Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Variantele luate în calcul de actuala Coaliție vizează fie comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale, fie a celor locale cu cele parlamentare, fie a celor parlamentare cu primul tur al alegerilor prezidențiale de anul viitor. Constituțional, niciuna dintre aceste variante nu ar în sta în picioare. Alegerile locale ar trebui fie devansate, fie amânate, caz în care mandatele aleșilor locali ar fi fie scurtate, fie prelungite. Constituția permite prelungirea mandatelor aleșilor doar în caz de stare de război, de asediu sau de urgență, ceea ce, în prezent, nu este cazul. Mai mult, încă din 2012, CCR a arătat că unirea mai multor tipuri de alegeri ar îngreuna situația alegătorilor, care ar fi nevoiți să ștampileze, în același timp, șase buletine de vot. Un astfel de proces ar lungi timpii petrecuți în cabina de vot, în detrimentul alegătorilor care așteaptă să voteze, aceștia din urmă riscând să nu-și poată exercita dreptul la vot până la închiderea urnelor.
Una dintre cele mai fierbinți dispute din interiorul arcului guvernamental o reprezintă ideea comasării alegerilor de anul viitor. Teoretic, în 2024, România trebuie să organizeze patru tipuri de scrutine electorale. În practică, acestea sunt chiar opt. Vorbim despre alegerile europarlamentare, despre alegerile locale pentru alegerea primarilor și a primarului general al Capitalei (la București se mai aleg și primarii de sectoare), despre alegerea consiliilor locale și a consiliilor locale de sector în Capitală, despre alegerea consiliilor județene și a Consiliului General al Municipiului București, despre alegerea Senatului, despre Alegerea Camerei Deputaților, la care se adaugă turul I al alegerilor prezidențiale, iar această serie se va încheia cu turul al doilea al alegerilor prezidențiale.
În aceste condiții, liberalii încearcă să-i convingă pe partenerii social-democrați să comaseze unele dintre aceste scrutine, sub pretextul de a face o economie la buget. Există trei scenarii de lucru vizate. Primul se referă la comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale. Al doilea se referă la comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare, iar cel de-al treilea scenariu ia în calcul comasarea alegerilor parlamentare cu primul tur al alegerilor prezidențiale.
Periodicitatea organizării alegerilor
Oricare dintre aceste scenarii se vor izbi, însă, de o decizie a Curții Constituționale. Este vorba despre Decizia 51 din 25 ianuarie 2012, referitoare la obiecția de neconstituționalitate a legii privind organizarea și desfășurarea alegerilor locale și a alegerilor pentru Senat și pentru Camera Deputaților din anul 2012. Guvernul de la acea dată, condus de Emil Boc, și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pentru comasarea acestor scrutine.
Cu privire la unirea celor două tipuri de alegeri și organizarea lor la aceeași dată, Curtea Constituțională a arătat că aceasta vine în contradicție cu articolul 2 din Constituție, potrivit căruia „suveranitatea națională aparține poporului, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte”. Acest drept este consacrat și de Declarația Universală a Drepturilor Omului, conform căreia „voința poporului trebuie exprimată prin alegeri libere, care să aibă loc periodic”, iar „înaltele părți contractante se angajează să organizeze alegeri libere cu vot secret, în condiții care asigură libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ”.
Cu „mapa” de buletine, în cabina de vot
Judecătorii arătau, în actul citat, că „cetățenii trebuie să fie protejați contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă să o creeze, impunând ca legea să fie accesibilă și previzibilă”. În legătură cu respectiva intenție a comasării alegerilor locale cu cele generale, Curtea arăta că o asemenea modificare legislativă „poate fi de natură să creeze dificultăți suplimentare autorităților implicate în aplicarea sa, sub aspectul adaptării la procedura nou instituită și la aspectele de ordin tehnic pe care aceasta le presupune”.
„Prin organizarea concomitentă a alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat și a celor pentru autoritățile administrației publice locale, cetățenii vor avea de realizat o sarcină mult mai complicată - exprimarea opțiunii pe 6 buletine de vot -, ceea ce presupune creșterea exponențială a timpului necesar votării pentru fiecare cetățean, luând în calcul în acest sens distribuirea buletinelor, timpul de vot în cabine, introducerea buletinelor de vot în cele trei urne. Complexitatea operațiunilor de vot poate avea ca efect excluderea de la vot a alegătorilor care, independent de voința lor, nu vor reuși să voteze în perioada de timp alocată exercitării votului, până la închiderea urnelor”. Mai departe, „Curtea reține că o procedură greoaie de vot, determinată de numărul mare de buletine de vot, ca și autoritățile publice diferite cu privire la care alegătorii trebuie să-și manifeste în același timp opțiunea pot avea ca efect împiedicarea exprimării opiniei acestora”.
Curtea Constituțională: Nu poate fi invocat argumentul reducerii cheltuielilor bugetare
Așa cum arătam mai sus, ideea cu privire la comasarea, în anul 2024, a unor alegeri a fost argumentată de necesitatea reducerii cheltuielilor bugetare ocazionate de organizarea acestor scrutine electorale. Secretarul general al PNL, Lucian Bode, preciza că „patru rânduri de alegeri în 2024 sunt multe pentru cetățeni și înseamnă cheltuieli mari de la buget. Cu această propunere vom merge la partenerii noștri de coaliție”.
Curtea Constituțională, în dispozitivul Deciziei 51/2012, a stabilit, însă, că argumentele în sensul comasării mai multor scrutine, pentru a se reduce cheltuielile bugetare, nu stau în picioare. „Dacă s-ar accepta un precedent cu caracter de excepție, acesta poate justifica o nouă situație de excepție în această materie”.
De asemenea, Curtea arăta că prelungirea mandatului în curs al reprezentantului unei autorități publice este prohibită, în raport cu articolul 155 alineat 3 din Constituție. „Dacă s-ar aplica o astfel de derogare, ar urma ca și în anul 2016 (în situația de față, în anul 2028 – n.red.) aceste alegeri să se desfășoare tot concomitent, iar organizarea alegerilor la date diferite ar presupune o nouă modificare legislativă în acest sens și, implicit, prelungirea mandatelor aleșilor locali la o altă dată, încălcându-se, din nou, prevederile constituționale”.
Prelungirea mandatelor aleșilor încalcă Legea fundamentală
În 2020, alegerile locale au fost organizate la finalul lunii septembrie, prin amânarea lor de la termenul din iunie. Iar această decizie a fost una care a respectat prevederile constituționale, întrucât, la acel moment, România se afla într-o situație excepțională, sub imperiul stării de alertă cauzate de pandemia de Covid-19. Din data de 8 martie 2022, însă, starea de alertă a fost ridicată, iar amânarea unor alegeri ori scurtarea unor mandate prin organizarea alegerilor înainte de împlinirea a patru ani de la ultimul scrutin nu mai poate fi justificată de o situație excepțională. Asta, doar dacă, între timp, nu se instituie pe teritoriul național starea de asediu sau de război, ori starea de urgență.
Prima variantă de lucru, cea a comasării alegerilor europarlamentare cu cele locale ar însemna aducerea acestora din urmă cu patru luni înainte de termen. Localele au avut loc în 27 septembrie 2020, iar alegerile europarlamentare trebuie organizate la finalul lunii mai. Este exclusă amânarea alegerilor pentru Parlamentul European. Pe lângă scurtarea mandatelor aleșilor locali cu patru luni, această comasare are ar intra sub incidența Deciziei CCR 51/2012. Iar alegătorii vor fi nevoiți să opteze, în același timp, pentru ștampilarea a cinci, dacă nu chiar șase buletine de vot: unul pentru lista europarlamentarelor, al doilea pentru alegerea primarului (în cazul Bucureștenilor chiar două, pentru alegerea primarului general și a primarului de sector), al treilea pentru alegerea consiliului local (a primarului de sector în capitală), iar încă unul pentru consiliul județean (Consiliul General al Municipiului București).
Aici, intervine și o altă problemă semnalată de specialiștii constituționaliști. Aceea că, în timp ce alegerile europarlamentare vizează un scrutin electoral pe liste, cel pentru alegerea primarilor se referă la un scrutin de vot uninominal.
Dreptul de a fi ales, pus sub semnul întrebării
Al doilea scenariu, al comasării alegerilor locale cu cele parlamentare, este, de asemenea, plin de vicii constituționale. Ultimele alegeri pentru Senat și pentru Camera Deputaților au avut loc pe data de 6 decembrie 2020, în timp ce scutinul pentru locale a avut loc pe data de 27 septembrie 2020. Ar trebui ca mandatele aleșilor locali să fie prelungite cu peste două luni.
În decizia CCR 51/2012 se ridică o altă chestiune pe care un astfel de scenariu pare să nu-l ia în calcul. „Organizarea la aceeași dată a celor două categorii de alegeri determină încălcarea dreptului de a fi ales, prevăzut de articolul 37 din Constituție. Asta, deoarece există situații în care un candidat care nu a obținut un mandat de ales local să își exprime dorința de a participa la alegerile naționale pentru un mandat de parlamentar (senator sau deputat), lucru perfect posibil, dar numai în cazul organizării și desfășurării alegerilor la date diferite”, sublinia Curtea Constituțională, atrăgând atenția asupra faptului că această comasare încalcă articolul 1 alineat 5 și articolul 37 din Constituție.
Nici scenariul parlamentarelor organizate odată cu prezidențialele nu e plauzibil
Ultimul scenariu de comasare luat în calcul este cel al unirii alegerilor pentru Senat și pentru Camera Deputaților în aceeași zi cu primul tur al alegerilor prezidențiale din anul 2024. Viciul de la care se pleacă, din perspectiva acestui scenariu, este că mandatul președintelui României este de 5 ani, iar cel al senatorului sau deputatului este de 4 ani. Până în 2004, mandatele erau egale, de câte 4 ani, situație în care scrutinurile erau organizate concomitent.
Așa cum arătam mai sus, ultimele alegeri parlamentare au fost organizate la data de 6 decembrie 2020, iar primul tur al ultimelor alegeri prezidențiale a fost organizat la data de 11 noiembrie 2019. Ca să se unească aceste scrutinuri, ar trebui fie ca alegerile parlamentare să se organizeze mai devreme, fie ca primul tur al prezidențialelor să se organizeze mai târziu.
Președintele Iohannis, în 2023, îl contrazice pe președintele Iohannis din 2020
Posibilitatea comasării unor alegeri anul viitor a fost abordată și de președintele României, Klaus Iohannis, pe data de 13 aprilie 2023. „Comasarea alegerilor se discută în partide, este o variantă care este posibilă, este posibilă constituțional, însă nu este posibil să aducem parlamentarele mai aproape. Este însă posibil să fie amânate localele. Dacă asta este o soluție sau nu, vom vedea pe parcurs”, declara, atunci, Iohannis.
Același președinte al României, ataca, însă, în 17 august 2020, la Curtea Constituțională, legea privind unele măsuri privind organizarea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului din anul 2016. În acțiunea formulată la CCR, Klaus Iohannis a scris că: „orice situație care ar putea antrena o prelungire de drept a mandatului actualului Parlament atrage necesitatea fixării unei alte date a alegerilor și, implicit, a modificării legii organice de stabilire a datei alegerilor. Pe de altă parte, chiar și în ipoteza în care nu se instituie o măsură excepțională, este posibil ca alte rațiuni (de ordin tehnic, administrativ sau de altă natură) să impună schimbarea datei alegerilor, caz în care derularea procedurii ar putea reprezenta un element suplimentar de impredictibilitate, cu consecințe asupra securității raporturilor juridice”. „Astfel, prin intervenția intempestivă și formalizarea excesivă a procedurii de stabilire a datei alegerilor se creează premisele încălcării altor dispoziții și garanții constituționale”, mai argumenta, la acel moment, președintele României.
