Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Romanii descopera ca Uniunea Europeana le aduce si obligatii in plus, nu doar avantajul libertatii de a se plimba mai liber pe continent.
Mai nou afla ca programul de aderare la moneda unica europeana impune sacrificii si personale, si de natura politica. Surpriza este ca Romania va trebui sa participe la finantarea unui fond de salvare a tarilor cu datorii enorme din zona euro, desi nu este inca membru in clubul tarilor care au adoptat moneda unica, dar este obligata sa se comporte ca un membru de facto.
Liderii UE au ajuns la sfarsitul saptamanii trecute la un acord care da speranta ca moneda euro va ramane in continuare expresia sintetica a unitatii. Pactul fiscal anuntat ca baza pentru stabilitatea sporita a monedei euro impune aplicarea unor criterii deja asumate prin Tratatul de la Maastricht. Deficit de maxim 3% din PIB, regula de aur a functionarii zonei euro nu este noua, ea a fost asumata de tarile UE, dar nu a fost respectata. Descoperim asadar ca liderii Uniunii au pornit acum la Bruxelles un razboi vechi, dar necastigat. Desi pragul de defict a fost inscris in mai multe legi fundamentale, constitutii, nu a fost respectat de tarile semnatare ale Tratatului de la Maastricht.
Descoperim acum ca aceiasi politicieni, carora le-a ajuns cutitul (fiscal) la os, se angajeaza solemn sa nu mai comita abateri de la regula de aur. Vor reusi? Sunt asumate si masuri de sanctionare automata a statelor care derapeaza de la sanatatea bugetelor, angajeaza cheltuieli peste capacitatea lor de rambursare a datoriilor.
Summitul a adus in spatiul public romanesc un nou termen economic: deficitul structural, care va da mult de furca romanilor. "Deficitul structural va ajunge in vocabularul omului simplu, va ajunge in strada", a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isarescu. Oficialul BNR a mai explicat ca incadrarea intr-un defict structural de 0,5% va insemna o disciplinare a politicilor bugetare.
Pe de alta parte, analistul Ilie Serbanescu spune ca in final, pentru romani, asta inseamna scaderea nivelului de trai pe o perioada indelungata de timp, ca o consecinta a austeritatii impuse. In final, peste cativa ani vom fi obligati sa suportam si cresterea taxelor, pentru alinierea la sistemul fiscal german, mai considera el. Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului pentru Economie Aplicata (GEA), spune ca efortul Romaniei va fi foarte mare, avand in vedere ca deficitul structural al Romaniei este in jur de 10% si ca tara noastra practic il ascunde prin amanarea de la plata a salariilor si pensiilor recastigate in instanta, unde vor trebui cotizati in total 2 miliarde de euro, sau pierderile si arieratele companiilor de stat. In final, Romania va trebui sa utilizeze orice resursa disponibila, de la fonduri europene pana la imprumutarea statului de la populatie.
Discutiile in interiorul summitului nu au condus la unanimitatea de decizie. Marea Britanie nu s-a insularizat si mai mult si nu a acceptat cedarea de suveranitate propusa. S-a ajuns la formula unui acord interguvernamental in care Romania este parte, desi nu sunt acum clare obligatiile ce decurg.
Deja presedintele Traian Basescu se arata artizan si chiar precursor al acordului politic de la Bruxelles. Uita sa recunoasca insa ca deficitele de pana la 10% si datoria uriasa acumulata de Romania s-au produs dupa 2004, cand a instaurat regimul tot mai personal si autoritar de conducere a tarii. Amnezia il ajuta acum sa creada ca Romania incepe o viata noua, ca regulile de la Bruxelles nu vor scapa de cheltuielile aberante pe care le-au facut "gestionarii" regimului din ultimii sapte ani.
Traina Basescu si Emil Boc au explicat populatiei ce va aduce pentru cetatenii pactului fiscal european asumat cu atata entuziasm de ei. In plus, miscarile de la Bruxelels pun in fata diplomatiei o restructurare a "axei Bucuresti ? Washington ? Londra", care in perspectiva aderarii la euro devine caduca. Noii "licurici" se aprind acum la Berlin si la Paris, dar fluxurile de capital necesare economiei romanesti sunt si pe alte directii.
Opozitia cere guvern de tehnocrati
Co-presedintele USL Victor Ponta a cerut consultari politice reale intre Putere, Opozitie si Banca Nationala pentru implementarea deciziilor luate de liderii europeni la Bruxelles si propune formarea unui guvern de tehnocrati care sa le implementeze. El a acuzat faptul ca presedintele Traian Basescu a participat la Consiliul European de la Bruxelles fara un mandat si nu a informat publicul cu privire la consecintele care decurg de la implementarea pactului de guvernanta fiscala. "Ca sa folosesc niste termeni familiari lui Basescu, Europa a consumat prea mult, s-a ingrasat si trebuie supusa acum la o cura de slabire. In Germania, Franta, Italia, Spania, acolo exista un exces de grasime care poate fi dat jos. Dar Romania este o tara slaba economic, romanii sunt saraci.
Aceeasi cura de slabire se va aplica si celor slabi", a spus Ponta. Planul USL de scadere a deficitelor include cinci pasi: infiintarea unui Comitet de criza Putere-Opozitie-BNR, pentru gasirea celei mai rapide solutii de adoptare a acestei reguli, precum si pentru un acord de principiu cu privire la reducerea deficitului; adoptarea unei legi, in temeiul articolului 148 din Constitutie, in care sa se prevada obligativitatea respectarii "regulii de aur"; formarea unui guvern de tehnocrati, care sa implementeze masurile convenite in acest plan; organizarea rapida de alegeri anticipate, pentru a avea un Parlament legitimat de vot si modificarea Constitutiei cu un nou Parlament legitim.
Presedintele PC, Daniel Constantin, a declarat ca masurile propuse la Consiliul European nu rezolva nici problemele din zona euro, nici pe cele din economia Romaniei, guvernele tarilor membre ramanand responsabile de solutiile pe care le vor adopta in continuare, de solutiile pentru investitii, pentru crestere economica si pentru locuri de munca. (Daniel Ionascu)
"UE a murit, traiasca noua UE!" – revista presei internationale
La 20 de ani de la semnarea Tratatul de la Maastrich, Berlinul are controlul efectiv asupra Europei, titreaza cotidianul american NY Times, citat de EurActiv. Ziarul descrie ziua de vineri, care a marcat incheierea summit-ului european pe tema crizei euro, drept una de importanta istorica, care va produce schimbari importante in "arhitectura" Europei. Presedintele francez apare drept unul dintre marii castigatori ai summit-ului UE de vineri, scrie agentia Reuters intr-o analiza intitulata "Sarkozy si Draghi, castigatori ai divizarii UE; Cameron pierde". Potrivit Reuters, preluat de Hotnews, "Napoleon a visat la ea, De Gaulle a luptat pentru ea, dar e posibil ca Sarkozy sa o fi realizat – o Europa a natiunilor, cu Franta in scaunul soferului si Marea Britanie pe margine".
Pentru cotidianul britanic The Telegraph, citat de RFI Romania, "premierul David Cameron a luat o decizie importanta vineri, cand a hotarat sa distanteze Marea Britanie de UE si a devenit primul premier care s-a folosit de dreptul de veto pentru a bloca modificarea tratatelor UE". Editorialistul cotidianului Francez Le Monde, citat de EurActiv, se intreaba insa de ce oare britanicii au decis sa se marginalizeze astfel. Raspunsul, in viziunea sa, este simplu: britanicii nu cred in ideea europeana, sunt straini de acest proiect care li se pare celorlalti mai important ca niciodata. Cotidianul elen To Vima noteaza, la randul sau, ca "pentru prima oara de la inceputul crizei datoriilor, Grecia nu a fost in centrul discutiilor de la Consiliul European. Dar, o data cu reforma tratatelor, al carei principiu a fost adoptat in noaptea de 8 spre 9 decembrie, "Grecia e amenintata azi direct cu excluderea din noua forma pe care o va lua Europa.
Ea va fi prima victima, dar vor urma si altii", apreciaza To Vima. "UE a murit, traiasca noua UE, dar unde sunt cehii?", se intreaba Hospodarske noviny, ca reactie la summitul european din 8-9 decembrie. Mesajul este clar: "Germania a impus ceea ce a dorit, Marea Britanie este gata sa iasa din Uniune, iar Republica Ceha si Suedia si-au rezervat dreptul de a-si consulta partenerii nationali inainte de a adera la tratatul in 23, care institutionalizeaza disciplina bugetara", constata cotidianul praghez, citat de PressEurope.
La Budapesta exista sentimentul ca Viktor Orban a comis cea mai grava gafa diplomatica din cariera sa, relateaza corespondentul in Ungaria al RFI Romania. Ziarul maghiar de cel mai mare tiraj, Nepszabadsag, scrie ca refuzul, mai apoi retractarea acestuia a pus Budapesta intr-o situatie si mai penibila decat refuzul net al Marii Britanii. Budapesta este receptata – continua ziarul – cu o grava suspiciune la Bruxelles din cauza politicii sale economice neortodoxe si supuse unei mari presiuni in cadrul procedurii de deficit bugetar excesiv, care ar putea antrena in 2012 chiar si sanctiuni financiare efective. In plus, Ungaria cere ajutorul financiar al UE in cadrul eventualului sau nou acord cu FMI. (Marina Constantinoiu)
Adrian Vasilescu: "Romanii vor vorbi despre deficitul structural"
Efectele summitului sunt benefice pentru Romania si Europa, considera Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isarescu. El sustine ca semnarea pactului de catre 17 tari este un foarte mare pas catre integrarea fiscala. Este limpede pentru toata lumea ca este nevoie de un pact pentru moneda unica, in lipsa unei politici fiscale unice in Uniunea Europeana.
Totusi, romanii nu vor simti imediat efectele acestor decizii.
"Daca omul de acasa se uita pe masa si vede ca dupa ce s-a semnat pactul de stabiliate fiscala nu a aparut nici un leu la el in portofel si nici o paine pe masa, zice ca nu a castigat nimic. Insa a castigat foarte mult, cine isi inchipuie ca a venit vremea valorii adaugate de state isi inchipuie aiurea", a explicat Adrian Vasilescu. El a mai spus ca progresul este asigurat de catre sectorul privat, sector care are insa nevoie de un stat credibil, cu un deficit structural mic. Summitul a adus in spatiul public un nou termen economic: deficitul structural. "A scos un nou termen, deficitul structural, un termen care nu era pe stada, dar care acum va ajunge in vocabularul omului simplu", a mai spus consilierul guvernatorului BNR. Defictul structural inseamna deficitul bugetar raportat la PIB-ul potential, adica la acel PIB care exprima puterea de a face crestere economica. Asta se va traduce intr-o disciplinare a politicilor, cum ar fi sa nu faci crestere economica prin inflatie.
Adrian Vasilescu spune ca ecranul pe care se vede criza este consumul si ca bugetul in Europa este in criza, care apasa asupra consumului. "Este foarte important sa rezolvam aceasta chestiune nu ca sa facem din stat actorul numarul unu in economie, ci un factor de stabilitate." (Daniela Ivan)
Radu Ghetea: "Euro nu va disparea"
Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), nu crede ca euro va disparea.
"Eu cred ca lumea nu trebuie sa isi faca probleme in legatura cu o eventuala disparitie a monedei euro, eu nu cred asa ceva, dar daca se va intampla, lucrurile vor fi clare, se vor converti creditele si depozitele in euro in alta moneda, sau in alte monede. Nu se va pune problema unei nationalizari, stabilizari, ca aud tot felul de exprimari in ultima perioada", a spus Ghetea. El a mai precizat ca o revenire la monede nationale ar fi mai costisitoare decat salvarea euro.
"Eu nu cred ca este o solutie, pentru ca am convingerea ca trecerea inapoi la monede nationale este mult mai costisitoare decat salvarea euro, care totusi este in functiune, care are o zona de acoperire destul de mare. Se fac cateva propuneri. Din punct de vedere personal, cred ca important va fi daca se va lua o masura cu privire la uniformizarea sau aducerea la paliere apropiate a fiscalitatii in toate tarile europene. Atunci probabil ca lucrurile se vor simplifica, in sensul ca presiunea asupra euro va scadea", a mai adaugat presedintele ARB. Totusi, el a precizat ca acestea sunt decizii politice, sunt decizii greu de luat, care, insa, vor afecta doar primele 17 tari din UE cele care utilizeaza moneda euro. (Daniela Ivan)
Liviu Voinea: "Avem un deficit structural de 10%"
Deficitul structural al Romaniei este de 10% din produsul intern brut (PIB), iar tara noastra ar trebui sa ceara o perioada de tranzitie de 2-3 ani pentru a realiza ajungerea la 0,5%, considera Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului pentru Economie Aplicata (GEA). "Romania isi fura singura caciula cu deficitul, noi il ascundem: sunt deciziile cu salariile si pensiile castigate in instanta, sunt pierderile si arieratele companiilor de stat... Toate astea va trebui sa le includem in viitor. Altfel suntem ca Otelul Galati in Liga Campionilor: zero puncte. Nu trebuie sa fim fixati pe ideea dati-mi voie sa va pup pantofii!", ne-a declarat Voinea.
El mai spune ca Romania vrea sa fie pe acelasi picior cu o serie de state care si-au dezvoltat deja infrastructura ruland mari deficite in anii anteriori. Tara noastra nu isi mai poate permite sa nu foloseasca toate resursele disponibile, inclusiv finantarea interna de la populatie. "Un deficit de 1% fara a folosi toate resursele e contraproductiv: noi nu folosim aproape deloc fondurile europene, 40% din forta de munca, banii de pe certificatele de emisii etc.", a punctat el. Voinea a mai spus ca o alta concluzie care se trage este ca "trebuie sa intelegem ca nu se mai poate fura (din banii publici – n.r.) si pentru asta trebuie vointa politica". "Concluzia e ca urmeaza o perioada de austeritate", a conchis el. (Daniel Ionascu)
Valentin Lazea: "Pactul ne disciplineaza"
Valentin Lazea, economistul-sef al BNR, spune ca masurile vor face bine Romaniei. "Ne disciplineaza, vor veni cei de la Uninea Europeana si ne vor lua la puricat indicatorii economici", a declarat Valentin Lazea, economistul-sef al Bancii Nationale a Romaniei (BNR). El a mai precizat ca incheierea "pactului fiscal" ne va asigura o disciplina bugetara care va avea un efect favorabil pentru economia romaneasca.
"Una dintre deciziile care au fost luate a fost legata de intarirea regulilor fiscale, in sensul supunerii atentiei liderilor europeni a bugetelor si a penalizarilor pentru statele care depasesc tintele de deficit bugetar si de datorie publica. La acest pact au aderat 17 tari plus 6, printre care si Romania, ceea are un efect favorabil pentru ca este de natura sa disciplineze politicile macroeconomice", a mai spus Valentin Lazea.
Alte state, precum Suedia, Cehia si Ungaria, au lasat libera calea spre dialog, cerand mai mult timp de gandire, in vreme ce Marea Britanie s-a autoexclus.
Economistul-sef al bancii centrale a mai afirmat ca al doilea lucru agreat in urma summit-ului, adica gestionarea fondului de stabilitate european (EFSF) de catre Banca Centrala Europeana (BCE), va face ca sarcina de salvare a guvernelor sa cada mai putin pe umarul BCE, care se va concentra pe salvarea bancilor comerciale. (Daniela Ivan)
Ilie Serbanescu: "Romania, condamnata la subdezvoltare"
Tara noastra va plati factura lenesilor din UE si a rechinilor financiari, considera analistul Ilie Serbanescu, fost ministru al Reformei. El a mai completat ca pe termen lung in Romania vom asista la scaderea nivelului de trai, eliminarea cotei unice si cresterea taxelor, iar pe plan extern practic Uniunea Europeana s-a spart.
"In primul rand tot ce s-a intamplat la summit este un castig al Germaniei si al abordarilor ei. Din pacate, nu se schimba nimic din ceea ce era «reglementarea privilegiata» pentru investitorii financiari, care nu sunt tratati la fel ca si investitorii comerciali sau industriali. Dimpotriva, fac investitii bune sau proaste, investitorii financiari tot nu pierd. Statele strang cureaua pentru investitorii financiari, deficitele ajung aproape de zero", a declarat pentru Jurnalul National Ilie Serbanescu. El spune ca masurile luate nu schimba acest mecanism, asa ca instabiliatea va continua. "In plus, trebuie sa fie foarte clar ca planul nu opereaza maine, ci abia peste cativa ani masurile convenite vor avea impact", a mai spus el.
Celalalt aspect inseamna ca despre UE se poate deja vorbi ca fiind fara Marea Britanie. Statele nordice sunt nemultumite, dar depind de Germania. "Marele perdant va fi Marea Britanie, care e si fudula: vrea sa se comporte ca SUA, fara a fi SUA. Daca nordicii s-ar alia cu englezii, ar da faliment. Aceasta are finantele foarte slabite. UE s-a spart si e fara Marea Britanie", a mai spus el. In partea cealalta, Germania "e pe cai mari", si pe acelasi diapazon cu pietele. Pentru ei nu va fi nimic sa faca un deficit structural de 0,5%. Pentru Romania si pentru toti ceilalti din estul Europei, asta inseamna condamnare la subdezvoltare prin propria Constitutie. "Tot aici face parte si o eventuala uniune fiscala, n-o sa treaca Germania la fiscalitatea din Romania, ci Romania la impozitele din Germania. Adica vor creste taxele si astfel se vor distruge intreprinderile mici si mijlocii, care asigura 85% din ocuparea fortei de munca. Nu se poate spune ca maine vom asista la disparitia cotei unice, dar in cativa ani «consolidarea fiscala» va insemna o trecere la fiscalitatea germana", a mai estimat el.
Intrebat de ce nu am sprijinit pozitia englezilor, el a comentat: "Sa nu ne facem iluzii ca daca ne-am fi inregimentat cu Marea Britanie, ne-ar fi fost mai bine. Suntem o anexa bananiera a vestului Europei, care inseamna de fapt Germania".
Ce ar trebui sa facem? "Romania ar trebui sa se bazeze pe capitalisti autohtoni, dar sunt prea putini. Avem unii in agricultura, dar nimic in industrie. Ar trebui sa i se faca statuie lui Porumboiu...", a mai completat Serbanescu. "Pe scurt, asta inseamna scaderea nivelului de trai", a mai spus el. (Daniel Ionascu)
