Romania, liderul exportului de caviar

Romania a primit din partea conventiei internationale CITES cote extraordinare pentru capturile de sturioni. Acest fapt i-a permis sa devina numarul 1 in lume la exportul de caviar de morun. Ajunsa in top, Romania isi vede amenintata pozitia din cauza problemelor interne: braconajul si masurile legislative aberante.

La nici 10 ani de la aderarea la conventia internationala CITES, Romania a primit din partea specialistilor acestui organism cote extraordinare pentru pescuitul de sturioni, care i-a permis sa devina numarul 1 in lume la exportul de caviar de morun. Ajunsa in top, Romania isi vede amenintata pozitia din cauza problemelor interne: braconajul si masurile legislative aberante.

In Delta, sturionii pot fi pescuiti pe doua dintre cele trei brate principale ale Dunarii: Chilia si Sfantu Gheorghe. Amenajarea pentru navigatie, in urma cu mai bine de un secol, a bratului Sulina, a dus la disparitia acestor specii de pe acest canal. De altfel, intre timp, canalul Sulina a devenit principala artera fluviala care leaga Europa Continentala de Marea Neagra, acesta fiind si motivul pentru care pe nici o zona de pe acest brat nu a fost concesionata activitatea de pescuit. In contextul construirii de catre Ucraina pe bratul Chilia a canalului navigabil de mare adancime Dunare - Marea Neagra, cunoscut si sub denumirea de Bistroe, anul trecut s-a constatat ca sturionii nu au mai intrat nici pe acest brat. Zgomotul infernal si activitatea intensa a dragelor care adanceau Chilia a condus la un paradox: din trei brate ale Dunarii, in 2004, sturionii au intrat pentru reproducere numai pe Sfantu Gheorghe. Totusi, in ciuda acestui fapt, numarul lor nu numai ca nu a scazut, ci s-au raportat cresteri de efective. Studiile efectuate anul acesta au aratat ca incetarea lucrarilor la canalul care ameninta sa distruga Delta a dus si la normalizarea migratiei de sturioni pe Chilia.

MASURI. In Delta Dunarii, reglementari stricte pentru speciile de sturioni s-au introdus abia in anul 2001

BRACONAJ. In Delta Dunarii s-a braconat masiv dupa Revolutie. Inevitabil, si sturionii au cazut prada pescuitului ilegal. Si cum sturionii de mari dimensiuni, care cantareau peste 100 de kilograme nu puteau fi capturati si transportati fara sa atraga atentia, au cazut prada doar speciile de talii mai mici, pastruga si nisetrul. Acestia au fost pescuiti mai ales in perioadele de prohibitie cu ohanele, unelte cu care se prind si crapii. Si pentru ca sturionii incep sa se reproduca abia la varsta de 12 ani, in prezent se vad efectele braconajului masiv care a existat in Rezervatie in perioada de la inceputul anilor 1990. Primul an in care s-a efectuat un monitoring profesionist al speciilor de sturioni a fost 1999, finantat printr-un imprumut nerambursabil de la Banca Mondiala. Monitorizarea s-a facut impreuna cu specialisti de la mai multe universitati americane.

MASURI ABSURDE. Anul acesta, autoritatile de la Bucuresti au luat cateva masuri care ar putea afecta relatia pe care tara noastra o are cu CITES. In primul rand, in aceasta primavara, ministrul Mediului, Sulfina Barbu, a apreciat ca pescuitul industrial a diminuat stocurile de sturioni din Delta. Afirmatia facuta a aratat ca ministrul nu stia faptul ca pescuitul industrial s-a desfasurat dintotdeauna in Delta, in aceasta activitate fiind cuprinsi in prezent 300 de pescari profesionisti. Solutia (absurda) propusa de ministru ar fi fost sa se pescuiasca sportiv si sa se gaseasca o compensatie pentru veniturile celor 300 de pescari care castiga, in medie, 1 miliard de lei anual. Planurile s-au materializat intr-un ordin aberant de prohibitie la sturioni. Asta desi, tot in primavara, acelasi ministru a fost de acord cu pescuitul sturionilor in perioada de prohibitie! Documentul, inregistrat cu numarul 17/31 martie 2005, a fost eliberat de Agentia Nationala de Pescuit si Acvacultura, institutie subordonata Ministerului Agriculturii, si a dat dreptul la pescuit sturioni in prohibitie firmei Kaviar House. Permisul, valabil pana la 15 iulie, a dat dreptul firmei sa captureze sturioni pentru reproducere in captivitate in trei zone de captura pe Dunare. Aceasta autorizatie speciala a fost insotita de autorizatia de mediu pentru operatiuni speciale numarul 128/2005, eliberata de ARBDD si semnata de seful institutiei, Paul Cononov, guvernatorul-gunoier. Documentele, asa cum au fost ele intocmite, au lasat loc pentru braconaj. Astfel, desi autorizatia data de ARBDD arata ca Administratia va monitoriza capturarea sturionilor, dar va face acest lucru doar obligand Kaviar House "sa notifice fiecare captura". Practic, oricine a putut pescui sturioni si folosi icrele, fara a notifica ARBDD. In plus, Kaviar House a primit drept de captura in niste zone unde activitatea de pescuit a fost concesionata de o alta firma.

EXPLICATIA. Agentia Nationala de Pescuit s-a pus foarte repede de acord ARBDD asupra cotelor de captura si a zonelor de pescuit, si, desi nu a fost consultata, asa cum spune legea, Administratia s-a grabit sa elibereze in aceeasi zi autorizatia de mediu, incalcand si un contract comercial. Desi guvernatorul-gunoier sustine ca totul a fost legal, liber la pescuit sturioni in prohibitie nu s-a mai dat nici macar pe vremea lui Ceausescu, perioada in care Delta Dunarii a fost guvernata arbitrar, exclusiv dupa nevoile economice.

NECUNOSCUTE PENTRU SAVANTI

Desi ii studiaza de aproape o suta de ani, oamenii de stiinta romani au inca multe necunoscute in ceea ce priveste sturionii. Principala necunoscuta se refera la migratia si la comportamentul in perioada depunerii icrelor (incluzand comportamentul de a se intoarce acasa, la locul de nastere/reproducere initial) la speciile de sturioni din Dunare. Apoi, o necunoscuta ramane si localizarea in Dunarea inferioara (de pe teritoriul Romaniei) a habitatelor esentiale (pentru depunerea icrelor si iernare) ale speciilor de sturioni din Marea Neagra. Nu se cunosc inca nici comportamentul in primele faze ale vietii speciilor de sturioni din Dunare, dar nici felul in care se face deplasarea in aval a puilor de sturioni din Marea Neagra (incluzand aici si comportamentul de grup). Studiile nu au descifrat nici variatia genetica a sturionilor din Marea Neagra si nici mecanismele care determina dinamica populatiilor speciilor de sturioni din mare. Nici metodica de cercetare nu este pusa la punct in ceea ce priveste modul in care se studiaza comportamentul de grup al puilor de sturioni in timpul diferitelor stadii ale vietii, in fluviu si pe tarmul Marii Negre.

NUMARUL 1

Din 2001, s-au introdus reglementari stricte pentru speciile de sturioni, intre care sigilii pentru fiecare din exemplarele capturate sau raportari ale capturilor la fiecare 24 de ore. Aceste masuri au determinat conventia CITES sa modifice cota Romaniei. In acelasi timp insa, conventia a decis reducerea cu 50% a cotelor tarilor din bazinul Marii Caspice, intre care Khazahstanul, Azerbaidjanul, Rusia si Iranul, pentru ca aceste state nu au luat nici un fel de masura de monitorizare a sturionilor. Coroborate, cele doua decizii ale CITES au facut ca Romania sa devina liderul mondial al exportatorilor de caviar de morun.

NU RATATI!

In numarul de maine puteti citi mai multe despre actele normative si masurile aberante luate de autoritati pentru protejarea speciilor de sturioni. Aceste masuri ar putea periclita pozitia de lider a Romaniei la exportul de caviar.