Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Putini stiu ca primul avion cu reactie Henri Coanda a avut o sora mai mica sub forma de sanie propulsata cu acelasi tip de motor cu reactie.
Odata cu realizarea si testarea primului avion cu reactie in decembrie 1910, la cerinta Marelui Duce Cyril al Rusiei care vizitase standul avionului cu reactie de la al doilea Salon Aeronautic de la Paris din octombrie-noiembrie 1910, Coanda a conceput si executat o sanie cu propulsor prin reactie similar, dar de putere mai mica decat cel instalat pe avion.
Stiind ca avionul a fost expus la salon de la sfarsitul lunii octombrie1910 pana la inceputul lunii decembrie si citind in presa vremii ca sania a fost expusa la standul Gregoire prezent la Salonul Auto de la sfarsitul lui decembrie aceluiasi an, estimam ca lui Henri Coanda i-au trebuit aproape doua luni sa conceapa si sa realizeze aceasta sanie.
Sania a fost sfintita si botezata de preoti ai bisericii Ruse cu numele de perce-neige, adica Ghiocelul.
Exista informatii potrivit carora Marele Duce Cyril al Rusiei urma sa participe la Sankt Petersbourg, in Rusia anului 1911, la un concurs de sanii motorizate cu aceasta sanie.
Ghiocelul cu "Turbina' reactiva
Sania era de constructie simpla, avand un fuselaj conic alungit din metal si lemn si era prevazuta cu turbina reactiva in varianta a doua constructiva, fiind mai eficienta si mai usor de realizat decat prima.
Este adevarat ca in acceptiunea actuala, elementul cinetic de rotatie numit atunci "turbina' este de fapt o suflanta centrifuga. Desi centrifuga, suflanta lui Coanda este de o constructie speciala elicoidala cu 5 palete suprapuse rotite la aproape 180 de grade, functionand precum un surub cu pas foarte mic si cu o turatie ce banuim a fi minim 4000 RPM.
Solutia aleasa este justificata in brevetul de inventie ca fiind necesara pentru a elimina vibratiile vechii turbine precum si pentru a se imbunatati randamentul acesteia, ceea ce ne arata clar ca sistemul moto-reactor cu "turbina' fusese deja testat.
Forta de propulsie era data de "schimbarea brusca de directie a fluxului de aer antrenat', cu ajutorul unui perete curb inelar unde "energia cinetica a aerului se transforma in energie potentiala', deci in presiune, realizand impingerea propriuzisa a intregului mobil catre directia de inaintare.
Performantele saniei cu reactie
Sania cu reactie era echipata cu un motor Gregoire de 40 CP, cu ceva mai mic decat cel instalat pe primul avion cu reactie care avea 50 CP. Sania, fiind mai usoara, dar atingand incarcata aproximativ 270-300 kg ne este indicat ca putea atinge viteza de 80-100 km/h, ceea ce este destul de mult pentru acea data.
In aceste conditii, putem deduce ca primul aeroreactor de aproape 520 kg la decolare ar fi putut atinge macar 55 km/h, ce reprezenta viteza necesara decolarii.
Performantele gestionarii patrimoniului Coanda din Romania
In lipsa functionarii Casei Memoriale Coanda si a Muzeului National Henri Coanda, principala sursa de informatie a cercetatorilor romani legata de sania cu reactie a lui Coanda o reprezinta sursele publice externe. Ne punem intrebarea daca arhivele noastre mai pastreaza informatii legate de aceasta sanie sau au au fost "pierdute' intre timp. Curios este faptul ca in decursul ultimelor 8 luni, identificam pe internet 4+1 poze despre care nu stiam ca exista si care au aparut brusc, cam in acelasi timp. Dorim sa credem ca intarzierea sistematica a arhivarii si a clasarii corespunzatoare a patrimoniului Coanda care a intrat in tara acum 38 de ani si care este depozitat de 14 ani la Muzeul National al Aviatiei Romane nu are nici o legatura cu aceste aparitii recente.
APEL
Rugam Ambasada Rusiei sa ne ajute in a identifica, in cazul in care mai exista, sania cu reactie a Marelui Duce Cyril sau parti ale acesteia, sau orice alte informatii legate de aceasta care ne pot fi puse la dispozitie. Multumim anticipat. (Asociatia Henri Coanda, www.jet100.com)
Citește pe Antena3.ro
