Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Banii vor proveni de la Fondul de mediu, odată cu adoptarea legislației necesare constituirii rețelei pentru monitorizarea indicatorilor. Efectele poluării atmosferice care sunt de interes pentru monitorizarea ecosistemelor se referă, în primul rând, la cele produse de poluanții atmosferici (dioxid de sulf - SO2, oxizi de azot - NOX, compuși organici volatili - COVnm, amoniac - NH3 și particule fine în suspensie-PM2,5) pentru care, la nivelul fiecărui stat membru UE, sunt stabilite angajamente naționale de reducere a emisiilor.
În prezent, pentru ecosistemele terestre, România asigură monitorizarea şi raportarea datelor asociate impactului poluării atmosferice, în baza Directivei NEC, cu ajutorul a numai 23 de staţii de monitorizare, în mod dezechilibrat teritorial, atât raportat la densitate, cât şi la repartiția la nivelul regiunilor biogeografice sau a ecosistemelor. De asemenea, două ecosisteme, agricol şi pajiște, care dețin ponderi importante (35,12%, respectiv 12.97%) din suprafața României, sunt lipsite de monitorizarea depunerilor/concentrațiilor de poluanți atmosferici, se arată într-un proiect de hotărâre de guvern elaborat de Ministerul Mediului. În prezent, sarcina colectării și transmiterii datelor din cele 23 de stații revine Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” şi Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului, subliniază proiectul.
Stații puține și vechi de 10-15 ani
Proiectul prevede acoperirea tuturor bioregiunilor reprezentative ale României, achiziționarea de noi echipamente pentru înlocuirea celor existente, cu o stare avansată de uzură sau cu o vechime mai mare de 10-15 ani. De asemenea, se vor achiziționa echipamente de laborator necesare pentru analizele fizico-chimice ale profilelor de sol, a depunerilor atmosferice și a poluanților atmosferici gazoși din stațiile și suprafețele de monitorizare utilizate pentru raportare. Totodată, se prevede achiziționarea de monitoare acolo unde există sursă de curent pentru măsurarea concentrațiilor ozonului troposferic (O3), oxizilor de azot (NOx), amoniacului (NH3) etc.
Ministerul Mediului raportează datele și informațiile incluse în raportul național privind monitorizarea impactului poluării atmosferice asupra ecosistemelor Comisiei Europene și Agenției Europene de Mediu (EEA).
România, în topul țărilor cu cele mai multe nereguli
În februarie 2023, Guvernul a adoptat „Programul Național de Control al Poluării Atmosferice”. Adoptarea lui era un pas necesar pentru clasarea unei procedurii de infringement declanșată de Comisia Europeană care ajunsese pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene. Programul se actualizează prin hotărâre a Guvernului o dată la 4 ani sau ori de câte ori este necesar. Atingerea țintelor de reducere a poluării atmosferice este greu de atins pentru aproape țările UE. Pentru a forța atingerea unui nivel net de poluare zero până în 2050, UE a introdus ținte mult mai drastice pentru reducerea poluării aerului, fapt ce a făcut ca în februarie statele UE să ceară o prelungire cu 10 ani pentru atingerea obiectivelor. Comisia Europeană are deja deschise 59 de cazuri de încălcare a regulilor împotriva țărilor UE care nu și-au atins țintele de reducere a poluării aerului, iar statele care au încălcat cel mai mult aceste restricții sunt România, Polonia, Italia și Portugalia.
Citește pe Antena3.ro
Cum arată situația și în Europa
Conform unei analize a Agenției Europene de Mediu, 59 % din suprafețele împădurite și 6 % din terenurile agricole au fost expuse unor niveluri dăunătoare de ozon troposferic în Europa în 2020. Ozonul troposferic este un poluant secundar format din emisiile de oxizi de azot, compuși organici volatili non-metanici și monoxid de carbon. El a fost indicat ca un factor care contribuie la moartea pădurilor și aduce daune culturilor agricole etc. Pierderile economice cauzate de impactul ozonului troposferic asupra randamentului producției de grâu s-au ridicat la aproximativ 1,4 miliarde de euro în 35 de țări europene în 2019, cele mai mari pierderi fiind înregistrate în Franța, Germania, Polonia și Turcia. În octombrie 2022, Comisia Europeană a propus revizuirea Directivei privind calitatea aerului înconjurător, care include praguri mai stricte pentru poluare, un drept sporit la aer curat - inclusiv dispoziții potențiale privind dreptul cetățenilor de a solicita despăgubiri pentru daunele aduse sănătății cauzate de poluarea atmosferică – norme consolidate pentru monitorizarea calității aerului și o mai bună informare a publicului.
