În acest context, este importantă recuperarea întârzierilor privind lucrările de întreținere, reparare și reînnoire și este vitală alocarea fondurilor necesare pentru a se respecta graficele de realizare a acestor lucrări, prevăzute în documentele destinate dezvoltării sectorului feroviar, se arată în studiul privind „Evoluția transportului feroviar în concordanță cu aplicarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 și a Programului de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare şi transferul modal către calea ferată al fluxurilor de transport de călători şi marfă”.
România ar putea pierde fondurile UE alocate pentru sectorul transporturilor, în condițiile în care nu va atinge țintele stabilite prin Pactul verde european și Strategia UE pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă, arată documentul citat.
Feroviarul a pierdut în fața rutierului
În ultimii ani transportul feroviar a pierdut din cota modală, în fața transportului rutier. O cauză este scăderea vitezei de circulație pe calea ferată, pe fondul subfinanțării lucrărilor de întreținere și reparație a infrastructurii feroviare. Această situație a condus la degradarea progresivă atât a infrastructurii feroviare, cât şi a materialului rulant, fapt care are consecinţe privind limitarea performanţelor şi calităţii serviciilor de transport feroviar. De exemplu, în anul 2022, din totalul transporturilor de călători pe moduri de transport, cota modală a transportului feroviar de călători a fost de 19%, comparativ cu 75% cât a reprezentat cota modală a transportului rutier de pasageri în aceeași perioadă. În total, în anul 2022, pe calea ferată au fost transportate circa 70,5 de milioane de pasageri, cu 28% mai mult decât în anul 2021. De asemenea, în anul 2022, în traficul rutier au fost transportate aproape 280 de milioane de călători, cu aproximativ 1% mai mult decât în 2021. În cazul transportului aerian, numărul pasagerilor transportați aproape s-a dublat în 2022, comparativ cu 2021.
3,9 milioane de minute întârziere
În ceea ce privește perioada 2021-2022 viteza medie comercială a trenurilor de călători a rămas foarte scăzută (44,75 km/h), iar media anuală a minutelor de întârziere a rămas ridicată, ajungând la 3.907.063 de minute întârziere. În aceeași perioadă întârzierile cauzate de CFR au cumulat o medie anuală de 1.028.249 de minute. De asemenea, în mare parte parcul de material rulant deținut de operatorii de serviciu public din România și-a depășit deja durata ciclului său de viață sau este aproape de finalul acestuia. În majoritatea lui, materialul rulant existent în România nu respectă cerința de calitate cerută de obligațiile de serviciu public, iar tehnologiile utilizate sunt depășite.
Este nevoie de alocări financiare mai mari
Studiul realizat de CNSDF recomandă alocarea unui buget corespunzător pentru finanțarea lucrărilor de întreținere și reparații, pentru a încetini procesul de degradare a infrastructurii feroviare și a materialului rulant. Acest lucru s-ar traduce prin creșterea calității serviciilor, a siguranței circulației pe calea ferată și a competitivității transportului feroviar, în raport cu alte moduri de transport. Ca urmare, CNSDF recomandă prioritizarea finanțării europene, pentru modernizarea rețelei feroviare din România.
Centrele pentru managerizarea traficului, o opțiune
Punctualitatea trenurilor de marfă s-ar putea îmbunătăți prin realizarea unor Centre de Management ale Traficului (CMT) zonale pe liniile cu trafic semnificativ, cum sunt coridoarele feroviare europene care străbat România. Realizarea lor va stimula traficul multimodal de marfă din țară, printr-o bună coordonare între administratorul infrastructurii feroviare și operatorii terminalelor de marfă situate pe cele două coridoare europene, Rin - Dunăre și Orient / Est - Mediteraneean.
Costurile cu energia electrică pot fi reduse
De asemenea, realizarea și implementarea „Sistemului de telegestiune a energiei electrice” este importantă pentru dezvoltarea sectorului feroviar pentru că va oferi posibilitatea companiilor de transport feroviar să-și selecteze furnizorul de energie electrică pe baze concurențiale. Astfel, necesarul de energie electrică de tracțiune va fi corect estimat, ceea ce va determina o reducere a costurilor de transport pe calea ferată.
În ceea ce privește infrastructura feroviară din Portul Constanța, finalizarea lucrărilor de reparație și deblocarea celor 47 de linii închise din cadrul portului vor fluidiza traficul și vor reduce timpul de așteptare al operatorilor de transport feroviar.
Reguli și responsabilități clare
De asemenea, studiul recomandă stabilirea de reguli și responsabilități clare în sarcina gestionarilor de infrastructură prin includerea indicatorilor de performanță în contractele încheiate de CFR SA cu gestionarii de infrastructură, verificarea îndeplinirii acestora și a modului în care au fost cheltuite sumele încasate de către gestionari din tariful de utilizare a infrastructurii feroviare. În completare, se recomandă publicarea de către CFR SA, în raportul anual de activitate, a modului de îndeplinire a indicatorilor de performanță.