x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

România, în echipă cu Franța, joacă „meciul nuclear”

0
Autor: Dan  Constantin 28 Oct 2021 - 07:10
România, în echipă cu Franța, joacă „meciul nuclear”


Programul României de dezvoltare a energiei nucleare este legat și de politica Uniunii Europene în domeniul energiei, fiind condiționat de amplul pachet de politici pentru schimbările climatice. Includerea energiei atomoelectrice în rândul energiei curate, ca o cale pentru tranziția energetică spre emisii zero carbon, are o miză economică decisivă pentru susținerea programelor, inclusiv prin bugetele UE și accesul la finanțări din partea instituțiilor internaționale. România are, în acest sens, o poziție similară cu a Franței, dar la Bruxelles, în Consiliul European, nu  s-a adoptat o decizie clară de susținere a filierei nucleare. La reuniunea mondială privind schimbările climatice, COP-26, care începe duminică, la Glasgow, se va juca o nouă rundă în „meciul nuclear”.  

 

La zece ani după dezastrul de la Fukushima, industria atomică are mari speranțe că se va încheia „iarna nucleară”. Programele de investiții în centrale nuclearo-electrice sunt revigorate în multe state, revin în actualitate proiecte înghețate de teama unui dezastru radioactiv, dar și de protestele violente ale mișcării Greeenpeace, devenită o forță politică la nivel european. România are în curs proiectul de construire a grupurilor 3 și 4 la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă. Nu este o investiție singulară în regiune. Bulgaria demarează recuplarea centralei de la Belene, Ungaria a pornit și ea proiectul de la Pecs. În Franța, energia nucleară a fost definită ca „energia viitorului”, cu o susținere financiară substanțială și sprijin politic de la Palatul Elysee. Sunt însă și țări reticente la reluarea acestui drum. Germania a trecut la închiderea centralelor nucleare, Austria nu le include în proiectele fezabile. „Meciul nuclear” nu este încă jucat în balanța energetică globală.

 

Lucru rar: Iohannis are un punct de vedere tranșant  

 

 La reuniunea de săptămâna trecută a Consiliului European, problema prețurilor la energie și criza gazului au fost subiecte prioritare pe agenda liderilor. În acest cadru, România a exprimat, după multă vreme, un punct de vedere tranșant, susținând propriile interese naționale. Klaus Iohannis a declarat răspicat că „opinia noastră, în România, este că trebuie  să folosim centralele nucleare, să le modernizăm și să extindem energia electrică produsă pe nuclear”. Președintele a adăugat la pachetul de politică energetică și includerea gazului natural între materiile prime care nu trebuie excluse din tranziția energetică. „În același timp, noi, în România, suntem hotărâți și trebuie să folosim gazul natural pentru încălzire, pentru generarea de electricitate și în industrie. Deci trebuie să avem energie nucleară și gaz. Pentru asta ar fi excelent și am prezentat, și am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni, ceea ce s-ar reflecta în ceea ce se numește un act delegat al Comisiei sau taxonomia pe nuclear și gaz, într-o formulare mai științifică. Am solicitat foarte ferm Comisiei să vină cu acest act delegat cât se poate de repede, încă din această toamnă”. 

 

Alianța franco-română, la Bruxelles

 

Baletul diplomatic pe această temă are o miză excepțională nu doar pentru România. Programul de investiții pentru Cernavodă se ridică la circa 8 miliarde de dolari. Președintele Macron a plasat energetica nucleară în centrul programului de reindustrializare a Franței cu o alocare globală de 30 de miliarde de euro până în anul 2030. Macron declară la fel de hotărât ca și Iohannis: Viitorul nostru energetic și ecologic depinde de energia nucleară. Așadar, parteneriatul strategic franco-român, care a dat multe rateuri în ultimii ani, poate fi relansat de energetica nucleară.

La Bruxelles, România și Franța, profitând de dezbaterea privind criza prețurilor, au pledat pentru includerea energiei nucleare între sursele verzi de energie. „România este parte din grupul statelor europene care dorește să continue producerea energiei electrice, a electricității în centrale nucleare. Așa cum s-a exprimat Franța, fix așa ne exprimăm și noi”, a spus Iohannis.

 

Majoritatea nu e suficientă

 

Dezbaterile din Consiliul European din 21-22 octombrie nu au fost deloc liniștite, divergențele de opinii fiind foarte clare între taberele pro și contra energeticii nucleare. Iohannis explică didactic: „Nu toată lumea în Europa dorește aceste lucruri și sunt două grupuri: un grup de state în care ne numărăm și noi, Franța și alții, care folosesc și acum centralele nucleare și gazul și doresc s-o facă și în continuare, sunt alții care sunt mai reticenți. Vom vedea cum evoluează lucrurile. Pentru România, un lucru este foarte clar, noi vom dezvolta centrale nucleare și vom dezvolta și rețeaua de gaz metan. Optimal ar fi, sigur, să beneficiem și de finanțare, și de fonduri europene”. 

Adversarii declarați ai filierei nucleare au rămas, după „dezertarea” Olandei, doar Germania, Austria și Danemarca. „Sunt mai puțini decât degetele de la o singură mână”, spunea Macron, dar matematica majorității nu este suficientă în acest dosar complicat, care impune schimbări de calcul în jocul de formare a prețurilor - așa-numita taxonomie. Or, comisarul pentru finanțe apreciază că decizia Comisiei, cerută imperativ de liderii grupului „pro-nuclear”, va fi luată doar după discuția cu noul guvern german, adică în 2022. Germania, care va avea, după alegeri, un guvern de coaliție în care verzii sunt cu mare probabilitate incluși, are o politică energetică „gri”. Vrea să închidă în continuare centralele nucleare, dar se bazează în mare proporție pe gaz în balanța energetică. Dacă energia atomoelectrică are emisii zero de carbon, gazul este mult „carbonatat”, deci apare o ruptură de logică în optica germană. Adversarii energiei nucleare își bazează poziția prin faptul că „tabăra pro” bagă sub preș riscurile care s-au transformat în catastrofe la Cernobîl și Fukushima, la care se adaugă problemele deșeurilor radioactive, costurile de dezmembrare ale centralelor după epuizarea duratei lor de viață.

 

Iohannis și Macron sunt strâns legați pe filiera energiei nucleare, devenită trambulină pentru relansarea parteneriatului strategic franco-român, care a dat multe rateuri în ultimii ani


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Aproape 30.000 de români tranzacţionează activ la bursă, de la 16.000 în urmă cu doi ani

Aproape 30.000 de români tranzacţionează activ la bursă, de la 16.000 în urmă cu doi ani
Circa 28.250 de investitori tranzacţionau activ la bursa de la Bucureşti la final de septembrie 2021, adică au realizat cel puţin o tranzacţie în ultimele şase luni, aşadar din martie, ceea ce potrivit datelor re...

BNR pune în circulație bancnota de 20 de lei. O premieră pentru România

BNR pune în circulație bancnota de 20 de lei. O premieră pentru România
BNR pune în circulație bancnota de 20 de lei de la 1 decembrie 2021. Pe aceasta este imprimată, în premieră, o personalitate feminină, Ecatrina Teodoroiu. "Se răspunde astfel interesului public legitim, care a...

Marieta Seba, directoarea Companiei de Librării București, premiată la Gala „Femei care Schimbă România”

Marieta Seba, directoarea Companiei de Librării București,  premiată la Gala „Femei care Schimbă România”
La finalul săptămânii trecute, Marieta Seba, directoarea generală a Companiei de Librării București, a fost premiată în cadrul Galei „Femei care Schimbă România”, un eveniment dedicat excelenței feminine...

Premierul Ciucă, pe șantierul primei „autostrăzi nemțești” din România: va fi gata înainte de termen

Premierul Ciucă, pe șantierul primei „autostrăzi nemțești” din România: va fi gata înainte de termen
Premierul Ciucă a vizitat șantierul primei „autostrăzi nemțești” din România și a anunțat că obiectivul va fi inaugurat înainte de termen. Am primit garanții că va fi deschis traficul pe patru benzi, a sp...

Economia României Mari la sfârșitul Primului Război Mondial, aproape de colaps

Economia României Mari la sfârșitul Primului Război Mondial, aproape de colaps
Galerie Foto Sfârșitul Primului Război Mondial găsea economia României aproape de colaps. Industria era distrusă în proporţie de 60%, iar căile ferate, în proporţie de 30%. Producţia agricolă scăzuse puternic, astfel...

Euler Hermes: Pandemia ar putea amâna trecerea României în rândul economiilor cu venituri mari

Euler Hermes: Pandemia ar putea amâna trecerea României în rândul economiilor cu venituri mari
Îniţial se prognoza că România va face tranziţia către grupul ţărilor cu venituri medii mari cel târziu în 2026, dar criza provocată de Covid-19 întârzie în acest moment prognoza cu încă un an, arată o a...

Preţurile, instabilitatea politică și impredictibilitatea cursului sunt provocări pentru afaceri

Preţurile, instabilitatea politică și impredictibilitatea cursului sunt provocări pentru afaceri
Creşterea costurilor la materiilor prime, instabilitatea politică, avansul costurilor de transport şi impredictibilitatea cursului valutar sunt, în opinia oamenilor de afaceri, principalele provocări din 2022,...

Bitcoinul revine la 57.000 de dolari după selloff

Bitcoinul revine la 57.000 de dolari după selloff
Luni, preţul unui Bitcoin ajungea la 57.100 dolari la ora 16.45, în creştere cu 5% în ultimele 24 de ore, potrivit datelor agregate de CoinMarketCap, după ce principala criptomonedă la nivel mondial a scăzut...

Francul elvețian urcă la maximul ultimilor șase ani. La București rămâne în zona maximului istoric

Francul elvețian urcă la maximul ultimilor șase ani. La București rămâne în zona maximului istoric
Banca Națională a Elveției nu mai stă în calea aprecierii francului, potrivit datelor publicate luni, într-o schimbare care a atras atenția, astfel că moneda, socotită de refugiu, a atins cel mai ridicat nivel...

Beneficiile pentru angajați au scăzut DRAMATIC în 2020

Beneficiile pentru angajați au scăzut DRAMATIC în 2020
Beneficiile extrasalariale pentru angajaţi s-au diminuat cu 95% în 2020, comparativ cu anul anterior. Situața a devenit mai grabă în 2021 când acestea nu au mai fost acordate deloc, arată o analiză a...

Estimările oamenilor de afaceri români pentru 2022: instabilitate politică, criză economică, deprecierea leului

Estimările oamenilor de afaceri români pentru 2022: instabilitate politică, criză economică, deprecierea leului
Oamenii de afaceri români cred că anul viitor va continua instabilitarea politică, criza economică se va adânci, iar leul se va devaloriza în raport cu euro.  Totodată, 26,8% spun că nu au avut...

Pandemia de COVID-19 amână ajungerea României printre statele cu venituri mari

Pandemia de COVID-19 amână ajungerea României printre statele cu venituri mari
Deși prognozele inițiale arătau că România va ajunge printre statele cu venituri medii mari până în 2026, criza economică generată de pandemia de COVID-19 amână această tranziție cu un an, arată o...

Anunțul lui Sorin Grindeanu despre autostrada Sebeș - Turda

Anunțul lui Sorin Grindeanu despre autostrada Sebeș - Turda
Lotul 2 al autostrăzii Sebeș - Turda va fi dat în circulație, marți, după finalizarea unor lucrări minore. Vor fi însă restricții de circulație pe o porțiune de un kilometru, unde se va merge...

Construcțiile pe val. Creșteri de peste 25% la clădirile de locuințe în primele 10 luni din 2021

Construcțiile pe val. Creșteri de peste 25% la clădirile de locuințe în primele 10 luni din 2021
Autorizaţiile de construcție pentru clădiri rezidenţiale a crescut cu 25,3%, în primele 10 luni din acest an, raportat la aceeași perioadă din 2020, arată datele INS.  În perioada 1 ianuarie -...

Dosarul preturilor de transfer – importanța acestuia și caracteristicile unui dosar bun

Dosarul preturilor de transfer – importanța acestuia și caracteristicile unui dosar bun
Dosarul prețurilor de transfer este un document care se întocmește pentru tranzacțiile dintre companiile aparținând aceluiași grup de companii și pentru tranzacțiile dintre o companie și sediul permanent al...
Serviciul de email marketing furnizat de