x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Savanţi români studiază clipa "zero" a Universului

0
Autor: Anca Aldea 27 Mai 2009 - 00:00
Savanţi români studiază clipa P BAUDON/
Vezi galeria foto


La câţiva kilometri de Bucureşti, la Institutul pentru Ştiinţe Spaţiale din Măgurele, s-a născut o parte din conceptul ştiinţific al unui satelit la a cărui construcţie a lucrat toată floarea industriei din Europa şi America. Savanţii români încearcă să desluşească o parte din secretele exploziei primordiale, Big Bang, la 13,7 miliarde de ani după producerea ei.



Aproximativ 20 de ani de cercetare şi câteva miliarde de euro au fost necesari pentru a da viaţă unuia dintre cele mai ambiţioase şi mai importante proiecte ştiinţifice, în care România, singura ţară din est participantă la această misiune, joacă un rol deosebit. Omenirea caută să înţeleagă misterele Universului, iar noi, românii, avem şansa de a participa direct la această misiune.

La 14 mai, Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a lansat o dublă misiune ştiinţifică, menită să colecteze informaţii legate de primele semne de după Big Bang. La ora locală 04:15, o rachetă s-a ridicat zgomotos de la Centrul ESA din Kourou, Guiana Franceză. Ariane 5 ECA avea la bord doi sateliţi - Herschel şi Planck, care s-au desprins de corpul rachetei la aproximativ o jumătate de oră după lansare şi şi-au început călătoria în direcţii diferite.

Zece minute mai târziu, ei au stabilit primul contact cu Terra. Herschel va studia originile şi evoluţia stelelor şi a galaxiilor, iar "fratele" său Planck va examina radiaţiile fosile rezultate în urma exploziei primordiale. Misiunea ştiinţifică a celor doi sateliţi n-ar fi fost posibilă fără cei mai importanţi pioni: ESA, NASA, Institutul Naţional de Astrofizică din Italia, Institutul de Astrofizică Spaţială din Franţa, Thales Alenia Space, Astrium Space, Centrul Spatial Danez, Institutul olandez pentru studierea spaţiului, Institutul Max Planck, Universitatea Cardiff, Saab Space etc.

Suntem în Anul Internaţional al Astronomiei, iar oamenii de ştiinţă din lumea-ntreagă se-ntrec în performanţe. Deşi nu este încurajat şi susţinut financiar aşa cum se întâmplă la nivel european, domeniul românesc al ştiinţelor spaţiale este tot mai apreciat peste hotare. Străinii au devenit atât de interesaţi de competenţele ştiinţifice spaţiale româneşti încât au oferit unor savanţi de-ai noştri şansa să participe la elaborarea conceputului ştiinţific al sateliului Planck, primul sistem european consacrat studierii naşterii Universului.

Satelitul Planck urmează să fie poziţionat pe o orbită aflată undeva pe linia imaginară dintre Soare şi Lună, într-un punct denumit Lagrange L2 (după matematicianul francez Louis Lagrange), situat la circa 1,5 milioane de kilometri de Terra, în direcţia opusă astrului zilei. Contribuţia americană în Planck o constituie cămaşa exterioară a satelitului, construită dintr-o combinaţie pe bază de heliu. Satelitul transportă două instrumente ultraperformente de lucru: unul de înaltă frecvenţă, altul de joasă frecvenţă.





Ambele au misiunea de a scruta Universul şi de a identifica şi studia, cu o sensibilitate de zece ori mai mare decât sondele spaţiale, fluctuaţiile de radiaţii primordiale. "Prima obligaţie a lui Planck este de a furniza un catalog de date", ne explică dr Lucia Popa, coordonatoarea Grupului de Cosmologie de la Institutul de Ştiinţe Spaţiale din Măgurele (singurul grup de acest fel din ţară).

Ne-a vorbit frumos despre contribuţia românească la satelitul Planck, ea fiind unul dintre cei mai importanţi cercetători care au luat parte la realizarea conceptului ştiinţific al lui Planck încă din faza de propunere a experimentului, alături de oameni de ştiinţă din Italia, Franţa, Spania, Marea Britanie, Germania, Danemarca şi Finlanda.

ULTIMA "FRONTIERĂ"
"În 1996, am creat un grup de cosmologie. În general, colegii mei sunt oameni plecaţi în străinătate pe care i-am convins să revină în România. Am ajuns astăzi în echipa de coordonare a programului ştiinţific Planck, pentru că noi facem ştiinţă", povesteşte dr Popa, clipind cu emoţie atunci când pronunţă cuvântul englezesc "ultimate" (conclusiv), referindu-se la experimentul Planck: "Nu va mai fi un alt experiment pe aceeaşi temă. Acest domeniu e foarte activ. În 2006, s-a luat Premiul Nobel pentru Fizică pentru descoperirea radiaţiei cosmice de fond pe care o măsoară acum Planck".

Aceste radiaţii conţin informaţii despre primele procese care au avut loc la naşterea Universului. În timp ce Universul şi-a extins dimensiunea şi s-a răcit, aceste radiaţii au continuat să se plimbe fără încetare. "Noi încercăm să măsurăm fluctuaţiile de temperatură, cu o precizie extraordinară, de ordinul milionimei de grad Kelvin (10-6).

Aceste fluctuaţii, care s-au produs la naşterea Universului, au imprimat un spectru radiaţiei, creând astfel deviaţii de la omogenitate (principiul cosmologic conform căruia Universul este omogen şi izotrop), dar a mai existat o serie de procese care a imprimat anizotropie (variaţie - n.r.), care este foarte mică. Aceste fluctuaţii mici au evoluat în timp şi au format, de exemplu, galaxiile", a mai explicat dr Popa.

Prin conceptul ştiinţific al satelitului se urmăreşte momentul la care s-a produs radiaţia cosmică de fond şi în spectrul căreia au fost imprimate aceste minuscule fluctuaţii de temperatură.





"Noi facem măsurători directe la originea Universului. Ne interesează, de exemplu, neutrinii cosmologici - care a fost masa lor la producere, cum au evoluat în timp până în ziua de astăzi, cum şi dacă au interacţionat cu celelalte elemente din Univers, dacă au fost capturaţi în formaţiuni stelare sau nu, cum putem să complementăm sau să comparăm informaţia pe care o obţinem de la câteva secunde după Big Bang cu rezultatele pe care ni le dă, de exemplu, Acceleratorul de particule de la CERN din Elveţia".

Secretul GRID

Satelitul care poartă numele fizicianului german Max Planck, părintele Teoriei cuantice, urmăreşte să afle dacă Big Bang-ul a creat mecanisme de inflaţie şi/sau unde gravitaţionale primordiale. Cercetătorii vor identifica şi anumite defecte topologice în structura Universului.

"Dacă Planck descoperă că Universul este o lume calmă, omogenă, izotropă, neevolutivă, în echilibru, aşa cum au arătat şi experimentele precedente, asta înseamnă că aşa e. Prima obligaţie a satelitului este să furnizeze un catalog de resurse atât de necesare comunităţii ştiinţifice. După ce se va încheia această misiune, nimeni nu o să mai cerceteze anizotropia radiaţiei cosmice de fond", a explicat dr Popa, în timp ce căuta, în computer, primele informaţii transmise de Planck, prin intermediul unei antene din Australia, care confirmă că sistemul de comunicaţie al satelitului funcţionează corect.

Primele rezultate ştiinţifice le va trimite peste şase luni. La Institutul de Ştiinţe Spaţiale există chiar şi un proiect de suport informatic: "Tocmai au ajuns la institut toate serverele pentru Planck, prin care avem în vedere formarea unei reţele de tip GRID (o reţea conectată la alte reţele din lume - n.r.)", mai spune dr Popa. Primele misiuni ştiinţifice prin care s-a încercat cartografierea radiaţiilor cosmice de fond şi a anizotropiilor lor au fost lansate de NASA în 1989 (Cosmic Background Explorer, COBE) şi în 2001 (Wilkinson Anisotropy Probe, WMAP).

"Ceea ce facem noi e la vârf. Acest domeniu e foarte activ, de altfel, în 2006, s-a luat Premiul Nobel pentru Fizică pentru descoperirea radiaţiei cosmice de fond pe care o măsoară acum Planck"
Dr Lucia Popa - Şeful Grupului de Cosmologie de la Institutul de Ştiinţe Spaţiale

(Continuarea pe http://zoom.jurnalul.ro/)

Citeşte mai multe despre:   special,   institutul,   universului,   planck

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Spitalul Colentina se va redeschide şi pentru pacienţii non-COVID

Spitalul Colentina se va redeschide şi pentru pacienţii non-COVID
Spitalul Clinic Colentina din Capitală se va redeschide şi pentru pacienţii non-COVID. "În urma obţinerii avizului temporar de funcţionare în regim mixt eliberat de către DSPMB, vă informăm că...

Guvernul a reușit să blocheze Fondul Funciar

Guvernul a reușit să blocheze Fondul Funciar
Alianța de la guvernare își mai demonstrează încă o dată stângăcia, prin blocarea procesului legat de Fondul Funciar. Funcția de Secretar General al Prefecturii a fost introdusă în Codul administrativ în...

Ramazan Bayram-ul cu poticneli de ordonanță a Guvernului Cîțu

Ramazan Bayram-ul cu poticneli de ordonanță a Guvernului Cîțu
Galerie Foto Miercuri noaptea a fost bairam în București. Musulmanii au sărbătorit ieșirea din Ramadan. Chiar și Guvernul a dat dispensă: a permis circulația musulmanilor  în afara gospodăriilor. Între două și...

Haos generalizat cu privire la persoanele decedate de Covid-19 în România 

Haos generalizat cu privire la persoanele decedate de Covid-19 în România 
Galerie Foto Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a prezentat, ieri, raportul comisiei care a analizat diferențele raportate în platformele oficiale cu privire la cifrele persoanelor diagnosticate ca fiind infectate cu...

USR-PLUS vrea să transforme stațiunile turistice în bazare

USR-PLUS vrea să transforme stațiunile turistice în bazare
După 20 de ani de la eliminarea tarabelor multicolore și pestilențiale din stațiunile turistice, ministrul Economiei, Claudiu Năsui, răspunde cererilor membrilor de partid și pregătește eliminarea unei...

Furtuna din parchetele militare bate spre un puci

Furtuna din parchetele militare bate spre un puci
Procurorul militar Pîrlog Ciprian calcă pe urmele Cameliei Bogdan, suspendata cu repetiție din magistratură. Intervențiile publice ale procurorului, multe sub egida unui ONG pe care îl patronează în calitate de...

„Morișca” dosarelor. Politica de la București fierbe mai ceva ca pe vremea lui Kovesi

„Morișca” dosarelor. Politica de la București fierbe mai ceva ca pe vremea lui Kovesi
Galerie Foto Tăvălug de mișcări pe zona dosarelor sensibile. Astăzi este așteptat un punct de vedere oficial din partea Parchetului General cu privire la rezultatul renumărării voturilor pentru alegerea primarului Sectorului...

Originile relației dintre Traian Băsescu și Securitatea comunistă

Originile relației dintre Traian Băsescu și Securitatea comunistă
Galerie Foto Deși există deja o sentință a Curții de Apel București care atestă calitatea de colaborator a lui Traian Băsescu cu fosta Securitate, relație materializată prin note informative date de acesta sub numele...

Homofobia, mai mare decât xenofobia, la români

Homofobia, mai mare decât xenofobia, la români
Galerie Foto Cel mai recent studiu sociologic, lansat ieri, de Avangarde și Institutul Elie Wiesel, arată că în ultimii ani xenofobia și antisemitismul au fost înlocuite de homofobie. 46% dintre respondenți au declarat...

Supravegherea frontierei, cu sisteme de detecție livrate de „băieții deștepți”

Supravegherea frontierei, cu sisteme de detecție livrate de „băieții deștepți”
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a contractat, la începutul acestei luni, patru sisteme de supraveghere autonome a zonelor pe care le patrulează. Ele au costat aproape 200.000 de euro și sunt livrate...

În liftingul modern nu se îndepărtează doar surplusul de piele, se pun puncte de consolidare a ţesuturilor feţei

În liftingul modern nu se îndepărtează doar surplusul de piele, se pun puncte de consolidare a ţesuturilor feţei
Galerie Foto Preocuparea pentru înfrumuseţare a condus la apelarea tot mai frecventă la medici care să mărească sânii, să facă nasul cârn, să facă mai cărnoase buzele, dar această chirurgie este o ştiinţă complexă,...

Vizita virtuală a lui Biden în realitatea Bucureștiului

Vizita virtuală a lui Biden în realitatea Bucureștiului
Galerie Foto Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a fost prezent, luni, în România, la summitul București, organizat la inițiativa președintelui României, Klaus Iohannis. Prezența demnitarului american a fost...

După ce a pus mâna pe spitalele din București, USR-PLUS vrea să numească în CA-uri reprezentanții ONG-urilor

După ce a pus mâna pe spitalele din București, USR-PLUS vrea să numească în CA-uri reprezentanții ONG-urilor
Galerie Foto Ținta predilectă a celor de la USR-PLUS, în această perioadă, pare a fi spitalele aflate în subordinea Consiliului General al Primăriei Capitalei. Pe care, în urma scandalului legat de adoptarea bugetului...

Marea tragere la sorți pentru directorii de spitale din Capitală

Marea tragere la sorți pentru directorii de spitale din Capitală
Pe 15 mai expiră mandatele actualilor directori ai spitalelor aflate în subordinea Primăriei Capitalei, iar „marea depolitizare” anunțată de alianța PNL-USR-PLUS se discută între partide. Surse din...

România, condamnată de CEDO pentru un proces judecat cu reclamantul în lipsă. Miza, ajutorul public judiciar 

România, condamnată de CEDO pentru un proces judecat cu reclamantul în lipsă. Miza, ajutorul public judiciar 
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat statul român la plata a 5.000 de euro despăgubiri morale și a 1.000 de euro cheltuieli de judecată către un pensionar care a fost lipsit de un acces liber la...
Serviciul de email marketing furnizat de