ANCHETA
Unul dintre cele mai importante sectoare ale industriei romanesti a fost, si continua sa fie, cel al rulmentilor. La inceput, pe spinarea acestui sector au facut averi micii contrabandisti care vindeau rulmenti, cu sacul, in Turcia.
Insa, cel mai bine s-a orientat un fost angajat al "centralei", Mircea Bortes, care a incercat si aparent chiar a reusit sa "controleze" celebra marca URB. Principalii producatori acuza acum ca au fost tepuiti, rand pe rand, cu sute de mii de euro sau de dolari.
EUGEN CIUFU, DANIELA DUMITRESCU
Impotriva lui Bortes exista plangeri penale, ultima dintre ele fiind depusa la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, prin care se cere anularea ordonantei de dispunere a neinceperii urmaririi penale a acestuia. Plangerea a fost facuta de catre SC URB Rulmenti Suceava SA, societate prejudiciata de firma lui Bortes, SC Tehnoimportexport SA, cu 156 mii de dolari si 123.000 de euro. Pe lista victimelor lui Bortes se mai afla si alti producatori de rulmenti, dar SC URB Rulmenti Suceava SA s-a dovedit a fi cea mai activa in recuperarea pagubelor. Producatorul sucevean a obtinut in instanta - sectia comerciala si de contencios aministrativ, o hotarare judecatoreasca prin care obliga firma lui Bortes sa plateasca sumele neachitate. Mai mult, directorul general al SC URB Rulmenti Suceava SA sustine ca, in urma infractiunilor comise de Bortes, acesta din urma a primit interdictie de parasire a tarii, care a expirat de curand.
Firma de traditie adusa la faliment
Citește pe Antena3.ro
Metoda "tavalug"
"Gestiune frauduloasa"
"Inselaciune"
O alta infractiune comisa de Bortes ar fi, dupa cum arata directorul general societatii sucevene, cea de inselaciune. In acest sens, Rosca acuza ca daca ar fi stiut de problemele grave cu care se confrunta SC Tehnoimportexport SA nu ar mai fi acceptat schimbarea contractului de comision, incheiata la data de 21.03.2002. "90% din prejudiciul creat reprezinta contravaloarea exportului pe anul 2002. Conducerea societatii SC URB Rulmenti Suceava SA a fost informata, prin terte persoane, de blocarea conturilor SC Tehnoimportexport SA. (â¦) Prin adresa din data 20.09.2001, Mircea Bortes denatureaza realitatea si ne comunica faptul ca este doar o grava eroare care urmeaza a fi rezolvata rapid. Domnul Bortes ne-a mentinut in eroare cu intentie si nu a acceptat modificarea contractului de comision, asa cum am cerut inca din septembrie 2001, scopul evident fiind acela de a incasa contravaloarea rulmentilor si de a se folosi de bani pentru plata altor clienti sau pentru a face plati mai vechi, folosind sistemul "tavalug"", arata Rosca.
Contribuabilii platesc datoriile SC Tehnoimportexport SA
Metoda tavalugului nu a fost aplicata de Bortes numai in relatiile cu producatorii de rulmenti, ci si in relatia sa cu statul. In expunerea de motive la Legea privind aprobarea OG nr.29/2004 pentru reglementarea unor masuri financiare se arata ca in baza HG nr. 348/1995, Ministerul Finantelor a garantat un credit extern in valoare de 577.643 de euro (1.129.772 DEM in moneda de contract), contractat de Centrul Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu Bucuresti, aflat in subordinea MApN, de la Credit Lyonnais Belgium N V pentru achizitionarea de aparatura medicala. Ulterior, aceasta institutie a fuzionat cu Deutche Bank AG Belgia. Creditul contractat se ramburseaza din surse alocate de la bugetul statului prin bugetul MApN cu aceasta destinatie. La randul sau, Centrul Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu a incheiat cu SC Tehnoimportexport SA un contract comercial de comision, prin care societatea condusa de Bortes se angaja ca, la fiecare scadenta, sa efectueze platile la extern. Fondurile necesare achitarii obligatiilor de plata la extern au fost alocate in anul 2002 de la bugetul de stat prin bugetul MApN. In vederea achitarii la extern a sumei de 63.083 de euro, scadenta la data de 1 aprilie 2002, Centrul Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu Bucuresti a virat catre SC Tehnoimportexport SA suma de 2 mld lei. Din totalul sumei de 63.083 de euro datorata de Centrul Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu Bucuresti la scadenta, la extern, din data de 01.04.2002, au fost efectuate plati de catre SC Tehnoimportexport SA la Deutsche Bank AG Belgia in valoare de doar 30.083 de euro, in perioada 9.12.2002-26.03.2003. Insa, conform faxului transmis de Deutsche Bank AG Belgia, la data de 8.10.2003, suma restanta datorata este de 33.000 euro, la care se adauga dobanzi penalizatoare de 6.132 de euro calculate pana la data 9 octombrie 2003, dobanzi care se vor acumula in continuare pana la data stingerii debitului fata de Deutsche Bank AG Belgia. In aceste conditii, Ministerul Finantelor, in calitate de garant al Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu Bucuresti, s-a vazut vazut obligat sa ahite, din banii nostri, ai contribuabililor, sumele pe care Tehnoimportexport SA nu le-a platit, desi primise banii de la MApN.
Mircea Bortes: "Eu oricum va dau in judecata!"
Contactat telefonic, Bortes a incercat sa-si impuna punctul de vedere, conform caruia vinovata pentru situatia creata ar fi doar societatea Tehnoimportexport, ca persoana juridica, si nu el ca persoana fizica. "Din 1 aprilie 2002 nu mai sunt director general, sunt numai presedintele Consiliului de Administratie. Nu am nici un dosar penal si nici dosar la PNA. De asemenea, nu am dubla cetatenie. Eu lucrez la aceasta societate din 1960. In 1995 s-a privatizat prin metoda MEBO, iar eu sunt "marele actionar" cu 7%." Bortes sustine ca datoriile Tehnoimportexport reprezinta doar o speta comerciala, invocand in acest sens o expertiza care ar fi fost facuta de Politie. "Sigur ca Tehnoimportexport datoreaza 200 si ceva de mii de dolari (catre SC URB Rulmenti Suceava SA - n.n.), dar in acelasi timp o alta fabrica de la Slatina datoreaza 300 de mii de dolari lui Tehnoimportexport. Puteau sa faca aceasta compensare. Sigur ca eu imi asum responsabilitatea in calitate de presedinte al Consiliului de Adminitratie, dar de aici pana la a spune ca eu am facut nu stiu ce si nu stiu cum e alta treaba. Exista o firma din Statele Unite care vrea sa preia actiunile si datoriile lui Tehnoimportexport, dar e mai mult de discutat pe chestiunea asta, iar eu sunt foarte bolnav", isi recunoaste, aproape cu inocenta, faptele Mircea Bortes. In final, el nu uita sa ne ameninte ca, chiar daca ii vom publica punctul de vedere, tot ne va da in judecata.
Bortes spune ca nu are datorii la Centrul Medical
In ceea ce s-a putea numi "teapa" trasa Centrului Medical de Diagnostic Bucuresti, Bortes se apara sustinand ca "Tehnoimportexport nu avea obligatia sa plateasca aceasta suma. Dar sigur este unul din debitele care se discuta in aceasta situatie de reorganizare administrativa sau daca n-o sa putem sa justificam, de faliment a societatii. Nu stiu cum a aparut chestiunea asta. Probabil cineva de la Tehno a facut pe omul muncii care e vigilent."
Datorii de peste 4,6 milioane de euro
Asa cum am aratat in cele de mai sus, Tehnoimportexport SA se afla, in momentul de fata, sub administrare judiciara. Reprezentanta societatii care administreaza judiciar Tehnoimportexport SA, Carmen Dumitrescu, a adus o serie de precizari referitor la situatia dezastruoasa a societatii conduse, pana nu de mult, de Bortes. "La data de 16 octombrie 2003, s-a deschis procedura insolventei judiciare a debitoarei SC Tehnoimportexport SA. Au fost sesizate neglijente repetate in contabilitatea financiar-fiscala si de gestiune, cosmetizarea excesiva a documentelor bilantiere, greseli de inregistrare contabila si fiscala, neinregistrarea pe baza legala sau de documente legale sau neinregistrarea unora dintre documente, neefectuarea legala a inventarierii", spune aministratorul juridic, Carmen Dumitrescu. Mai mult, aceasta precizeaza ca aspectele enumerate in cele de mai sus "vor face obiectul unei expertize financiare complexe, urmand ca, in functie de rezultate, persoanele vinovate sa fie trase la raspundere. Necesitatea tragerii la raspundere a persoanelor vinovate a fost, de altfel, reliefata de organele competente, precum si de catre doi creditori si mentionata de raportul societatii de expertiza contabila, dar este prevazuta si intr-o ordonanta a guvernului, cu referire la recuperarea creantei de catre Centrul de Tratament si Diagnostic Bucuresti. Veniturile se rezuma la cateva chirii, o parte neincasate, neexistand operatiuni comerciale in derulare", dezvaluie Carmen Dumitrescu.
Blocaje financiare
Sectorul fabricarii de rulmenti este viabil si performant, cu pondere deosebita la export. 100 de milioane de dolari pe an, cam asta ar fi cifra de afaceri . Tehnoimportexport obisnuia sa fie cea mai importanta casa de comert din domeniul organelor de asamblare. Pentru ca nu a achitat producatorilor autohtoni toata contravaloarea rulmentilor exportati, fabricile de rulmenti au inregistrat blocaje financiare. In timp, acestea au renuntat la serviciile Tehnoimportexport, invocand reala neseriozitate a comisionarului. De aici a fost generat principiul dominoului: oprirea furnizarii de unitati, neplata la timp a furnizarilor, intarzieri la salarii etc. Actualmente, la fabricile de rulmenti ai surpriza sa gasesti rulmenti marca URB de proasta calitate si de buna calitate. Afli de la vanzator ca nu e bine sa cumperi rulmenti chinezesti. Acesta recomanda rulmenti URB romanesti, chiar daca sunt putin mai scumpi. Acest lucru se intampla pentru ca marca romaneasca de rulmenti a fost exploatata in detrimentul statului roman si al fabricilor de rulmentI. Producatorii autohtoni de rulmenti il acuza pe Mircea Bortes ca, in 2002, a infiintat Asociatia pentru protectia marcii URB si a inregistrat la OSIM "Regulamnentul de utilizare a marcii URB", fara a avea acordul acestora. Se pare ca Tehnoimportexport a impus anumite reguli de comerializare a rulmentilor care poarta aceasta mrca, reguli care restrictioneaza accesul producatorilor romani de rulmenti la aceasta marca.