Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Persoanele care practică, fără drept, o profesie sau activitate pentru care legea cere autorizație nu vor mai putea scăpa doar cu amendă, ci riscă să stea după gratii până la cinci ani, după cum prevede un proiect legislativ înregistrat, recent, la Parlament. Deși modificarea propusă vizează în mod special falșii avocați, care continuă să înșele oamenii chiar și după ce sunt sancționați penal, majorarea limitelor de pedeapsă va avea un efect descurajator și pentru alți impostori, precum: falșii medici, contabili sau preoți, spun inițiatorii.
Propunerea legislativă, pusă în urmă cu câteva zile pe masa senatorilor, vizează modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și are ca scop principal rezolvarea unei probleme majore și anume: extinderea avocaturii ilegale.
Concret, pedepsele stabilite de Codul penal pentru practicarea, fără drept, a unei profesii sau activități vor fi mai mari și, foarte important, nu mai este prevăzută amenda - ceea ce înseamnă că cei care comit această infracțiune vor ajunge direct la închisoare.
„Exercitarea, fără drept, a unei profesii sau activități pentru care legea cere autorizație ori exercitarea acestora în alte condiții decât cele legale, dacă legea specială prevede că săvârșirea unor astfel de fapte se sancționează potrivit legii penale, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani”, stipulează proiectul de lege înregistrat la Senat, care este prima cameră sesizată în acest caz.
În prezent, pentru o astfel de infracțiune, Codul penal prevede pedepse „cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă”.
Infracțiune cu un „regim sancționator extrem de blând”
Inițiatorii propunerii legislative spun că regimul actual de sancționare a infracțiunii de „Exercitare fără drept a unei profesii sau activități”, reglementat la art. 348 din Codul penal, nu a putut să descurajeze comiterea acestei infracțiuni, mai ales de către persoane care exercită fără drept profesia de avocat, „nefiind atins rolul preventiv al normei de incriminare”. Practic, și dacă sunt prinși, infractorii continuă să se dea drept avocați.
„În practică, regimul sancționator extrem de blând al acestei infracțiuni determină soluții de renunțare la urmărire penală potrivit art. 318 Cod de procedură penală ca urmare a aprecierii de către organele de urmărire penală că sunt sesizate cu o faptă de o gravitate redusă, inclusiv soluții de clasare sau, după caz, de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale, deoarece termenul de prescripție este de numai 3 ani, potrivit art. 154 alin. (1) lit. e) din Codul penal.
În practică, s-a constatat că inclusiv persoanele care ajung să fie sancționate penal pentru exercitarea fără drept a profesiei de avocat, aleg să desfășoare în continuare această activitate infracțională, deoarece regimul sancționator nu este capabil să descurajeze o astfel de conduită”, se arată în nota de fundamentare care însoțește inițiativa legislativă.
Proiectul de lege care înăsprește sancțiunile împotriva avocaturii ilegale este inițiat de patru senatori: Daniel Fenechiu (PNL) - care este și vicepreședinte al Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR) și președinte al Uniunii Profesiilor Liberale (UPLR) -, Cristian Niculescu-Ţâgârlaş (PNL), Robert Cazanciuc (PSD) și Ion-Cristinel Rujan (PSD).
Încalcă drepturile oamenilor și uzurpează prestigiul profesiei
Exercitarea fără drept a profesiei de avocat constituie și o atingere adusă independenței justiției, susțin inițiatorii, și știrbește, în același timp, încrederea cetățenilor.
„Pentru a se adresa justiției din țara noastră, justițiabilul își încredințează cauza unui avocat care are calitatea de partener indispensabil al actului de justiție.
În momentul în care justițiabilul constată că persoana căreia i-a fost încredințată cauza este un impostor ce nu are calitatea de avocat, încrederea acestuia în sistemul judiciar român este diminuată semnificativ, iar faptul că persoana care exercită fără drept profesia de avocat nu este sancționată în mod ferm duce la pierderea irevocabilă a încrederii persoanelor prejudiciate în actul de justiție”, argumentează inițiatorii în nota de fundamentare.
Mai mult, falșii avocați obțin, practic, în mod ilicit sume de bani „prin mijloace frauduloase menite să inducă în eroare persoanele care doresc să își afirme ori să își apere un drept în justiție”.
Chiar dacă modificarea propusă în acest proiect legislativ vizează în mod special avocatura ilegală, inițiatorii subliniază că profesia de avocat nu este singura supusă uzurpării, fiind notorii cazurile unor persoane care, pretinzând în mod fals calitatea de medic, au obținut avantaje.
Un caz celebru în acest sens este cel al lui Matteo Politi, italianul care a fost condamnat, anul trecut, după ce a practicat medicina fără să fie calificat. Mai exact, falsul medic italian s-a dat drept chirurg estetician în România și a operat 19 femei, deși el avea doar opt clase.
„Au fost semnalate, de asemenea, cazuri de falși contabili, falși preoți”, au mai precizat inițiatorii proiectului de lege.
„Această modificare răspunde unei probleme majore: actualul regim sancționator, prea blând, a favorizat extinderea avocaturii ilegale. Practica arată că, chiar și după condamnări, unele persoane continuă să exercite fără drept profesia, afectând profund încrederea justițiabililor în sistemul judiciar. Avocatura ilegală nu doar că încalcă drepturile cetățenilor, ci și știrbește prestigiul profesiei. Înăsprirea sancțiunilor este, așadar, o măsură indispensabilă pentru protejarea justițiabililor și pentru apărarea demnității și integrității profesiei de avocat”, a transmis și UNBR, zilele trecute, într-un comunicat.
Citește pe Antena3.ro
