea viiturilor și alimentarea cu apă. Există deja două directive: Directiva Cadru Apă și Directiva privind inundațiile, precum și nevoia de a sincroniza prevederile acestora. Nu se pune problema demolării construcțiilor actuale. Este vorba despre găsirea unor soluții complementare la construcțiile existente, soluții integrative, care să fie în același timp și prietenoase cu mediul, cum sunt, de exemplu, scările de pești. Pentru cele noi, se ia în calcul construcția unor noi amenajări care să țină cont de conectivitatea longitudinală a râurilor. Pentru râurile neamenajate vorbim despre crearea unor zone umede, care să fie folosite și pentru inundarea controlată a terenurilor. În cazul celor amenajate, vorbim despre mai mult spațiu pentru râuri, prin îndepărtarea digurilor de maluri. Acestea sunt principii promovate și în cele două directive deja existente”, explică ANAR.

Reprezentanții Autorității mai spun că în acest moment este la avizarea de către ministere Planul de Management al Riscului la Inundații care prevede măsuri, inclusiv cu costuri, pentru reducerea riscului la inundații. Acestea au în vedere atât măsuri structurale, de construcții, cât și nonstructurale, în baza cerinței actuale de armonizare a celor două măsuri.

Amenajări noi, prietenoase cu natura 

Un exemplu de amenajare conformă cu noua strategie CE este scara de pești cu ferestre de observare, realizată de Apele Române (Crișuri), în cadrul unei noi investiții de amenajare a râului Crișul Repede, din Oradea. Datorită acesteia, pe o lungime de 50 de metri, peștii vor circula liber, din aval și în amonte, iar, cu ajutorul ferestrei de observare, trecătorii vor putea admira „spectacolul” de sub apă. Lucrările specifice de amenajare vor fi executate în două etape, pe malul drept al râului, pe tronsonul situat în amonte și în aval de podul Sfântul Ladislau, pe o lungime de peste 200 de metri. Pe lângă acestea, în etapa I, va fi realizată și o promenadă care va lega lunca Crișului Repede de zona unde va fi amplasată scara de pești (în etapa a doua).

Legea Pentru Restaurarea Naturii face parte din pachetul „Green Deal”, de reducere a emisiilor de carbon până în 2050.