x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Românul care lucrează pentru NASA

0
Autor: Cristinel C. Popa 24 Sep 2008 - 00:00
Românul care lucrează pentru NASA
Vezi galeria foto


Un reputat fizician român, coleg şI prieten cu mulţi dintre laureaţii Nobel în fizică, a lucrat la realizarea unei instalaţii testate în cadrul unui zbor NASA şi apoi montate pe staţia spaţială internaţională.



Un reputat fizician român, coleg şi prieten cu mulţi dintre laureaţii Nobel în fizică, a lucrat la realizarea unei instalaţii testate în cadrul unui zbor NASA şi apoi montate pe staţia spaţială internaţională. Un dispozitiv menit să efectueze măsurători fizice cu aplicaţii importante în viaţa de zi cu zi. Cercetător de elită recunoscut, a descoperit a treia antiparticulă înregistrată. Oamenii de ştiinţă care le-au găsit pe primele două au fost recompensaţi cu premiul Nobel; el l-a ratat, dar faima sa este la fel de mare ca a unuia care l-a luat. Este poate cel mai de seamă savant român în viaţă, prea puţin cunoscut, în special în lumea ştiinţifică românească. El ne dezvăluie amănunte din culisele marilor cercetări de nivel mondial. Nu a ocolit nici veştile alarmante despre acceleratorul de particule de la CERN, unde a lucrat şi unde încă mai merge o dată la cîteva luni şi unde i se mai cere sfatul. Participă la şedinţe ca invitat de seamă, dar acelaşi lucru îl face şi la IUCN Dubna, un fel de "CERN" al Estului, la fel de faimos. Astăzi lucrează pentru NASA, mâine merge la Universitate, poimâine îl vedem la Geneva sau Moscova întreţinându-se cu geniile lumii.

Un venerabil savant român. 80 de ani. Fizician de elită, specialist în particule elementare, cu zeci de cărţi, proiecte, sute de lucrări, citat de mii de fizicieni din întreaga lume. Un Emil Palade al fizicii zilelor noastre, fără mult-râvnitul trofeu însă. A lucrat şi încă mai colaborează, cât vârsta îi va permite, la cele două mari centre pentru cercetări nucleare din lume, de la Dubna şi Geneva. La Dubna, mai precis la Institutul Unificat pentru Cercetări Nucleare, a fost chiar vicepreşedinte cu ani în urmă. Prof. univ. dr. doc. Alexandru Mihul s-a întâlnit cu mai toţi dintre laureaţii premiului Nobel pentru fizică, cu mulţi dintre ei având proiecte comune. Cel mai important proiect al său a fost, se pare, AMS, un spectometru, care după ce a fost testat pe naveta spaţială Discovery, a fost montat pe staţia spaţială orbitală. Un dispozitiv similar ar fi trebuit să fie din nou verificat în spaţiu, dar acţiunea nu a mai fost pusă în aplicare întrucât a intervenit nefericitul (şi relativ recentul) accident al navetei spaţiale americane. Românul se întâlneşte de câte ori merge în străinătate cu reprezentantul NASA ce coordonează lucrările la proiectele ce prevăd construirea unor dispozitive speciale de tipul spectometrului amintit mai sus şi care, ulterior, sunt testate în spaţiu de către NASA. Costurile realizării şi testării acestor dispozitive sunt mari, dar nu exorbitante, şi nu sunt realizate pe pământ, aşa cum se întâmplă din păcate la Geneva, în cazul experimentului mileniului. Naveta spaţială Discovery 91, care a efectuat un zbor de 10 zile în mai-iunie 1998, a avut la bord şi prototipul instalaţiei AMS de detectare a influenţei razelor cosmice. Zborul a permis demonstrarea fezabilităţii instalaţiei, avantajele ei, îmbunătăţirea proiectării sistemelor şi, mai ales, obţinerea de date preliminare; acestea au permis punerea la punct a metodicii de lucru şi demonstrarea faptului că în radiaţia cosmică primară nucleele de antiheliu sunt cel mult în raportul 1x 10 la minus 6 faţă de nucleele de heliu.

DESCOPERIRE DE NOBEL. Pe valorosul om de ştiinţă l-am descoperit încă dinainte de 14 septembrie, când a avut loc aşa-zisul test al mileniul, data de la care, cum spun unii fizicieni, s-ar fi putut crea premisele ca omenirea să se autodistrugă. Indirect, savantul român confirmă acest lucru. Recunoaşte că interesele celor care se află la CERN şi care se învârt în jurul unor proiecte de miliarde de dolari sunt mari. El a recunoscut că încercări similare testului de la CERN au dus la apariţii ale unor particule neprevăzute. Aceste încercări au fost efectuate la Dubna, o Genevă a Estului, mai precis la IUCN, locaţia similară din punct de vedere ştiinţific cu CERN, numai că de partea cealaltă a cortinei de fier. Mihul are cunoştinţă şi despre un experiment american de aceeaşi anvergură în ce priveşte costurile şi implicaţiile ştiinţifice, dar care a fost oprit la timp, la sesizarea Senatului american, luându-se în considerare costurile imense ale acestuia. Dacă în SUA grija pentru banul contribuabilului primează, în Europa, nu!. Ne explică prof. univ. dr. doc. Alexandru Mihul de ce: sistemul diferit de obţinere a finanţării. Dacă în Europa se aprobă odată întreaga sumă, în SUA în fiecare an trebuie primită aprobarea, în caz contrar se renunţă la proiect. Aşa cum s-a întâmplat şi în cazul "experimetului american al mileniului", un proiect se pare la fel de "grandios", dacă nu mai important decât cel aflat acum în plină desfăşurare la CERN şi cu care Mihul are ceva legături, având în vedere cercul select de cercetători de elită în care se învârte. Mihul a recunoscut că interesele de la CERN sunt foarte mari, dar şi că orice experiment din fizică implică riscuri. Şi lui i s-au întâmplat zeci de lucruri neprevăzute în decursul a zeci de experimente pe care le-a făcut de-a lungul timpului. Mai precis, în cursul unor procese fizice controlate de el a apărut o particulă necunoscută. Altfel spus, a treia antiparticulă din fizică, element înregistrat cu ani în urmă, pe când lucra la Dubna. Făcea parte dintr-un colectiv, dar el personal a fost cel care a făcut descoperirea. Anterior acesteia, pentru descoperirea primelor două anti-particule ştiute de omenire s-a decernat premiul Nobel pentru fizică. El a primit oricum un premiu simbolic echivalent, cel puţin din partea colegilor români.

PRINTRE LAUREAŢII NOBEL.
Membru al societăţilor Dubna şi Cern, îi cunoaşte şi s-a întreţinut cu majoritatea laureaţilor Nobel în domeniul fizicii. Cunoscut al regretatului profesor rus Ygor Tamm (premiat în 1937), şi astăzi este amic foarte bun cu profesorul Ting, de la Massachusetts Institute of Technology, şi el laureat Nobel în fizică. Alături de Ting a lucrat la realizarea spectrometrului AMS, instalaţia verificată pe naveta Discovery. Şi cu el mai are proiecte comune. De altfel, grupul de cercetători din care face parte are strânse legături cu NASA. Mihul vorbeşte despre laureaţii Nobel cum ar vorbi un român de rând despre prietenii de serviciu. "Samuel Ting e un chinez american, cu Van Hove, polonezul care a lucrat cu Einstein m-am văzut de asemenea, cu Leon Lederman, cu Melvin Scwartz, cu doamna Chien-Shiung Wu, de origine asiatică, de asemenea (cu toţii "premianţi" Nobel – n. red.), de altfel cu majoritatea laureaţilor Nobel în fizică mă ştiu", spune respectatul om de ştiinţă român. Prof. univ. dr. doc. Alexandru Mihul povesteşte despre interesele financiare imense din jurul experimentului mileniului. Fără să vrea, bătrânul savant dă de înţeles că oricând ar putea apărea un accident prin acest experiment. Nenumăratele lucrări ale lui Mihul sunt menţionate în Essential Science Indicators, bază de date elaborată de Institute of Scientific Information, din SUA, instituţie care are în vedere detectarea domeniilor de vârf şi a cercetătorilor cu cele mai bune rezultate în ultima decadă (1998-2008). Conform datelor furnizate de colegii români fizicieni, Mihul a publicat "numai în aceşti ultimi 10 ani, peste 200 de lucrări cu 2400 de citări, fiecare lucrare fiind citată în medie de 12 ori!", un criteriu foarte important fiind acest procent al citărilor, ori fizicianul român este printre cei mai buni din această perspectivă.

RÅDÅCINI. Camera în care se odihneşte arată şi ea ca un laborator NASA. E ca o capsulă a timpului. Dispozitive cu braţe mobile, deasupra unui computer, dosare peste dosare, schiţe, praf, urme ale unui posibil premiu Nobel joacă printre cifrele notate cu scris tremurat între posibile planuri de cucerire a Universului. Biografia lui este unică. S-a născut într-o familie de fizicieni, la Iaşi, în 1928. Tatăl său era conferenţiar, iar mama, şefă de lucrări. Aceştia, în afara sarcinilor didactice, făceau studii în spectroscopie atomică, efect Zeeman şi descărcări în gaze, ca urmare a doctoratelor pe care le realizaseră în Franţa (1926-1928), la Nancy, cu profesorii Guton şi Coton. Din raţiuni ce ţineau de serviciu militar, Alexandru Mihul a absolvit mai întâi Facultatea de Electromecanică, după care cea de fizică, obiect pentru care încă de mic în laboratorul tatălui său dovedea apetenţă. În 1957 şi-a suţinut teza de doctorat cu o temă care trata bazele experimentale ale teoriei relativităţii restrânse şi generalizate.

COLEG CU COLABORATORUL LUI EINSTEIN. În 1957, după ce devine asistent, se detaşează pentru a lucra la recent înfiinţatul Institut Unificat de Cercetări Nucleare, Dubna, de lângă Moscova, Rusia, unde este promovat cercetător principal. S-a hotărât să se dedice fizicii nucleare după întâlnirea cu fizicianul polonez Leopold Infeld, colaboratorul lui Einstein, pe care l-a cunoscut la Dubna. La revenirea în ţară, în 1961, este numit şeful laboratorului de energii înalte al Institutul de Fizică Atomică. În perioada 1967-1968 lucrează timp de un an la CERN-Geneva, Elveţia, ca visiting scientist, şi de atunci merge constant acolo, la câteva luni. Între 1970 şi 1973, este vicedirector al IUCN. Din 1976 este fellow al Societăţii Americane de Fizică, iar din 2003 Doctor Honoris Causa al IUCN Dubna. Activitatea sa ştiinţifică a debutat timpuriu, la universitatea ieşeană, unde, în perioada 1947-1950, s-a preocupat de studiul descărcărilor în gaze, studii de astronomie şi studii experimentale de relativitate generalizată, urmărind efectul Doppler transversal al unei surse virtuale.

DISPOZITIVUL MONTAT PE DISCOVERY.
Lucrarea, practic cea mai importantă, la care a muncit în ultimii ani a fost realizarea detectorului de la spectometrul AMS amintit, verificat, cum am spus, în spaţiu. I se mai spune şi detectorul de urme pentru experimentul spaţial AMS. Un proiect ştiinţific de vârf din programul NASA la care a colaborat Mihul, sub coordonarea cercetătorilor de la Massachusetts Institute of Technology din SUA. Se numeşte Alpha Magnetic Spectrometer (AMS) şi este un proiect ce încearcă să răspundă la întrebări fundamentale puse de fizicieni şi astrofizicieni. La realizarea acestui proiect sunt angajate peste 37 de universităţi şi institute de cercetare din Statele Unite ale Americii, Germania, Elveţia, Franţa, Italia, Finlanda, Spania, Portugalia, România, China, Taiwan şi Rusia. Din România, singurul universitar român care a lucrat la realizarea sa a fost prof. univ. dr. doc. Alexandru Mihul. Dacă savantul român s-a ocupat de partea teoretică, el a primit suportul tehnic din partea inginerului Ovidiu Adrian Maris şi alţi tehnicieni de la Institutul de Ştiinţe Spaţiale Măgurele. Întreaga echipă, condusă de un laureat al Premiului Nobel de la Massachusetts Institute of Technology din Statele Unite ale Americii, profesorul Ting, şi-a propus să confirme experimental întrebări fundamentale ale astrofizicii contemporane.
Practic, tracker-ul de siliciu este detectorul la realizarea căruia au lucrat specialiştii din România. Cu acesta se încearcă să se demonstreze existenţa antimateriei în Univers, să se studieze găurile negre şi să se dezlege o serie de întrebări cu privire la originea şi structura universului puse de fizică, astrofizică şi cosmologie. Instalaţia AMS este formată dintr-un ansamblu de detectori care sunt proiectaţi în aşa fel încât să poată afla cu mare acurateţe compoziţia şi caracteristicele radiaţiei cosmice, atât cea primară cât şi cea secundară.

PRIMUL DETECTOR DE ACEST FEL. Experimentul Alpha Magnetic Spectrometer (AMS) este o colaborare între o serie de laboratoare şi are ca ţel ştiinţific studierea compoziţiei radiaţiei cosmice, în special din punctul de vedere al prezenţei în spaţiul intergalactic a antimateriei primordiale. Printre altele, scopul acestuia este de a determina spectrele diferitelor particule, de a cerceta existenţa antiprotonilor, anti-heliului şi anti-carbonului, de asemenea determinarea existenţei găurilor negre în univers. O parte a spectometrului, trackerul la care au lucrat românii, reprezintă, practic, o incintă vidată situată între doi poli în care există straturi de siliciu; la trecerea particulei se înregistrează informaţii despre particulă, cum ar fi poziţia, energia pierdută etc. În acest dispozitiv sunt colecţionate milioane de informaţii. Spectrometrul AMS este primul detector de acest fel ce a lucrat în spaţiul cosmic. Înainte de misiunea de acum de lungă durată de pe Staţia Spaţială Internaţională, AMS a avut un zbor preliminar la bordul navetei spaţiale Discovery în timpul zborului STS-91 în iunie 1998 (AMS-01). Acesta a fost în special un zbor-test ce a permis echipei AMS să obţină date despre sursele de fond, să ajusteze parametrii de operare şi să verifice performanţele detectorului în condiţiile zborului spaţial efectuat ulterior. Elementul principal al experimentului este detectorul de urme denumit "tracker", al cărui "părinte" este, cum am spus, profesorul Mihul.
Prof. univ. dr. doc. Alexandru Mihul este, de fapt, părintele tuturor fizicienilor din România.
 

EXPERIMENTE CU SURPRIZE ("PARTICULA MIHUL")
"Aveam un experiment din generaţia protonilor şi într-una dintre interacţiile acelea a apărut o particulă inexplicabilă. Apar tot felul de surprize în timpul acestor experimente. De fapt, până la urmă şi focul a fost descoperit şi a produs atâtea pagube, dar s-a dovedit în cele din urmă util, aşa şi cu experimentele acestea mari de unde ar putea apărea surprize. Dacă se distruge laboratorul îl înlocuim, sunt mii de laboratoare în lumea asta, nimic nu e sigur. Dacă experimentul LHC sau altul ar duce la dispariţia planetei, ce, nu mai sunt alte planete? Găuri negre, schimbări climaterice, cutremure, uragane? Poveşti adevărate", spune prof. univ. dr. doc. Alexandru Mihul

ÎNVÅŢÅMÅNT DE JALE. "E jale în România, nu prea se finanţează nimic, nu se face nimic pentru salvarea învăţământului, de aceea pleacă toţi specialiştii în străinătate. Am dus o mulţime de politicieni să vadă experienţele, inclusiv la Geneva, la CERN, în frunte cu Constantinescu, dar n-au priceput nimic. Se fură foarte mult, în special la noi, dar şi în străinătate, din banii pentru cercetare, pentru experimente, de peste tot. La CERN, prin acceleratorul de particule se caută să se găsească condiţiile de început, big bangul, ori eu consider necesară găsirea condiţiei primordială a materiei. Se face expansiunea aceasta de fapt şi acum, depinde de densitatea de materie care există, depinde de mai mulţi factori..."

A GÅSIT AUR. Rezultatele cercetătorilor sale au fost utilizate şi în alte scopuri. Pe baza rezultatelor obţinute de Mihul s-au putut descoperi rezerve importante de aur pe teritoriul ţării noastre, în special în nord. Profesorul A. Mihul şi grupul său au avut o participare esenţială la construcţia trackerelor din detectorii de siliciu, adică instalaţii ce determină punctele de trecere a particulelor de interes. Se preconiza ca aceste elemente unicat, concepute şi construite de grupuri de cercetători (în mare parte români) să fie realizate în serie de către firme specializate din 2004. Printre rezultatele importante realizate de Mihul amintim un număr de peste 250 de lucrări, remarcabilă fiind cea care se referă la determinarea existenţei numărului de neutrini uşori, care are importanţă pentru a determina lista particulelor elementare, balansul energetic al universului şi tipul de univers (expansiune sau oscilant). Aceleaşi tipuri de instalaţii au putut fi folosite la descoperirea de aur. "Am găsit aur, în steril, am determinat cât aur mai există, dar n-am primit nici o medalie de la Ceauşescu pentru asta. Pe baza rezultatelor mele, acum, recent, s-au redeschis minele de la Baia Mare, din judeţul Bihor, de la Roşia Montană. Cu aceste AMS-uri s-a ajuns să se descopere radiaţiile albe, radiaţii care se întorc, împrăştiate de către pământ.

PROTONII
Protonii sunt o asociaţie de trei quarcuri, ei, protonii sunt subdiviziuni ale nucleului atomului, ale atomului de hidrogen, de fapt. Ideea spectroscopului AMS a fost a profesorului laureat cu Nobel în fizică S. Ting. "Cei de la NASA au făcut experimentul la sugestia lui. Eu am aflat de la el, când ne-am întâlnit la un seminar internaţional şi m-a invitat să particip la proiect".

SCOPUL PROIECTULUI
Elucidarea unor serii de probleme de fizică fundamentală şi aplicată care nu şi-au găsit răspuns încă până acum. Se referă la interacţiunea în spaţiu, studiul efectului radiaţiilor, al componentelor terestră şi cosmică.

INTERESE LA CERN
"Cei de la CERN, şi nu numai, nu ştiu cum să câştige mai mulţi bani. De asemenea şi detractorii experimentului, oameni cum este savantul Caprini şi alţii, la fel doresc să se îmbogăţească de pe urma acestui fapt. Sunt foarte bine plătiţi cei de CERN. Merg şi acum des la ântâlnirile lor, la şedinţele care au loc la Geneva şi Dubna. Cu laureatul Ting am vorbit de puţină vreme". Indirect el trădează faptul că experimentul de tip CERN reprezintă un pericol, asemenea oricărei creaţii tehnice: Mihul spune că îi este frică să meargă cu avionul şi, de câte ori are prilejul, călătoreşte cu maşina la întrunirile internaţionale la care participă.
Citeşte mai multe despre:   special,   roman,   proiect,   nobel,   nasa,   lucrat,   fizica,   cern,   mihul,   dubna

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  
Galerie Foto Intervenția eșuată de la luarea de ostatici din Onești va avea efecte dezastruoase pe termen lung, dacă nu se schimbă urgent modalitatea de pregătire a polițiștilor și maniera în care sunt comunicate...

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!
Peste 40.000 de morți în plus au fost, în România, în 2020, față de 2019, potrivit datelor statistice, și doar o treime dintre aceste decese în exces sunt atribuite infecțiilor cu SARS-CoV-2. Grosul provine...

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj
Galerie Foto Adrian Alexandrov, soțul fostului ministru PDL al Dezvoltării și Turismului, a intrat, anul trecut, ca acționar majoritar într-o companie care a funcționat ca societate pe acțiuni la purtător și care este...

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL
Galerie Foto Pariul electoral al PNL că în România se vor inaugura 3.000 de kilometri de autostrăzi şi drumuri extreme până în 2030 este contrazis puternic de realitate. Deşi ar trebui să termine în fiecare an 300 de...

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie
Corupția mustește în campaniile pentru alegerile prezidențiale la Paris și în Micul Paris. Nicolas Sarkozy și Traian Băsescu au ajuns în cele mai înalte funcții publice ale statului francez și român...

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director
Galerie Foto Nimic nu se pierde, totul se transformă, spune un vechi proverb românesc. Asta pare să fie și regula nescrisă care funcționează la nivelul Parlamentului și al Guvernului României. Un deputat și un senator,...

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază a contractat, luna trecută, aeronave fără pilot, un punct mobil autonom de comandă și un complet de balize luminoase portabile, pentru care va plăti suma de 3,2 milioane de euro....

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 
Galerie Foto Mulţi au tulburări de ritm ale inimii, stare destul de greu de ţinut în frâu de cardiologie. Cunoscutul cardiolog Gabriel Tatu-Chiţoiu, șef departament la Spitalul de Urgenţă Floreasca, ne spune care este...

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei
Galerie Foto Guvernul se laudă cu un program de investiţii ambiţios, alocând pentru susţinerea lui 61,4 miliarde de lei. O listă cu nu mai puţin de 160 de proiecte publice este promisiunea Guvernului condus de Florin Vasile C

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei
Galerie Foto Anul 2020, cunoscut drept anul pandemiei de SARS-CoV-2, în care toate resursele financiare au fost, teoretic, alocate pentru adoptarea măsurilor de combatere a răspândirii COVID-19, precum și pentru diminuarea...

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri
Galerie Foto S-a terminat cu pilele, relațiile și cumetriile în funcțiile publice. Cel puțin asta se înțelege din retorica pe care USR-PLUS, dar mai ales PNL o au, încă din campania electorală, dar și după, când...

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%
Galerie Foto Guvernul Cîțu și o parte a majorității parlamentare vor să desființeze Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), acuzând, printre altele, și lipsa de „productivitate” a celor șapte...

Croitoria surorii lui Dan Barna, vizată de ancheta DLAF, și-a cerut falimentul. Finanțele au executat silit toate utilajele

Croitoria surorii lui Dan Barna, vizată de ancheta DLAF, și-a cerut falimentul. Finanțele au executat silit toate utilajele
Galerie Foto Tribunalul Sibiu a admis, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, cererea formulată de asociația fondată de sora lui Dan Barna, președinte USR și actual vicepremier, Gabriela Raluca Popa, de...
Serviciul de email marketing furnizat de