Sa se revizuiasca, primesc, dar...

Daca s-ar reusi organizarea unei consultari populare pe tema trecerii la parlamentul unicameral, ar fi al treilea referendum care vizeaza Constitutia organizat in Romania postdecembrista. Primul a avut loc la 8 decembrie 1991, cand s-a supus aprobarii populare noua Constitutie a Romaniei, adoptata cu 414 voturi pentru si 95 contra, in sedinta Adunarii Constituante din 21 noiembrie 1991. Constitutia din 1991 a intrunit la referendum 77,3% din totalul voturilor exprimate. Cel de-al doilea referendum a avut loc la 18-19 octombrie 2003, cand a fost supus validarii proiectul de revizuire a Constitutiei. Din cei 55,7% romani prezenti la vot 89,7% au spus DA, iar 8,81%, NU. (Gabriela Antoniu)

ROMANIA ARE NEVOIE IN CONTINUARE DE SISTEMUL ACTUAL

Sustin in continuare ca a fost vorba de o propunere lansata la intamplare si cea mai buna dovada e faptul ca pe agenda intalnirii de sambata, Cotroceniul a introdus un al doilea punct, cel vizand efortul diplomatiei parlamentare in procesul de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana. Astfel, Presedintia si-a luat o masura de siguranta in cazul in care dezbaterile privind parlamentul unicameral vor esua. Daca o luam in serios, initiativa are toate sansele sa treaca drept o prostie. Din urmatoarele motive: a) nu e inscrisa intr-un program mai amplu de reforma a institutiilor politice, un program lansat opiniei publice pe baza unei strategii de comunicare bine pusa la punct: b) Romania lui 2005 are alte probleme mult mai importante decat reforma institutiilor politice, printre aceste probleme aflandu-se admiterea in Uniunea Europeana.

Invocarea exigentelor integrarii e o alta prostie deoarece trecerea cat mai rapida a legilor nu depinde de numarul camerelor, ci de buna organizare a Parlamentului si harnicia parlamentarilor. Daca esti harnic poti trece mai repede dintr-o camera intr-alta a unui apartament si cu cinci camere decat daca ai doar o garsoniera. Depinde cat de repede mergi. Romania are nevoie in continuare de un sistem bicameral cu conditia ca Senatul sa fie, prin continut si scop, diferit de Camera Deputatilor. N-ar fi rau daca ne-am intoarce la traditia interbelica cand din Parlament faceau parte fostii prim-ministri si sefii unor institutii de mare autoritate. Nici intr-un caz nu impartasesc opinia aberanta potrivit careia o singura Camera ar costa mai putin. Avantajele ar fi la unicameral ca s-ar reduce numarul de clienti politici ai unui partid deoarece cu cat numarul parlamentarilor e mai mare, cu atat si numarul clientilor e mai mare. Dezavantajul ar consta in faptul ca in Romania de azi o singura Camera s-ar transforma rapid in Marea Adunare Nationala. Asa cum presedintele ar deveni rapid secretar general al PCR daca nu ar fi Constitutia.

EXISTA O TRADITIE A SENATULUI. E DREPT CA E O TRADITIE CU INTRERUPERI MARI

Despre sistemul parlamentar romanesc trebuie sa spunem ca in perioada medievala au existat adunari de stari care insumau toate categoriile libere ale populatiei: boierimea, clerul si uneori reprezentanti ai orasenimii si ai taranimii libere. Erau exclusi taranii iobagi, clacasii si tiganii robi. Aceste adunari nu erau intrunite decat pentru a rezolva o problema si nu aveau o periodicitate. Sistemul parlamentar modern apare o data cu Regulamentul Organic, in 1831-1832. Obsteasca adunare avea o componenta exclusiv boiereasca, dar avea forme moderne de activitate si anume se organizau sesiuni la termene fixe, aveau ordine de zi, se adoptau legi. Totusi si in perioada Regulamentului Organic a existat o Obsteasca Adunare extraordinara, careia ii revenea rolul de a-l alege pe domn si in care au fost cuprinsi si reprezentantii burgheziei nascande. Aceasta Obsteasca Adunare extraordinara nu a fiintat decat o data, la sfarsitul anului 1842, cand Gheorghe Bibescu a fost ales domn al Tarii Romanesti. In ceea ce priveste sistemul parlamentar in statul modern romanesc care urma sa fie constituit, el a fost dezbatut in 1857 in Adunarea ad-hoc a Moldovei. Atunci a fost o opozitie foarte mare impotriva instituirii unui Senat, dorindu-se o singura adunare. Conventia de la Paris din 1858, care a reprezentat un fel de Constitutie a Principatelor, a tinut seama de aceasta doleanta si a fost infiintata o singura adunare. In 1864, prin Statutul domnitorului Cuza, s-a instituit si o a doua adunare - Senatul. Acest Senat era subsumat in buna masura domnitorilor, deci puterii executive. Jumatate dintre senatori erau numiti de domnitor, jumatate desemnati de domnitor in baza unor liste trimise de consiliile judetene. In 1866, in prima Constitutie a Romaniei, Senatul a fost mentinut cu toata opozitia radicalilor, mai ales a lui C.A. Rosseti, dar a fost "democratizat" in sensul ruperii de sub obedienta puterii executive. Acest Senat, instituit in 1866, a fiintat in aceasta forma pana la instaurarea dictaturii regale in 1938, activitatea parlamentului fiind suspendata apoi in timpul regimului Antonescu. Dupa alegerile din 1946, Parlamentul a devenit unicameral - Adunarea Deputatilor, care apoi va deveni Marea Adunare Nationala pana in 1989.

Avem o traditie a Senatului. In ceea ce priveste alte tari, cu exceptia Portugaliei, Danemarcei, Suediei, care au o singura Camera, toate statele occidentale au sistem bicameral, inclusiv Belgia, care a fost un model institutional pentru Romania in secolul al XIX-lea. E drept ca o traditie cu intreruperi mari, in comparatie cu sistemul parlamentar, care a avut continuitate. In prezent, s-a ajuns ca numarul parlamentarilor sa fie destul de mare si sa existe intarzieri si repetitii in dezbaterea si adoptarea unor legi. Existenta Senatului reprezinta totusi o frana, dar e mai bine cand exista doua capete decat unul. O formula de mijloc, fericita, ar fi reducerea numarului de parlamentari, care ar duce si la economii si ar face Parlamentul mai functional.

AR IMPUNE SI RESTRANGEREA ATRIBUTIILOR PRESEDINTELUI

Inchipuiti-va ca, intr-un parlament cu 150 de alesi, 75 dintre ei formeaza majoritatea. Este foarte usor sa ii cumperi. In plus, trecerea la un sistem unicameral ar impune o compensatie. Nu poti sa concentrezi puterea intr-un singur loc. Un parlament unicameral impune si restrangerea atributiilor presedintelui. Toate tarile cu un astfel de sistem au presedinti slabi. Un sef al statului cu atributii mai largi se justifica in cazul sistemelor bicamerale, pentru ca el trebuie sa asigure un echilibru intre institutii.

In orice caz, o modificare a Constitutiei in acest sens nu se poate face fara o dezbatere publica serioasa si fara o consultare a tuturor partidelor parlamentare. Trebuie combatuta ideea "economiei" pe care bugetul de stat ar face-o in cazul unui parlament cu o singura Camera. O asemenea discutie este inacceptabila. Propun o dictatura, pentru ca astfel am face cea mai mare economie.

TREBUIE SA RAMANA ACTUALUL SISTEM BICAMERAL

Desi solutia sistemului bicameral, adoptata in 1991, s-a dovedit putin cam nefericita si ineficienta, pentru ca nu exista o diferentiere a atributiilor celor doua Camere, acesta este excelent din punct de vedere al asigurarii echilibrului puterilor in promovarea deciziilor. Pentru Romania, sistemul bicameral este bun pentru ca, in aceasta zona geopolitica, intotdeauna a existat o tendinta de centralizare a puterii, iar bicameralismul asigura separatia si echilibrul puterilor. Sistemul bicameral trebuie sa ramana, cu o singura precizare: numarul deputatilor si senatorilor este exagerat de mare. (…) Trebuie redus numarul acestora. In ceea ce priveste parlamentul unicameral, acest sistem prezinta avantaje precum o mai mare celeritate in legiferare, costuri mai mici si o mai mare operativitate, dar dezavantajul major este acela ca, daca nu isi face bine datoria, se poate ajunge la legi care nu sunt bine fundamentate. Procedural, trecerea la sistemul unicameral poate constitui initial subiectul unui referendum, pentru a se afla opinia populatiei. Adoptarea in Parlament a unui proiect de lege care sa permita trecerea la unicameralism poate fi insotita de unele dificultati. Ma indoiesc ca parlamentarii vor vota pentru sistemul unicameral. E nevoie de 2/3, iar eu, personal, nu stiu daca 2/3 dintre acestia isi vor amputa drepturile pe care le au acum. O problema care trebuie clarificata este aceea daca introducerea sistemului unicameral se va aplica in 2008 sau inainte, aceasta ultima varianta presupunand organizarea de alegeri inainte de termen.

ATRIBUTII
"Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa isi exprime vointa prin referendum cu privire la probleme de interes national"
Legea 3/2000

Conform Constitutiei si Legii 3/2000, referendumul prin care presedintele Traian Basescu vrea sa consulte cetatenii cu privire la ideea parlamentului unicameral trebuie sa fie punctul final al demersului de schimbare a structurii forului legislativ. Un referendum pe aceasta tema nu se poate organiza decat dupa ce un proiect de revizuire a Constitutiei este votat de Parlament. Legea 3/2000 privind organizarea referendumului prevede, la articolul 2, ca "referendumul national constituie forma si mijlocul de consultare directa si de exprimare a vointei suverane a poporului roman cu privire la: a) revizuirea Constitutiei; b) demiterea presedintelui Romaniei; c) probleme de interes national". Daca presedintele ar vrea sa ocoleasca precedura greoaie de revizuire a Constitutiei, nu se poate agata nici de "probleme de interes national", pentru ca legea nu include aici vreo prevedere legata de sistemul parlamentar sau cel politic. Articolul 11 arata ca "presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa isi exprime vointa prin referendum cu privire la probleme de interes national", subiectele urmand a fi stabilite de presedinte prin decret, dar cu aprobarea Parlamentului. Articolul 12 imparte in doua problemele de interes national: A. Adoptarea unor masuri privind reforma si strategia economica a tarii si B. Adoptarea unor decizii politice deosebite cu privire la: a) regimul general al proprietatii publice si private; b) organizarea administratiei publice locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locala; c) organizarea generala a invatamantului; d) structura sistemului de aparare, organizarea armatei, participarea fortelor armate la unele operatiuni internationale; e) incheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internationale pe durata nedeterminata sau pe o perioada mai mare de 10 ani; f) integrarea Romaniei in structurile europene si euroatlantice; g) regimul general al cultelor. Cum reformarea parlamentului nu poate fi asimilata nici uneia dintre aceste probleme, solutia ramane elaborarea unui proiect de revizuire a Constitutiei. (Monica Iordache)

Aproximativ jumatate dintre statele UE au parlamente unicamerale. 13 dintre cele mai noi, dar si mai vechi tari cred in sistemul unicameral. Intre acestea, Lituania, Letonia si Estonia, Ungaria, Malta, Cipru si Slovacia. Aceeasi situatie se repeta si in cateva state mai vechi ale UE - Luxemburg, Portugalia, Danemarca, Finlanda, Suedia si Grecia, tari care au o populatie redusa, comparativ cu cea a Romaniei. Legislative bicamerale exista in Italia, Franta, Germania si Marea Britanie, Bulgaria. Turcia, aspiranta la intrarea in UE, are un legislativ unicameral. In ceea ce priveste SUA, unde presedintele Basescu a lansat ideea parlamentului unicameral, activitatea legislativa este exercitata de presedinte si Congres, format din Senat si Camera Reprezentantilor.