Saptamana Luminata

Invierea Domnului, petrecuta in zorii zilei celei dintai a saptamanii, adica Duminica, a adus lumii bucuria rascumpararii dar si a biruintei impotriva mortii. Despre saptamana ce urmeaza Invierii Mantuitorului ne-a vorbit parintele Vasile Ailioaiei de la Biserica Podeanu, din Bucuresti.

Icoana Invierea-Coborarea la Iad, secolul al XVII-lea

Tinand cont de Vechiul Testament si de relatarea scripturistica a zilelor creatiei, ziua de odihna sau ziua Sabatului era ziua a saptea, ceea ce ne indica fara dubii faptul ca ziua intaia a saptamanii era duminica. Aceasta zi la inceput s-a numit de catre romani Ziua Soarelui, iar mai apoi de catre crestini Dominica Dies sau Ziua Domnului. Eliberarea omului de sub stapanirea mortii, prin biruinta mortii si invierea lui Hristos, amplifica semnificatia zilei Domnului, motiv pentru care Sfintii Parinti au stabilit ca in fiecare Duminica in biserici crestinii sa se bucure si sa preamareasca Invierea lui Hristos. Mai mult decat atat, potrivit poruncii Domnului de dupa inviere si mesajul ingerului adus Maicii Domnului si femeilor Mironosite "bucurati-va" si crestinii au prelungit aceasta sarbatoare a Invierii pe durata unei saptamani intregi, care a fost numita "Saptamana luminatei Invieri a Domnului sau Saptamana Luminata". "Slujbele oficiate in aceasta saptamana sunt cu totul speciale si preamaresc in totalitatea lor invierea din morti a Mantuitorului Hristos. Saptamana Luminata incepe practic la miezul noptii de Inviere si se sfarseste o data cu Vecernia de Sambata seara, inainte de Duminica Tomii", afirma parintele Ailioaiei. Slujba Luminatei Invieri a Domnului, si care incepe la miezul noptii, aduna mii si mii de credinciosi in jurul bisericilor, fapt ce amplifica bucuria acestei marete sarbatori. Laudele si bucuriile Invierii nu se sfarsesc insa imediat dupa ce credinciosii au primit lumina Invierii, si nici macar dupa terminarea slujbei Invierii, care potrivit traditiei se savarseste afara, ci ea se desavarseste prin slujirea de catre preoti a Sfintei Liturghii.

POARTA RAIULUI. In toata Saptamana Luminata, in semn de bucurie, usile imparatesti ale Altarului, si cele mari, si cele mici, in toate bisericile, nu se inchid, nici chiar dupa terminarea slujbelor, ci ele raman larg deschise. Unii Sfinti Parinti socotesc ca in aceasta Saptamana Luminata portile Raiului sunt larg deschise de Hristos cel inviat. De aici si marturisirea unor credinciosi ca toti cei decedati in Saptamana Luminata intra direct fara judecata in Rai. "Pentru un crestin adevarat si care s-a impartasit cu Hristos in noaptea Invierii si de elanul si bucuria iertarii aduse de Hristos prin Inviere, trecerea in viata vesnica in Saptamana Luminata poate fi privita ca o bucurie si o biruinta. De altfel, si slujba inmormantarii in Saptamana Luminata este speciala si diferita de cea din timpul anului bisericesc", spune slujitorul Domnului.

LEGI SI CANOANE. In unele parti ale tarii, in noaptea de Inviere si in toata Saptamana Luminata se aduc pasari, de obicei un cocos, la Altar impreuna cu o lumanare pentru iertarea pacatelor celor adormiti. Cocosul este oarecum asemuit cu cel din Evanghelie, care a cantat de trei ori si l-a facut pe Petru sa planga cu amar si sa se caiasca. Ceea ce trebuie sa retinem este ca prin canonul al treilea al Sfintilor Apostoli, precum si prin canonul al 99-lea al Sinodului VI Ecumenic se spune "oricare episcop sau preot, in afara de cele gatite spre jertfa Domnului, altele oarecare care se aduc la sfantul Altar, miere sau lapte in loc de vin, sichera (o bautura tare) sau miel, sau pasari, sau oarecare animale, sau linte, in afara de struguri vara si untdelemn pentru candele si tamaie pentru vremea Liturghiei, de toate acestea sa se lepede si afara sa le scoata. Sa se stie, de asemenea, ca atat carnea, cat si prinoasele aduse nu inlocuiesc Pastile, nici Mielul, precum zic oarecare si primesc din acestea cu toata evlavia, ca si cum se impartasesc dintr-o oarecare sfintenie, ci o aducere normala pentru ca nu se poate ca sa se aduca acestea ca si o jertfa lui Dumnezeu, ci doar ca o binecuvantare a celor ce incep dupa post sa manance carne, oua, branza, cele puse inainte se binecuvanteaza de preot cu rugaciunea cea de la sfarsitul Liturghiei. Ca Pastile cel adevarat este insusi Hristos, Mielul cel ce ridica pacatele lumii care in Sfantul Altar, intru Jertfa cea fara de sange, intru Preacinstitele Taine ale Cinstitului Sau Trup si ale Sangelui Sau celei de viata datator se aduc de catre preoti lui Dumnezeu si Tatalui si dintru Acelea cei ce se impartasesc cu vrednicie sa stie ca Pastile cel adevarat il mananca. De aceea, prinoasele cele aduse care nu sunt Pasti, nu se cuvine sa fie aduse la Sfantul Altar sau nici macar in biserica, ci afara de biserica sau in pridvor, iar daca cineva nu asculta atunci sa se afuriseasca." In Duminica Invierii, de obicei la amiaza, se oficiaza slujba Vecerniei Invierii, slujba care mai este denumita si Invierea a doua. Specific pentru aceasta slujba este ca Evanghelia Invierii se citeste in mai multe limbi - lucru ce semnifica importanta Invierii si vestirea acestei bucurii in toata lumea si pe toate graiurile.

SLUJBELE. In toata Saptamana Luminata slujbele se oficiaza in acelasi mod neschimbat si orice slujba are toate stilurile care preamaresc Invierea si bucuria biruintei asupra mortii. Bucuria Invierii, Domnului rasare in aceasta Saptamana Luminata din orice slujba si de aceea Sfintii Parinti, spre a nu umbri aceasta sarbatoare, au oprit a se face parastase sau pomeniri ale mortilor in intreaga saptamana. Astfel, in Saptamana Luminata este dezlegare la tot, inclusiv miercuri si vineri. "In ziua de vineri, in bisericile noastre se face pomenirea izvorului Tamaduirii sau izvorul cel de viata facator al Prea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu. Slujba a fost compusa de un mare calugar pe numele sau Nechifor Kalist si caruia i s-a aratat Maica Domnului cu porunca pentru cinstirea izvorului tamaduitor", explica parintele Vasile. In biserici, in aceasta sfanta zi se face slujba de sfintire a apei cu un tipic special pentru Saptamana Luminata. Aceasta sfintire a apei, savarsita prin rugaciuni si stiluri specifice Iluminatei Invieri este socotita aducatoare de lumina si de vindecari tuturor credinciosilor.

VORBE SFINTE

"Astazi s-au facut biruintele cele stralucite ale noastre; astazi Stapanul nostru, dupa ce a biruit moartea, dupa ce a surpat tirania diavolului, ne-a daruit prin Inviere drumul spre mantuire. Asadar, toti sa ne bucuram in aceasta saptamana a luminatei Invieri, sa saltam, sa ne veselim! Ai vazut ispravile Invierii? Ai vazut iubirea de oameni a Stapanului? Ati vazut maretia purtarii Lui de grija? Sa nu fim asadar nerecunoscatori fata de un astfel de Binefacator si nici sa ne lenevim prin faptul ca a trecut postul!" - Sfantul Ioan Gura de Aur

Iisus

"Vegheaza-n colt a candelei lumina,
Invaluind icoana-n raze pale:
Iisus, copil, la sanul maicii sale;
Pastori se mira, magi I se inchina.

Un zambet linistit, bland, fara vina,
Si totusi nu stiu ce ascunsa jale,
Ce presimtiri de chinuri ideale
Umbresc in taina fata lui divina.
Stiai de-atunci, Iisuse, tu, c-odata,
Iubind prea mult pe oameni, drept rasplata,
Vei indura batjocura si-amarul.

Si-ncununat cu spini, urcand Calvarul,
Pe umar crucea singur ti-o vei duce
Si vei muri, strigand la cer, pe cruce?..."
Stefan Octavian Iosif