Românii care pregăteau complotul de la Titicaca

Ungaria pune la îndoială teoria privitoare la "complotul internaţional" împotriva preşedintelui bolivian Evo Morales şi cere autorităţilor boliviene informaţii referitoare la acest caz în care doi mercenari unguri, dintre care unul şi cu cetăţenie română, dar şi un irlandez au fost ucişi.

Irlanda şi Croaţia cer anchetă internaţională, Bolivia spune că este de acord cu acest lucru. În acest moment, în arest se află alţi doi indivizi, dintre care unul are cetăţenia română.

"Ministerul Afacerilor Externe a obţinut confirmarea oficială a faptului că una dintre persoanele împuşcate în Bolivia, în urma unei acţiuni în forţă a Poliţiei locale, are cetăţenie română. Ambasada României de la Lima (Peru), care gestionează relaţia cu Bolivia, a solicitat încă de la data de 18 aprilie autorităţilor boliviene clarificări privind circumstanţele în care s-a produs evenimentul.

De asemenea, ambasada a solicitat să fie informată dacă cetăţeanul respectiv a fost înhumat pe plan local sau nu. Până în acest moment nu a fost primit nici un răspuns oficial privind aceste elemente din partea autorităţilor boliviene", spune un comunicat al Ministerului român al Afacerilor Externe.

UNGARIA ARE ÎNDOIELI
"Doresc să-mi exprim îndoielile: informaţiile prezentate de presă nu confirmă teoria unui complot, acestui puzzle îi lipsesc piese. Pentru moment nu dispunem de suficiente informaţii oficiale pentru a crede că persoanele asasinate în timpul nopţii de un comando puneau la cale un atentat", a declarat ministrul maghiar al Afacerilor Externe, Peter Balazs.

"Solicităm informaţii din partea autorităţilor boliviene. Cred că este vorba despre un caz legat de problemele interne ale politicii boliviene", a declarat Balazs, adăugând că Guvernul ungar "este, cu toate acestea, dispus să coopereze".

BOLIVIA NU VREA ANCHETĂ
Preşedintele bolivian Evo Morales a respins cererile de anchetă formulate de Irlanda, Croaţia şi Ungaria, ca urmare a morţii sau arestării unor cetăţeni ai lor, acuzaţi că ar fi pregătit în Bolivia un complot împotriva şefului statului. Instituţiile Croaţiei, Irlandei şi Ungariei nu au nici o autoritate pentru a reclama o anchetă, a declarat Morales, reproşând acestor ţări că apără suspecţi acuzaţi de "terorism" de către autorităţile boliviene.

Autorităţile boliviene anunţaseră joia trecută anihilarea unui grup "terorist" care ar fi intenţionat să-l elimine pe şeful statului bolivian, Evo Morales. "Eu sunt capabil să fac să fie judecaţi. Nu sunt jurist, dar cum pot fi apăraţi oameni veniţi să-l asasineze pe preşedinte?", a întrebat retoric Morales într-o conferinţă de presă. Această declaraţie survine după ce Ungaria a emis îndoieli cu privire la teza unui "complot internaţional" împotriva preşedintelui bolivian, cerând autorităţilor boliviene informaţii despre acest caz. Irlanda a solicitat, la rândul său, o anchetă internaţională asupra circumstanţelor morţii celor trei persoane.

POVESTEA
Autorităţile boliviene au anunţat arestarea unui grup "terorist" acuzat că ar fi intenţionat să-l ucidă pe şeful de stat bolivian, Evo Morales. Trei persoane, mercenari străini, au fost ucise joia trecută de un comando al Poliţiei într-un hotel din Santa Cruz, capitala economică a ţării şi fief al opoziţiei. Este vorba, conform Poliţiei boliviene şi presei maghiare, despre Eduardo Rózsa Flores, persoană cu triplă cetăţenie - ungară, boliviană şi croată, despre Arpad Magyarosi, cu dublă cetăţenie - română şi ungară, şi despre irlandezul Michael Dwyer.

Un boliviano-croat, Mario Tadic, şi un maghiar care are şi cetăţenie română, Elod Toaso, au fost arestaţi în acelaşi moment şi sunt de atunci reţinuţi în La Paz. Grupul a fost acuzat de un atac la casa cardinalului catolic Julio Terrazas. Grupul, spun bolivienii, ar fi avut arme şi, uzând de acoperire ca jurnaliştii, urma să se infiltreze la o reuniune a Guvernului condus de Evo Morales într-o locaţie de la Titicaca, cel mai mare lac navigabil din lume.

ZVASTICA CROATĂ BOLIVIANĂ
Cheia întregii afaceri pare a fi un anume Branco Marinkovic Jovicevic. Mare afacerist, proprietar a 30.000 de hectare în zona Santa Cruz, implicat în afaceri cu petrol, dar şi bancher. Are o avere imensă, 300 de milioane de dolari fiind veniturile sale anuale. Este descendentul unei familii de croaţi care a ajuns în America de Sud imediat după al doilea război mondial.




Familia sa a făcut parte din grupul de croaţi aliaţi ai lui Adolf Hitler. Acum 80 de ani, mai multe familii care au colaborat cu al Treilea Reich se refugiau în America de Sud, printre aceştia fiind părinţii lui Jovicevic, dar şi alte personaje mai mult sau mai puţin cunoscute, printre care şi celebrul nazist Klaus Barbie. Ante Paveliş, Adolf Eichmann, Henrich Muller, Franz Stangl şi alţii, în jur de 30.000 de oameni, s-au stabilit în Argentina, Paraguay, Chile şi în jungla boliviană, unde şi-au schimbat numele.

O parte din descendenţii acestor familii controlează azi estul Boliviei, zona cea mai bogată a ţării, şi doresc secesiunea faţă de puterea de la La Paz. Se spune că aceste familii au instituit o adevărată teroare în zonă. O afacere despre care, spun bolivienii, nu sunt străini americanii sau germanii. Fostul ambasador american la Bolivia, Philip Goldberg, a fost expulzat de Guvernul Morales după întâlniri cu cei din zonă.

Propaganda Guvernului Morales spune că o parte din aceşti imigranţi ar fi lucrat pentru CIA, ca, de exemplu, Klaus Barbie, acuzat că ar fi omorât 3.000 de bolivieni.

CONEXIUNI
Croatul a înfiinţat Fundación Libertzat y Democracia, care întreţine relaţii cu SUA şi Germania şi vrea secesiunea estului bogat al Boliviei. FULIDE este apropiat de mai multe fundaţii politice conservatoare din SUA. FULIDE este, de asemenea, un membru al RELIAL, partener al Fundaţiei germane Friedrich Naumann. Mişcarea condusă de croat se spune că ar fi primit finanţări din partea Administraţiei Bush.

O scrisoare din 2008 a mai multor ONG-uri şi personalităţi americane cerea Casei Albe să spună pe ce au fost cheltuite cele 89 milioane de dolari trimise de Administraţia Bush în 2007 ca ajutor pentru bolivieni. Experţii americani spuneau atunci că există bănuieli că banii ar fi fost folosiţi pentru sprijinirea lui Branco Marinkovic Jovicevic şi a organizaţiilor sale.

DE LA KGB LA ŞACALUL ŞI SADDAM HUSSEIN VIA OPUS DEI
Eduardo Rózsa Flores, în vârstă de 49 de ani, liderul grupului bănuit de încercarea de asasinat a preşedintelui bolivian Evo Morales, s-a născut în 1960 în oraşul bolivian unde a fost ucis săptămâna trecută. Din tată maghiar şi mamă boliviană, Flores a fost un personaj cu o biografie ciudată. A ajuns în Ungaria în 1975, unde mai apoi a lucrat în Poliţie.

A studiat la celebra academie F.E. Dzerzhinski în fosta Uniune Sovietică, şcoala KGB. Mai apoi a fost translatorul lui Ilich Ramirez Sánchez, mai bine cunoscut sub numele de Carlos Şacalul, teroristul care a avut legături şi cu Ungaria, dar şi cu România, de unde Nicolae Ceauşescu i-a ordonat mai multe asasinate împotriva opozanţilor anticomunişti din Occident.

În Ungaria a fost legat de Jobbik, Garda Maghiară - extrema dreaptă din ţara vecină. În Ungaria a fost şi liderul comunităţii musulmane, dar şi un mare avocat al palestinienilor. Într-un interviu acordat revistei Elle în maghiară spunea că preşedintele Irakului, Jalal Talabani, l-a invitat să facă parte din echipa sa. A spus că a fost "prieten personal" al lui Saddam Hussein. A lucrat pentru BBC şi cotidianul spaniol La Vanguardia, dar şi pentru agenţia de presă comunistă cubaneză.




A lucrat şi pentru dictatorul chilian Salvador Allende. Tatăl lui a fost comunist, care i-a ajutat pe membrii de gherilă Che Guevara din Bolivia să fugă în Chile. "Am acoperit unele evenimente-cheie în fostele ţări socialiste din Europa Centrală. În România, am făcut interviuri cu disidenţi din minoritatea maghiară asuprită de dementul dictator, cum a fost numit Ceauşescu", povestea Flores în revista Elle.

Mai apoi, în 1991, a ajuns în Croaţia, unde a jucat un rol important, se spune, în războiul din fosta Iugoslavie. În Ungaria, a devenit vicepreşedinte al comunităţii musulmane, cu toate că în trecut a făcut parte din grupul catolic Opus Dei.

DIN SOVATA LA ISLAM CU ANTRENAMENTE ÎN MUNŢII CIUCULUI
Elod Toaso, unul dintre cei arestaţi de regimul bolivian, a fost coleg la Sovata cu unul dintre cei împuşcaţi în descinderea trupelor speciale, Arpad Magyarosi. Cei doi de altfel au copilărit împreună. Magyarosi, dar şi Toaso după ce au plecat din România ar fi făcut pregătire militară în Ungaria. Ambii s-au convertit la islamism.

Şi ambii au avut legături cu Legiunea Secuilor, o grupare paramilitară care acţiona în Ţinutul Secuiesc. Din Legiunea Secuiască făceau parte Magyarosi, Toaso, dar şi Flores. Ei organizau de cel puţin două ori pe an tabere în Munţii Ciucului din România, la Băile Harghita. Scopul lor îl reprezentau "apărarea Ţinutului Secuiesc, apărarea democraţiei, dreptăţii, libertăţii şi făurirea statului de drept".

DATELE OFICIALE, NECONFIRMATE
Managerul hotelului unde stătea grupul şi unde au fost ucişi cei trei, Hernan Rosel, a exprimat îndoieli cu privire la varianta oficială care susţine că suspecţii ar fi fost implicaţi într-un atac la reşedinţa cardinalului catolic Julio Terrazas. Rosel a spus că cei cinci oameni erau în camere atunci când atacul ar fi avut loc.


Un interviu secret
Eduardo Rózsa Flores, care a murit la 16 aprilie în Bolivia în cursul unei operaţiuni a Poliţiei ce a vizat un grup acuzat că ar fi plănuit un complot împotriva preşedintelui Evo Morales, mersese în Bolivia pentru a organiza apărarea provinciei Santa Cruz, în contextul pregătirilor pentru declararea independenţei acesteia, informează agenţia spaniolă de presă EFE.

După cum a asigurat el însuşi într-un interviu înregistrat la 8 septembrie 2008 şi transmis marţi seară de televiziunea publică ungară, Rózsa urma să se deplaseze în Bolivia pentru a organiza apărarea militară a provinciei sale natale, Santa Cruz. "Situaţia se înrăutăţeşte şi există temeri privind acte de violenţă în ţară", a afirmat el în interviu, recunoscând că obiectivul luptei sale era "declararea
independenţei (provinciei) Santa Cruz, cu metode paşnice, dar dovedind forţă". Sunt temeri că Guvernul va ataca provincia.

"Suntem pregătiţi pentru a declara în câteva luni independenţa şi a face o nouă ţară", a subliniat Rózsa Flores înainte de plecare. Directorul televiziunii publice ungare, Andras Kepes, a explicat că Rózsa îi ceruse ca interviul să rămână secret şi să nu fie difuzat decât în cazul în care i s-ar fi întâmplat ceva. Această înregistrare este "testamentul lui Rózsa", a spus directorul.