Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Regia Autonomă „Administrația Fluvială a Dunării de Jos” (AFDJ) Galați a lansat o licitație pentru proiectarea și execuția unui proiect evaluat la 170,67 milioane de euro (fără TVA), derulat în parteneriat cu Exploration and Maintenance of the Danube River din Bulgaria. Această inițiativă vizează extinderea perioadei de navigabilitate pe Dunăre de la 280 de zile la aproximativ 340 de zile. Şenalul navigabil al Dunării pe granița dintre România și Bulgaria are o lungime de 470,5 km și el are nevoie urgent de lucrări de adâncire. Cerințele minime recomandate de Comisia Dunării pentru îmbunătățirea condițiilor de navigabilitate sunt ca șenalul să aibă 180 metri lățime, 2,5 metri adâncime sub nivelul minim al apei pentru navigație și o rază de curbură de 1.000 metri. România a mai realizat până acum lucrări de dragare pentru întreținerea șenalului navigabil, inclusiv pe partea bulgărească, pentru a nu fi pusă în pericol navigația. Aceste lucrări de întreținere nu sunt însă suficiente, fiind nevoie inclusiv de lucrări hidrotehnice, arată Studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă finalizat în luna august a anului trecut. Deschiderea ofertelor este prevăzută pentru 16 decembrie, iar proiectul urmează să fie finalizat până la sfârșitul anului 2028.
Proiectul denumit Fast Danube 2 este finanțat atât din fonduri Connecting Europe Facility 2 (CEF 2), cât și de la bugetul de stat. În urma implementării, se estimează o creștere de aproximativ 20% a volumului de mărfuri transportate pe fluviu comparativ cu nivelurile din 2014, consolidând competitivitatea portului Constanța și a lanțului logistic aferent.
Proiectul se va concentra pe 12 puncte critice identificate de-a lungul segmentului comun româno-bulgar al Dunării și presupune lucrări ample de dragare a fluviului. Lucrările vor include dragarea a 110 km de șenal navigabil, construcția a 9 epiuri și 4 chevroane, stabilizarea a 5,45 km de maluri, precum și realizarea unei insule artificiale.
12 puncte critice pentru navigație
Faza de proiectare este una intensivă, necesitând o documentare geologică și hidrografică amplă la toate cele 12 puncte critice. În baza modelelor matematice realizate, s-a ajuns la concluzia că în nouă puncte (Gârla Mare, Salcia, Bogdan-Secian, Dobrina, Corabia, Vardim, Iantra, Batin și Kosui) reconfigurarea și corectarea traiectoriei șenalului navigabil se poate face prin dragaje capitale, iar în trei puncte critice - Bechet (România), Belene și Popina (Bulgaria) - va fi nevoie și de o serie de lucrări hidrotehnice. De exemplu, la Bechet, pe lângă apărări de maluri, ar trebui instalate epiuri, un fel de „pinteni”, cu un capăt încastrat în mal și celălalt în albie, precum și chevroane (diguri-potcoavă), pentru controlul curgerii și reducerea depunerilor de aluviuni. De asemenea, la Bechet se va crea o insulă artificială, în amonte de o insulă deja existentă, prin realizarea unei structuri care să faciliteze stabilizarea materialului în timp, asigurând totodată protecția și dezvoltarea de noi habitate fluviale. În ceea ce privește punctele critice de la Belene și Popina, de pe partea bulgară, acestea pot fi mai bine gestionate doar prin folosirea unor sisteme de epiuri și chevroane. Finalizarea acestor lucrări va fi urmată de o fază post-execuție, care presupune monitorizarea și evaluarea stării construcțiilor pe o durată de minimum 60 de luni.
Lucrările de dragare pe partea românească
- Punctul Critic (PC) Gârla Mare: lucrări de dragare pentru îndepărtarea a circa 67.000 m³ de material sedimentar;
- PC Salcia: lucrări de dragare pentru îndepărtarea a circa 20.000 m³ material sedimentar;
- PC Bogdan-Secian: lucrări de dragare pentru îndepărtarea a circa 73.000 m³ de material sedimentar;
- PC Dobrina: lucrări de dragare pentru îndepărtarea a circa 177.000 m³ material sedimentar;
- PC Bechet: lucrări de dragare pentru îndepărtarea a circa 472.000 m³ materiale sedimentare;
- PC Corabia: lucrări de dragare pentru îndepărtarea a circa 565.000 m³ materiale sedimentare.
Peste 14 milioane de euro pentru monitorizarea mediului
La începutul lunii septembrie a fost lansată prima licitație din cadrul proiectului Fast Danube 2 pentru atribuirea contractului de „Servicii de monitorizare a impactului asupra mediului al lucrărilor de îmbunătățire a condițiilor de navigație pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării”.
Valoarea estimată este de 13.688.000 euro, fără TVA, la care se mai adaugă cheltuieli diverse și neprevăzute în sumă de 535.000 euro, fără TVA. Durata contractului este stabilită la 108 luni.
Proiectul era să ne aducă un infringement
Proiectul Fast Danube, care avea ca obiectiv realizarea studiilor tehnice pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării, a fost lansat în 2014, dar abia 10 ani mai târziu a început să se miște. El a demarat cu sincope generate de legislația inadecvată și contestații la licitații. De-abia în 2017 s-a reușit semnarea unui contract de consultanță cu consorțiul Halcrow România, pentru o valoare a serviciilor de realizare a studiilor în valoare de 19,9 milioane de lei (4,33 de milioane de euro, la momentul respectiv - n.red). Asta a făcut ca beneficiarii proiectului să solicite Bruxelles-ului prelungirea cu doi ani, până în 2020, a termenului de finalizare a proiectului. Nici acest termen nu a fost respectat, dar acest lucru se datorează în special părții bulgare, care nu a arătat un interes mare pentru acest proiect. În România erau 22 de situri Natura 2000 situate pe raza proiectului, iar în Bulgaria - 39. Deoarece bulgarii au întârziat realizarea documentațiilor pentru aceste zone, s-a cerut o nouă prelungire a proiectului până la sfârșitul anului 2021. Termenul nu a fost respectat, iar în 2022 au fost mai multe intervenții ale părții române pentru urgentarea lui, mai ales că transportul pe Dunăre în contextul războiului din Ucraina a căpătat o altă importanță. În toamna anului 2023 pentru deblocarea proiectului a intervenit, pe lângă partea bulgară, inclusiv comisarul european pe Transporturi de la acea vreme, Adina Vălean.
Citește pe Antena3.ro
