Scandalul declaraţiei de la Budapesta

La conferinţa de presă comună de la Bucureşti, preşedintele Mitterrand este încolţit cu o întrebare despre declaraţiile făcute în 1990 la Budapesta, când a afirmat că două treimi din teritoriul Ungariei se află pe suprafaţa altor ţări.

"Permiteţi-mi să vă spun că aici este vorba despre o inexactitate din punct de vedere al adevărului istoric”, i s-a reproşat lui Mitterand, adăugându-i-se:”Domnule preşedinte, trăim aici de mii de ani. În cursul istoriei, alte popoare au venit să ni se alăture, în pace. Aş dori să ştiţi că 10% din populaţia română este reprezentată de cetăţeni de alte naţionalităţi. Există 14 minorităţi naţionale”.

După ce i s-a "predat istorie”, lui Mitterrand i s-a pus din nou întrebarea:”Ce v-a făcut să declaraţi asta la Budapesta? O necunoaştere a istoriei, de care mă îndoiesc? O politeţe franceză, dorinţa de a fi agreabil altora? Sau a fost vorba despre un ajutor pe care o mare putere îl oferă revizionismului? Sau a fost pur şi simplu o gafă”. O întrebare precum Magazinul Victoria, adică 50 într-una singură. Aşa că Mitterrand s-a văzut nevoit să răspundă că timpul nu-i permite să răspundă la fiecare dintre întrebările conţinute în una singură, în aparenţă. Şi a adăugat:”Toate ţările Europei sau aproape toate s-au confruntat cu probleme ale minorităţilor şi trebuie definit un drept pentru aceste minorităţi. Este subiectul de care m-am ataşat de mai mulţi ani, pe care l-am evocat în călătoria mea în Ungaria. Dacă doriţi, şi unii şi ceilalţi, să reuniţi, să recuperaţi toate grupurile minoritare care au fost proiectate prin hazardul istoriei în ţările vecine, nu o să reuşiţi. (...) O să vă întreb, la rândul meu, ceva: România nu consideră drept ale sale teritorii care sunt astăzi în alte ţări? Evit să le enumăr, pentru a nu avea noi incidente diplomatice. Dar sunt la fel de la curent ca şi dumneavoastră sau aproape la fel. Şi, dacă vă uitaţi la nordul ţării, la est, la vest? Ce vor face germanii, ale căror ţinuturi erau germane şi au devenit poloneze? Ce vor face polonezii care se află azi proiectaţi în teritoriile ataşate Uniunii Sovietice? (...) N-am auzit pe aici pe nimeni, dintre minoritari – dar poate că unii o gândesc – că doresc să părăsească România. Au cerut cu toţii ca România, ai cărei cetăţeni sunt, să se ocupe de protejarea identităţii lor. (...)”. "Şi asta e chestiunea abordată la Budapesta. Aveţi dreptul, am spus eu ungurilor, aşa cum vă spun acum vouă, românilor, să regretaţi că istoria v-a făcut să pierdeţi teritorii asupra cărora avea autoritate, cu populaţii pe care le credeaţi ale voastre. (...) Nu sunt arbitru între Ungaria şi România, şi, dacă intenţionaţi să mă puneţi să fiu, o să vă refuz”, a încheiat Mitterrand.

Franţa – România: Două secole de prietenie

• De la micul Paris, la marile ambiţii
• Nicolae Titulescu: De ce iubim Franţa
• Vine Sarko, îl trimitem pe Băse
• Preşedinţii-jucători
• Nicolas, omul-spectacol
• Ştefan Andrei - "În anii ’80, Franţa a fost cel mai mare duşman al lui Ceauşescu!”
• Deschiderea României spre "lumea liberă” a trecut prin Franţa
• De Gaulle a spus: "Trăiască România!"
• François Mitterrand  - Un personaj de roman