Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În fața acestei realități, mai mulți parlamentari vor să schimbe legislația actuală și să permită redeschiderea centralelor pe cărbune în anumite condiții. Unul dintre inițiatorii acestui proiect, semnat de 30 de parlamentari, este fostul ministru al Energiei Sebastian Burduja, care în prezent este parlamentar PNL, dar și consilierul onorific premierului Ilie Bolojan. Continuarea exploatării cărbunelui - huilei și lignitului - va permite construirea sau repunerea în funcțiune a unor termocentrale. Acest lucru ar urma să se întâmple totuși doar în anumite cazuri, cum ar fi cele generate de situații de criză extreme, de exemplu, un război, calamități naturale de proporții etc.
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 108/2022, care transpune angajamentele climatice ale României față de Uniunea Europeană în privința decarbonizării sistemului energetic, stipulează: „Se interzice punerea în funcțiune de noi capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit sau huilă, cu excepția capacităților pentru care s-au emis licențe/permise anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență″. Din acest punct de vedere, legislația este foarte clară, dar noul proiect vine cu o serie de excepții. Inițiatorii proiectului arată că, financiar, investițiile în industria huilei și a lignitului, precum și în tehnologii de ardere curată pot aduce beneficii economice semnificative, nu numai prin vânzarea energiei produse, dar și prin crearea de locuri de muncă și susținerea dezvoltării tehnologice. Totuși, proiectul nu face nicio referire la sursa acestor bani care ar urma să fie investiți. Pe de altă parte, revenirea la minerit ne va găsi cu un mare deficit de forță de muncă specializată, iar crearea ei nu se va putea face de pe azi pe mâine.
Retehnologizate înainte de redeschidere
Astfel, punerea în funcțiune de mine și centrale pe cărbune se va putea face cu respectarea obligatorie a așa-numitelor „cele mai bune tehnici disponibile″ (Best Available Techniques - BAT), definite de Directiva UE privind emisiile industriale drept „stadiul cel mai eficient și mai avansat în dezvoltarea activităților și a metodelor lor de operare, care indică posibilitatea practică a anumitor tehnici de a constitui referința pentru stabilirea valorilor limită de emisie și a altor condiții de autorizare, concepute pentru a preveni și, acolo unde nu este posibil, pentru a reduce emisiile și impactul asupra mediului în ansamblul său″. Asta poate însemna inclusiv redeschiderea unor termocentrale care au fost închise. Totuși, procesul de retehnologizare a acestora este unul lung și foarte costisitor, iar companiile care le dețin nu au fondurile necesare. Pe de altă parte, marile bănci internaționale nu mai finanțează investițiile în capacități energetice care funcționează pe cărbune, și cu atât mai puțin investițiile în mine de cărbune, iar din acest punct de vedere retehnologizarea acestor capacități pare un lucru imposibil, în lipsa unor explicații suplimentare din partea inițiatorilor. Evident, se pune și problema de timp, pentru că acest proces este unul, totuși, de durată, iar după modelul centralelor pe gaze pe care România vrea să le construiască, poate înregistra întârzieri majore.
„Proiectul de act normativ reglementează măsuri de asigurare a securității naționale a României în context de criză, situații extraordinare și situații excepționale, aspecte care nu fac obiectul dreptului Uniunii Europene, fiind responsabilitatea exclusivă a fiecărui stat membru, potrivit art. 4, ultima teză, din tratatul privind Uniunea Europeană”.
din expunerea de motive a proiectului
Ministrul Energiei critică închiderea centralelor pe cărbune
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat la mijlocul acestei săptămâni că închiderea centralelor pe cărbune, introdusă în PNRR, a fost o greșeală. „România şi-a asumat în 2020-2021, când era negocierea PNRR-ului, cea mai agresivă ţintă de decarbonizare din toată Uniunea Europeană. Ar trebui întrebaţi oamenii care au decis lucrul ăsta. Şi funcţionarii au spus că aşa au zis cei de la MIPE (Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene - n. red), aşa a zis ministrul. Eu am spus-o direct şi răspicat, unii cu trotinete electrice şi care se plimbă prin sandale au făcut atât de mult rău României şi atunci şi acum, că nu-şi pot imagina, şi am ajuns la o situaţie aproape imposibilă, anul trecut, la Ministerul Energiei, când trebuiau închise centralele pe cărbune până în 31 decembrie, pentru că România a încasat 1,8 miliarde de euro bani pentru a face centralele noi, gas to power, fotovoltaic cu stocare, pentru a înlocui centralele pe cărbune. Am luat banii, au intrat în conturile Ministerul de Finanţe, au fost folosiţi la tot felul de lucruri, iar proiectele energetice au rămas pe hârtie”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, la DCNews.
„(…) Şi am ajuns în situaţia în care Comisia (Comisia Europeană - n. red) să ne spună, da, păstraţi centralele pe cărbune, dar plătiţi penalitatea de 1,8 miliarde de euro înapoi, pentru că nu aţi folosit acei bani ca să înlocuiţi centralele”, a mai afirmat Ivan, subliniind că „a fost o decizie politică a României să stabilească această ţintă pentru anul 2025, comparativ cu Polonia, care a făcut-o până în 2049, Germania până în 2039”.
„Concluzionând, exploatarea huilei și lignitului în scop energetic nu doar că asigură o bază solidă pentru politica energetică a României, ci, în contextul legii române privind situațiile de urgență, aceasta reprezintă o piatră de temelie pentru capacitatea țării de a răspunde, a se adapta și a se recupera în fața unor evenimente neprevăzute sau crize majore”.
din expunerea de motive a proiectului
Am închis termocentrale și nu am pus nimic în loc
România a scos din funcțiune capacități termoenergetice pe cărbune de 7.000 MW până în 2023 fără să pună nimic în loc, ceea ce a făcut-o dependentă de importuri foarte scumpe. CET Govora, producătorul de agent termic al Municipiului Râmnicu Vâlcea, și-a închis jumătate din capacitatea instalată, de la 1 ianuarie 2026, ca urmare a obligațiilor de decarbonizare asumate tot prin PNRR, se arată într-o decizie emisă de Autoritatea Națională pentru Reglementare în Energie. De asemenea, tot de la începutul acestui an au fost scoși din funcțiune 90 MW la Complexul Energetic Oltenia, tot ca urmare a acelorași obligații din PNRR. Închiderea capacităților menționate este definitivă, conform angajamentelor pe care România și le-a asumat.
Întârzierile se țin lanț
În timp ce la Complexul Energetic Oltenia se opresc capacități, construirea altora bate pasul pe loc. Licitația pentru construirea noului bloc energetic pe gaze naturale de 475 MW de la Turceni (CCCG Turceni) a atras doar o singură ofertă, iar licitația pentru construirea centralei electrice pe gaze de 850 MW de la Ișalnița, construită de CE Oltenia și Alro, a fost anulată pentru a doua oară din cauza lipsei de oferte. De asemenea, și proiectul centralei pe gaze de la Iernut, pe care o construiește Romgaz, trebuia să fie gata în 2020, dar nu este terminat nici astăzi, iar noul termen avansat pentru finalizarea lui este 31 decembrie 2026.
Citește pe Antena3.ro
