Inițial, anul avea 13 luni și se schimba în luna martie, data fiind legată de echinocțiul de primăvară. De asemenea, ianuarie era considerată lună blestemată.
Cum am ajuns la calendarul gregorian
AL doilea împărat roman, Numa Pompilius, a reformat calendarul roman aliniindu-l cu anul solar, împărțit în 10 luni și care a fost introdus de Romulus și începea în martie, odată cu echinocțiul de primăvară și reluarea muncilor agricole. Calendarul lui Numa a fost o îmbunătățire a sistemului lunar.
A urmat calendarul iulian care avea 13 luni, dintre care 12 lunia aveau câte 30 de zile iar ultima avea doar 5 zile.
Calendarul gregorian, după care ne ghidăm astăzi, a venit cu o revizuire mai precisă, introdusă de Papa Grigore XIII, în 1582, pentru a corecta erorile calendarului iulian, considerat astăzi pe stil vechi.
Cu toate acestea, unele țări încă mai păstrează calendarul iulian, cu 13 luni. Etiopia se ghidează după acesta, sărbătorind Anul Nou în luna septembrie, și fiind cu circa 7-8 ani în urmă față de restul lumii. Etiopia se mai numește și „Țara celor 13 Luni de Soare”, notează spynews.ro.
Această diversitate arată că timpul e o construcție umană, nu o lege divină.


