Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Comisia Europeană a selectat 54 de proiecte de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării care vor beneficia de o finanțare totală de 1,031 miliarde de euro din Fondul european de apărare (FED). Proiectele selectate vor sprijini excelența tehnologică într-o gamă largă de capabilități de apărare în domenii critice, inclusiv apărare cibernetică, luptă terestră, aeriană și navală, protecția activelor spațiale sau apărarea chimică, biologică, radiologică și nucleară (CBRN). Din păcate, nicio entitate românească nu se află pe lista celor care vor participa la aceste proiecte, fie că vorbim despre companii mari, IMM-uri, universități sau institute de cercetare.
Suntem singura țară din UE care a rămas pe dinafară, lucru care ridică un mare semn de întrebare în ceea ce privește capabilitățile companiilor românești de inovare. Cu societăți care, în general, se luptă să supraviețuiască pe o piață tot mai concurențială și tehnologizată, și cu un sector al IMM-urilor decapitalizat și care inovează tot mai puțin, șansele noastre de a prinde o felie din tortul de un miliard de euro au fost nule. De exemplu, statistica arată că în perioada 2020-2022, ponderea IMM-urilor inovatoare în totalul IMM-urilor a fost de numai 8,3%, în scădere cu 1,8 puncte procentuale (17,8%) față de perioada 2018-2020. Nici marile companii nu stau mai bine, în același interval, ponderea celor inovatoare scăzând, de asemenea. În intervalul 2018-2020, ponderea lor era de 22,6% din totalul firmelor de pe acest segment, iar în perioada 2020-2022 a fost de 20,6%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.
Polonia stă cel mai bine din fostul bloc comunist
Din fostul bloc comunist, cel mai bine reprezentată este Polonia, ale cărei companii participă la șase din cele 54 de proiecte selectate. Bine poziționată este și Slovenia, care participă la trei proiecte, în timp ce companiile din Cehia participă la două proiecte. La câte un proiect au fost selectate să participe companiile din Bulgaria, Croația, Estonia și Slovacia. Programul a fost foarte atractiv, cu un interes puternic din partea industriei UE. Nu mai puțin de 236 de propuneri au primit de la diverse consorții, care au cuprins industrii mari, IMM-uri, companii cu capitalizare medie și organizații de cercetare și tehnologie. Practic, propunerile de proiecte au venit de la 581 de entități juridice din 26 de state membre ale UE și Norvegia. De remarcat, este și prezența puternică a IMM-urilor în proiectele selectate, ele reprezentând peste 42% din totalul entităților, și vor primi mai mult de 18% din totalul finanțării UE solicitate.
Fondul european de apărare va aloca 265 milioane de euro pentru finanțarea a 30 de proiecte de cercetare și 766 milioane de euro pentru finanțarea a 24 de proiecte de dezvoltare a capacităților militare.
Teme de cercetare care vor fi abordate
Proiectele selectate vor contribui la realizarea priorităților UE în materie de capacități militare, cum ar fi, de exemplu, accesul la tehnologii pentru un viitor tanc de luptă. Proiectele MARTE și FMBTech, de exemplu, vor reuni peste 70 de jucători industriali și organizații de cercetare pentru a lucra la proiectarea și realizarea sistemelor pentru platforma principală a tancurilor de luptă care va fi utilizată în toată Europa.
Prin proiectul E-CUAS, care va reuni 24 de entități din 12 state membre și Norvegia, se vor pune la punct noi tehnologii de apărare împotriva sistemelor aeriene fără pilot, cum ar fi dronele. În domeniul capabilităților terestre, proiectul SRB2 va îmbunătăți sistemul de suspensie pentru vehiculele blindate grele. Un alt proiect, denumit EDC2, va avea ca rezultat realizarea unui prototip al corvetei europene de patrulare, bazat pe un design inițial dezvoltat în cadrul apelurilor de finanțare din Fondul european de apărare din 2021. Proiectul de cercetare TALOS-TWO, cu 19 participanți din 8 țări, va contribui la avansul tehnologiei europene în domeniul laserului în vederea realizării de arme cu energie dirijată. Un alt proiect inovator este și FESPAN, care va reuni 23 de participanți, va proiecta și dezvolta o platformă unică de modelare a propagării semnalului electromagnetic (EMSP). Tot ca o noutate, pentru prima dată patru proiecte vor sprijini transferul inovației civile în domeniul apărării. Succesul acestei a treia ediții a apelurilor finanțate prin Fondul european de apărare demonstrează interesul puternic și în continuă creștere al industriei de apărare din UE și al organizațiilor de cercetare, de toate dimensiunile și zonele geografice, de a coopera transfrontalier și de a contribui în comun la dezvoltarea capacităților strategice ale UE, spune Comisia Europeană.
