România bogată văzută de la Guvern vs România reală

"Sa traiti bine!" A fost promisiunea care a miscat Romania doua cicluri electorale. In fiecare an, ne-am cautat adanc in buzunare sa aflam concretizarea binelui promis. Doar ca nimicul gasit parca niciodata nu a semanat a ceea ce ni se vanduse. Dupa sapte ani se dovedeste ca, in fapt, habar nu avem, dar deja traim bine! "Bogatii Romaniei sunt cei care au peste 800 de lei pe luna." Vestea bulversanta a fost trantita cu aplomb stiintific intr-o emisiune tv de ministrul Muncii, Sebastian Lazaroiu. "Este vorba de cei 40% cei mai bogati. Cei 40% inseamna de la 8 milioane pe membru de familie, deci inseamna o familie care are in medie cam 24 milioane de lei", si-a continuat explicatiile aiuritoare proaspatul oficial venit la minister direct de la Cotroceni, din zona "traitului bine". Raportat la numarul total de angajati, de 4,1 milioane, anuntat de Institutul National de Statistica, teoria bogatilor exprimata de Lazaroiu ar arata ca 1,6 milioane de slujbasi sunt deja avuti fara sa stie. Definitia stiintifica a clasei de mijloc spune ca in aceasta categorie intra persoanele care reusesc, dupa ce isi fac toate platile, sa economiseasca pana la jumatate din venituri. Iar statisticile INS arata ca un roman cheltuieste peste 40% din venit doar pe mancare, fara sa se mai ia in calcul alte cheltuieli.

In 17 august, invitat la Realitatea TV, ministrul Muncii, Sebastian Lazaroiu, a bulversat Romania expunandu-si teoria despre bogati si saraci: cei cu peste 8 milioane lei vechi pe membru de familie intra in categoria "bogatii Romaniei". Toate frustrarile slujbasului obisnuit, cu un venit aproape de minimul legal, s-au risipit brusc, o data cu propulsarea in categoria elitista a "bogatilor". Vestea nu a mai fost atat de buna dupa completarea explicatiilor cu anuntul de taiere in curand a ajutoarelor sociale pe care le primeau "saracii inchipuiti", care s-au dovedit a fi unii si aceiasi cu "bogatii" identificati mai sus. "Trebui sa mai taiem din cheltuielile statului la anul. Vom taia din ajutoarele sociale nu pentru saraci, ci pentru saracii inchipuiti. (...) Bogat inseamna ce e peste... eu am vorbit de cei 40% cei mai bogati. (…) Cei 40% inseamna de la 8 milioane pe membru de familie, deci inseamna o familie care are in medie cam 24 milioane de lei. (..) Deci da, astia sunt bogatii Romaniei. Nu e ironic, va dau date. (...) Stiti care erau in 2005 bogatii Romaniei? Cei care aveau peste 12 milioane! Intre timp am mai saltat. (...) Suntem de doua ori mai bogati decat in 2005. Exact!", au sunat declaratiile de-a dreptul revolutionare ale ministrului Muncii, Sebastian Lazaroiu.

Scandalul izbucnit l-a facut pe ministru sa incerce sa dreaga busuiocul acum doua zile intr-un interviu acordat unui site de stiri apropiat puterii, sustinand o teorie si mai aiuritoare: de fapt a vrut sa spuna ca cei cu 800 de lei sunt mai bogati decat... vecinii din Republica Moldova. "O sa va dau un exemplu de minciuna. Eu am spus la un moment dat ca 40% cei mai bogati dintre romani au peste 800 lei per membru de familie. Am dat si exemple, cum e in alte tari, cum e la noi. Si am vazut dandu-si ochii peste cap. Ciuvici, chiriaci, soviani, specia asta de comentatori de seara care vine si spune: «I-auzi, dom’le, aia cu peste 800 de lei sunt bogati». Eu nu am spus niciodata asa ceva. Sunt mai bogati decat cei care au 75 de euro din Republica Moldova si care sunt considerati la ei 40% cei mai bogati moldoveni. Da, suntem mai bogati decat ei, dar suntem mai saraci decat norvegienii, unde acest prag incepe de la 2.000 de euro. Ce ne costa sa spunem lucrurilor pe nume asa cum sunt? Astea-s realitati statistici, astea nu sunt inventate", a sustinut Lazaroiu la Hotnews.

Realitatea statistica asa cum apare ea in datele INS arata insa putin altfel decat teoria pe hartie a ministrului Lazaroiu cu "bogatii" cu 800 de lei pe luna. Datele prezentate de Institutul National de Statistica arata ca putin peste jumatate din romani (54,8%) au realizat in octombrie anul trecut salarii brute cuprinse intre 601 si 1.500 de lei. La solicitarea Jurnalului National, Institutul National de Statistica a explicat ca nu exista anchete care sa ia in calcul ca limita inferioara a intervalului de calcul suma de 800 de lei, aceasta neavand vreo relevanta economica. Calculele INS se fac raportat, ca limite ale intervalului, la suma de 600 de lei, aceasta fiind apropiata de valoarea salariului minim, si 1.500 de lei, valoarea salariului mediu. Peste salariul mediu, INS arata ca 27,2% dintre angajati au realizat venituri intre 1.501 si 3.000 de lei, 7,5% au realizat salarii brute intre 3.001 si 5.000 de lei, iar 3,5% au realizat salarii brute de peste 5.000 lei. La cealalta limita, sub 600 de lei salariu brut s-au aflat 7% dintre angajati. Cat priveste numarul total de angajati din Romania, datele statistice inregistrate dupa aplicarea noului Cod al Muncii (intrat in vigoare pe 1 mai 2011) arata ca la finele lunii mai in Romania angajatii numarau 4,155 milioane de persoane, ceea ce, potrivit teoriei ministeriale a "bogatilor", ar insemna ca 1.662.000 de slujbasi sunt avuti fara sa stie.

Definitia stiintifica a clasei medii, considerata ca bogata, arata ca in aceasta categorie pot fi incadrate persoanele care reusesc, dupa ce isi fac toate platile, sa economiseasca pana la jumatate din venituri. Profesorul Alexandru Athanasiu, fost ministru al Muncii, a explicat pentru Jurnalul National ca in teoria sociologica, clasa medie din punct de vedere al veniturilor cuprinde acele persoane care isi permit ca, din venitul realizat intr-o perioada determinata de o luna de exemplu, sa poata economisi intre 25% si 50%, dupa efectuarea tuturor platilor firesti si satisfacerea nevoilor curente. Prin extensie, "bogat" poate fi definit acea persoana care poate economisi peste jumatate din veniturile lunare. In conditiile in care datele statistice ale INS arata ca un roman cheltuieste doar pentru mancare peste 40% din venit, fara sa se mai ia in calcul si alte tipuri de cheltuieli, teoria ministeriala a "bogatilor" cu 800 de lei aluneca cel putin catre absurd. "Declaratia ministrului Lazaroiu este una cinica. Iar teoria conform careia suntem de doua ori mai bogati decat in 2005 este falsa si mizeaza pe nestiinta si naivitatea publicului. Caci daca punem veniturile fara sa consideram nivelul inflatiei sau cresterea reala a veniturilor, e bataie de joc. Trebuie sa vedem si cu cat au crescut si cheltuielile persoanei. Veniturile trebuie vazute vizavi de puterea de cumparare, caci nu vorbim de venituri in absolut", mai explica fostul ministru Athanasiu.

Saracia, in date si cifre
Aproape o treime din familiile de romani se descurca lunar cu mai putini bani decat cosul minim de consum, potrivit studiului "Calitatea ocuparii si angajarea cu salarii mici", realizat de expertii Blocului National Sindical. La nivel national, circa 10% din gospodarii au venituri totale mai mici de 520 de lei, alte 10% se inscriu in intervalul 520-760 de lei, in vreme ce un alt procent de 10% se incadreaza in intervalul 760-994 de lei. Acest lucru inseamna ca 30% dintre gospodarii obtin lunar un venit mai mic de 980 de lei, cat este stabilit cuantumul cosului minim de consum, realizat pe baza informatiilor oferite de INS in 2003 si actualizat cu inflatia. Valoarea cosului minim de consum lunar (CMCL) era calculata trimestrial de INS pe baza preturilor si tarifelor din ultima luna a trimestrului si era aprobata prin HG. Calculul era realizat la nivelul unei gospodarii, considerata ca fiind compusa, in medie, de 2,804 persoane.
Insa acest instrument, introdus prin lege in 2000, a fost folosit doar pentru o perioada redusa, si din 2004 aprobarea si utilizarea sa ca fundament pentru calcularea salariului minim pe economie a fost eliminata.
Practic, 30% dintre gospodarii nu-si pot acoperi cheltuielile minime din veniturile salariale dobandite.

Studiul, realizat de BNS si coordonat intre altii de conf. Univ. dr Liviu Voinea si presedintele INS, prof. dr Vergil Voineagu, mai arata ca doar 52,1% din gospodarii realizeaza venituri de natura salariala, in vreme ce 80,62% din total realizeaza venituri din prestatii sociale. De asemenea, pentru o treime dintre gospodarii (33,26%) veniturile din asistenta sociala oferita de stat depasesc 70% din totalul veniturilor. Practic, deja statul ofera unei treimi dintre familii diverse tipuri de ajutoare sociale exact din cauza de cat de sarace sunt.

Informatiile sunt confirmate si de statisticile externe. Astfel, acum o luna Eurostat arata ca in 2010 produsul intern brut raportat la paritatea puterii de cumparare a fost in Romania de 43% din media UE. Tara noastra ocupa penultimul loc, doar bulgarii fiind in urma noastra. Mai mult, fata de 2008, scorul Romaniei a scazut cu doua puncte procentuale. Un alt raport Eurostat, din decembrie 2010, arata si el ca o treime dintre romani intampina privatiuni materiale grave. De altfel, tara noastra este prezenta cu sase regiuni de dezvoltare in topul celor mai sarace zone ale UE, potrivit unor statistici din februarie. Mai mult, regiunea nord-est Romania este a doua in top dupa o zona din Bulgaria.