Să căutăm seninătatea (II)

15 aprilie 1987
Il intrebam pe marele ganditor ce se intampla cu lucrarile sale, cum i se bareaza accesul catre presa literara si catre edituri. Ne raspunde, cu un zambet trist: "George Ivascu mi-a spus ca nu mai are loc de inca un serial al meu, in «Romania literara», ca are deja unul cu Cioculescu, altul cu Negoitescu, altul cu Samoilescu si asa mai departe...'

A.P.: "E ca in bancul sinistru cu militianul, care si-ar cumpara o carte, dar nu-si cumpara, pentru ca mai are una acasa.'
Revenind la chestiunea culturii si civilizatiei planetare, domnul Noica ne spune: "Toata lumea e acoperita de europeni, si America, si Asia, si Australia, si Japonia. Doar India a scapat, deocamdata, pentru ca e o tara anistorica. Iar chinezii, daca nu venea marxismul peste ei, mai motaiau inca 2000 de ani (deodata, filosoful revine la chestiunea lucrarilor noastre de zi cu zi). Domnule Paunescu, teatru nu v-ati gandit sa scrieti?'

A.P.: "Da, dar un fel de teatru realist.'

Constantin Noica: "Stiti ce se citeste mai mult acum in Franta? Se citesc biografii reluate si iar reluate. Dar e formidabil ca francezii si-au numit Piata Comediei Franceze nu Richelieu, nu Moliere, care sunt de acolo, ci Colette, o lesbiana si o depravata. Germanii nu ar fi avut un asemenea curaj, sa puna un astfel de nume. Daca ajungeti in Franta, nu ocoliti Parisul. Am facut si eu, ca in filmul cu americanul, un tur al Parisului si nu e chiar atat de mare, dar e bine centrat. Faceti pe americanul, prima data cand mergeti la Paris.'

A.P.: Domnule Noica, eu eram chiar american, cand am fost prima oara si am stat cateva zile la Paris (in 1971), caci veneam din America. Dar am stat prea putin.'

C.N.: Stiti ca Mitterrand a hotarat sa amplaseze in noul aeroport statuia lui Goethe, ca sa intampine strainii? Ei, francezii, invingatorii, cu statuia lui Goethe - un geniu al invinsilor! Sunt foarte ciudati.'

A.P.: "Veniti in Bucuresti?'

C.N.: "Da, pentru volumul 6 din Platon. Mi s-a spus ca se publica toata editia lui Platon, dar se termina imediat. Ne tine in loc "Creatia', cu "Banchetul', cu o noua traducere. La anul, apar "Upanisadele'. Baiatul lui Paul Cornea a tradus "Republica' si unul Bercea, care a invatat sanscrita, a si tradus trei upanisade.'

A.P.: "Parca a inceput sa mai mearga ceva.'

C.N.: "Dracul nu e chiar atat de negru. A inceput sa creasca tanara generatie. Chiar daca s-au desfiintat greaca si latina in facultati si se intra numai din 2 in 2 ani. Cretia insusi, care e un carpanos, da cu 200 de lei ora de greaca. Plamada e buna si tineretul e bun, va spun eu. Au un start bun, dar n-au suflu.'

Intre fosti detinuti politici ai stalinismului
Bunicul meu, Constantin Paunescu, il intreaba pe domnul Noica de varul dansului, Bebe, cu care a facut ultimele studii, impreuna, la inchisoarea Poarta Alba. Filosoful spune ca Bebe e decanul de varsta al familiei, ca titlul lui cel mai inalt a fost de Presedinte al Micilor Morari. "E si asta un viciu', continua ganditorul, referindu-se la titluri, la viata politica, la voturi, la parlamentarism. Apoi: "Alexandru Paleologu a facut Dreptul, dar ar fi fost bun in orice domeniu al culturii. Eu nu rad de oamenii care fac altceva decat cred. si Tata Marx greseste, cand spune ca e alienat muncitorul. si patronul poate fi alienat. Pe unii ii deformeaza traiul bun. De exemplu, Bebe Noica e una din victimele binelui. Cat ati stat cu el in inchisoare?'

Constantin Paunescu: "Trei ani, la Periprava.'

C.N.: "Cand eram eu in inchisoare, ne-a luat o doctorita tensiunea si aveam 9 cu 6. Le-a spus sa ne mai dea de mancare. Se zice ca in puscarie e greu in primii 5 ani, dupa aceea te inveti. Eu de-abia apucasem sa ma invat, ca m-au scos. Am facut doar 6 ani.'

A.P.: "Cand am cerut, pentru tata, lucrurile care ii fusesera furate la arestare, au spus ca trebuie sa fi recunoscut ceva, ca sa le poata primi inapoi. Le-am spus ca nu a recunoscut, niciodata, nimic si, intr-adevar, s-au uitat in dosar, unde scria ca e «fanatic». Ce mai invocati atunci? - le-am spus. Au zis ca «n-a ajutat destul organele de securitate ca sa afle adevarul». Ii confiscasera totul: si casa, si verigheta (abuzul micului plutonier, care ce-si zicea? Ca tata nu mai are cum sa scape din puscarie).

C.N.: "Unuia, pe care-l arestasera, i-au spus ca, daca e arestat, atunci trebuie sa aiba o vina... Ce se mai stie din asta? Vine cate un tanar melancolic, care l-a mai citit si pe Cioran... Sufera... Nu cred ca va mai fi posibil un al treilea razboi mondial, deoarece combatantii au armurile atat de grele, ca nici nu se mai pot misca. E o mare favoare a istoriei ca doua generatii nu au cunoscut razboiul. Asta e o binefacere istorica.'

A.P.: "Luati masa seara?'

C.N.: "Doar un ceai.'