Să căutăm seninătatea

15 aprilie 1987
A.P. crede ca Pasternak a crescut infinit, prin faptul ca a fost obligat sa nu primeasca Premiul Nobel. Mai erau, la rusi, si alti poeti mari, iar proza era cea mai mare.

C.N.: "si apoi, unde duceti serialul?'

A.P.: "Ma gandesc la ceva in afara timpului, poate la o carte cu datele esentiale ale fiecaruia.'

C.N.: "Nu dispretuiti, totusi, desfasurarea in timp. Ideea mea e ca a citi carti inseamna un act de cultura la nivelul culegatorului. Trebuie sa citesti organizat. Cultura greaca o poti cuprinde in 50-60 de carti. Cultura rusa, tot in 50-60 de carti, ca pe un tot si apoi te linistesti. Capeti seninatate. si puterea lui Don Juan, care nu se speria de cate femei frumoase sunt. Daca era si alt Pamant cu femei, sa le cucereasca, ar fi facut-o. Iar noi ne speriem de cate carti sunt in cultura universala, tocmai pentru ca nu stim sa citim organizat. Dupa parerea mea, germanii isi incep marea literatura abia de la Goethe si continua pana la Thomas Mann.'

A.P.: "Ceea ce spuneti contrazice gandul cu care m-ati primit, cu privire la circumstante, la integrarea in absolut.'

C.N.: "S-ar putea sa aveti dreptate. Dar va dati seama ce frumos ar fi un razboi, cum s-ar petrece, peste capul nostru si abia atunci ne-am aminti versul latin «Ce bine e sa stai pe malul marii si sa te uiti la unul care se ineaca». Unul din dezastrele veacului e ca unii, cum sunt americanii, au castigat doua razboaie mondiale, dar nu au reusit sa incheie nici o pace. Nici o jumatate de pace.'

A.P.: "Mi-ati intarit increderea, oarecum pierduta, in diacronicitate.'

C.N.: "Cred ca e mai bine sa incepeti cu folclorul. Va recomand o culegere de Janik-Barsanu. Janik acesta e un croat care a strans folclor. Dar oare, cat s-o fi pierdut?'

A.P.: "Am fost foarte deceptionat. Nici nu pot fi ingaduitor, pentru ca, din ingaduinta in ingaduinta, se ajunge la situatia asta rea in care suntem. Urmatorul pas ar fi, daca sunteti de acord, o discutie cu dumneavoastra.'

C.N.: "Un articol e mare daca e rupt dintr-o carte si daca sfarseste tot intr-o carte. Cele din ziare trec, o data cu evenimentul din foaia ziarului. Asa sunt autorii. Ei vin cu tot tumultul lor si noi trebuie sa ii linistim, sa facem pentru ei o ordine, pe care nici ei nu o stiu. Cu unul Al. Zub, mi-am pus problema celor 100 de carti ale culturii romane. Nu ma simt in stare sa fac prefata. Dar ideea mi-a placut: sa-ti pui in ordine cultura ta, sa o vezi, asa, in 100 de carti.'

Domnul Noica marturiseste din nou, ca si vara trecuta, ca nu a primit nici un vot favorabil, cand a propus unui grup de intelectuali, la Iasi, sa nu intre, intre cele 100 de carti de capatai ale culturii romane, nici un poet, in afara de Eminescu si de Blaga. Nimeni n-a vrut sa voteze eliminarea poeziei din lista marilor carti romanesti.

C.N.: "Asa ca aveti toate sansele sa ramaneti dumneavoastra, poetii, in constiinta unui popor, nascut poet si iubitor de poeti.'

***
A.P. afirma ca nu turcirea a fost pericolul nostru cel mai mare, ci rusificarea, intrucat influenta ruseasca a fost mult mai brusca si s-a bazat pe o reala cultura mare, cum e cultura rusa. si constiinta, si filosofia, si gandirea unui neam pot fi mai lesne confiscate de catre un invadator ce poseda o cultura mare. si mult mai repede.

Domnul Noica intervine: "Este exact ceea ce le spuneam si eu unor tineri, care m-au intrebat ce sanse au si ce perspective vad eu pentru dansii. Le-am spus: dupa cum vedeti, avere nu puteti face, de afirmat nu va puteti afirma, asa ca sunteti condamnati sa faceti cultura mare. si eu ma tem, in primul rand, de Asia. In 30-40 de ani, prevad o mare izbucnire a japonezilor si chinezilor, care stim ca nu s-au inteles 100 de ani, dar, cand s-or intelege, vor rasturna toata Europa. O sa ne rugam de rusi sa se tina tari, ca sa rezistam impotriva asiaticilor. si retineti ca nici japonezii si nici chinezii nu poarta sentimente prea bune americanilor.'