La sfarsitul acestei saptamani ince-pe scoala pentru elevii din intreaga tara. Unii vor invata de-a dreptul pe santier, altii vor astepta cuminti sa le cada scoala in cap. Mai este categoria elevilor no-rocosi, in localitatile unde primariile au gasit si bani de termopane.

A fost o vreme cand m-am bucurat din tot sufletul ca am scapat de scoala. De perpetua amenintare a sedintelor cu parintii, de ascunderea carnetului de note si de replica ruginita, spusa cu pasiunea celui care striga, aproape indescifrabil, "fiare vechi cumpar", "tovarasa, mi-am uitat caietul acasa".

Am fost prin nordul Ilfovului sa vanturam reteaua scolara, avand un sentiment acut ca acum as putea sa ma razbun nestanjenit pe corpul profesoral pentru torturile groaznice la care ma supusesera in copilarie.

COMUNA DASCALU. Cand ai idei putine, dar fixe, ca aceea de mai sus, o legatura naiva a numelui cu subiectul pare geniala. Parcam ca niste smecheri taman in curte si ne dezmortim indelung pana apare directorul sa ne intrebe de sanatate. Dezamagirea pusese stapanire pe mine inca din strada, de cum vazusem localul. Avea o gramada de termopane si era zugravit frumos. Greu sa te mai iei de bietul om. Ne-a plimbat prin toate clasele, ne-a aratat laboratoarele si budele. Pentru mine era urat, pentru ca aproape totul arata bine. Curat, ce nu era nou era bine intretinut, cartile aranjate pe marginea pupitrelor. Mai mult, ca sa se invete intr-un singur schimb, in curte amenajase, intr-o fosta magazie, doua sali de clasa. L-am prins totusi! Nu prea avea cu ce sa le mobileze. Si nici profesori nu prea avea. "Pentru ca norma de ore este mica la noi, avand elevi putini, nu prea se inghesuie nici cadrele sa vina aici. Asa ca pana la urma iar o sa functionam cu personal «necalificat»."

MOARA VLASIEI. In curte ne-am intalnit cu trei inspectori de la "judet". Ne-am interesat cam pe unde am putea sa gasim o scoala mai prapadita. S-au gandit mult pana sa ne dea un raspuns. Nesatisfacator din punctul meu de vedere, fiind inca dornic de razbunare. In scoala se lucra intens la calorifere. Si o sa se lucreze si mai intens la viitoarea centrala termica, dupa ce o sa inceapa orele, pentru ca ministerul a aprobat de abia acum niste fonduri care trebuie cheltuite pana la sfarsitul anului. Am mai trecut prin Balotesti, unde n-am mai oprit, pentru ca iar am vazut termopane, zugraveala recenta si alte semne de bunastare.

PERIS. Cum arata o scoala cu 19 elevi? Mica. Are o singura clasa in care intra toata lumea. Are o singura profesoara, pe care n-am gasit-o, "ca e la centru la sedinta", ne zice femeia de serviciu care locuieste peste gard. Cred ca aici mi s-a rupt vechea manie. O liniste de sat, iarba, verdeata, cum zice poetul: era o smecherie patriarhala, se auzea cum iti creste barba. Chestiunea nu are termopane, dar are o sumedenie de crapaturi in structura de rezistenta. In aceeasi cladire functioneaza si gradinita. Asta are doua termopane, ceva jucarele, o culoare galbena placuta, care se intinde pe pereti. Un tatic mai instarit a sponsorizat, dar acum fetita lui a crescut, asa ca, nefiind alti bani, nu se poate decat intretine "mostenirea".

CORBEANCA. Sat Ostrat. Inainte de plecarea in acest tur am vorbit cu o amabila doamna de la Ministerul Educatiei, care, dupa ce m-a sfatuit sa caut informatiile pe care le cerusem pe site-ul ministerului, s-a oferit sa-mi trimita pe e-mail listele actualizate la zi. Asa am ajuns in Ostrat, ca sa mai scapam de termopane si sa vedem ce semnificatie are o "sectie cu grupa de sapte prescolari". N-are. Adica exista cladirea, care a fost zugravita acum doi ani si are acoperis nou. Mai are niste banci din 1930, o fosta femeie de serviciu, care locuieste vizavi si care face oficiile de gazda. "Nu mai e nici o scoala si nici o gradinita. I-au luat pe copii la Corbeanca, pentru ca nici acolo nu erau prea multi si era pericol sa se desfiinteze posturile. Secretara de la Tamasi a facut asta. Si uite, io i-am zis lu’ doamna educatoare ca asta isi baga coada. Ca astia de la minister nici nu stiu ce se intampla aici. I-am zis: du-te si vorbeste sus, ca aia habar n-au ce face secretara. Nu s-a dus si acum, ca s-a desfiintat clasa, profesoara a ajuns casiera. E la o firma d’asta de ia gunoiu’." La subcapitolul Peris, spuneam, ma citez aproximativ: "Si daca mai pui la socoteala si imprejurimile, ti-ai dori sa te mai duci la scoala, dar la asta, macar o data. Sau sa locuiesti in cladirea asta daca s-ar putea". Ministerul nu stie ca aici nu mai sunt copii. Bani in cladire s-au bagat si arata bine, solida si are o curte mare si foarte frumoasa. Deci cineva, cineva care se pricepe, ar putea sa se mute aici, ca tot e pacat sa stea casa si goala, si renovata.

Ne-am intors in fum, praf, gunoaie, bara la bara, in Bucuresti. Ilfovul arata mult mai bine, chiar daca are scoli pe care mai toata lumea le uraste. Daca, Doamne fereste, ar trebui sa ma duc iarasi la ore, cred ca as vrea in judetu’ asta, fost sector agricol. Noroc ca nu e cazul.

Geamuri din lemn pentru elevii botosaneni

PRIMITIV. Elevii se spala pe maini la o instalatie improvizata, din cauza ca nu exista apa curenta in scoala

Sute de elevi din judetul Botosani vor invata in acest an, la fel ca si in anii precedenti, in cladiri care cu greu ar putea fi catalogate drept scoli. In vizitele lor prin tara, oficialii Ministerului Educatiei au dat declaratii sforaitoare, au promis bani, au certat inspectori scolari ca nu au facut treaba bine in judet. Si totusi...

Scoala cu clasele I-IV Balta Arsa este undeva la 20 de kilometri de Botosani, intr-un satuc mic si aproape uitat de lume. Oamenii locului spun ca iarna sa iesi din sat este o adevarata provocare. Recent, scoala din sat a fost vizitata de ministrul Educatiei, Mihail Hardau. A ramas uluit de ce a putut sa vada: cartoanele tineau loc de geamuri, o bucata de tavan era gata-gata sa se prabuseasca, iar in grupul sanitar a propus sa fie pusa o bomba. In cele din urma, a promis ca va gasi o finantare rapida pentru ca scoala sa fie pregatita sa isi primeasca elevii la 15 septembrie. "Dupa parerea mea, este inacceptabil sa ramana asa si o sa gasim solutii de finantare rapida, pentru ca elevii sa poata incepe anul scolar in conditii normale. Scoala de la Balta Arsa nu e pregatita sub nici o forma sa isi primeasca elevii. Ei trebuie sa aiba la scoala mai mult decat au acasa, sa isi educe parintii, sa ii invete sa fie mai curati, mai ordonati, ceea ce nu se poate fara apa si grupuri sanitare. Vom trimite bani", a declarat Mihai Hardau.

UITARE. La aproape doua saptamani de la promisiunea facuta, nici un emisar al ministrului nu a venit la Balta Arsa. Motivul este cat se poate de simplu: nu a ajuns nici un leu din banii promisi. "Singurii bani alocati scolii, adica aproape 12.400 de lei, au venit de la Consiliul Local. Cu banii astia nu se poate face insa mare lucru. S-au efectuat mici lucrari de reparatii, se va da cu var, a fost inlocuit grupul sanitar si cam atat", spune Mihaela Panzaru, directoarea Scolii Corni, in subordinea careia se afla unitatea de la Balta

ARSA. Asa se face ca tavanul scolii, facut din stuf, sarma si ciment, se prezinta in aceeasi stare deplorabila. Desi acoperit cu un strat de var, oricand se poate prabusi. Sursa de apa potabila ramane in continuare un vis pentru cadrele didactice de aici, la fel ca si pentru copii. Geamurile au fost acoperite cu obloane de lemn. "Le sparg copiii. Am semnat factura de 1.000 de lei numai pentru geamuri", a precizat Mihaela Panzaru.

MOBILIER. In cladirea construita in 1950, singurele obiecte de mobilier noi sunt cateva scaune. Cosmarul elevilor din Balta Arsa nu se opreste insa aici. Scolarii claselor V-VIII invata la Corni, la 7 kilometri distanta, si ajung cu un microbuz. "In total sunt 42 de elevi care fac naveta. Microbuzul face zilnic cate 56 de kilometri, circuland uneori si cu cate 20 de elevi. Microbuzul este vechi, are sase ani, drumurile sunt proaste, cheltuim o multime de bani. Luna trecuta reparatiile au costat 3.000 de lei", spune Mihaela Panzaru. Iarna trecuta, pentru ca microbuzul nu a fost reparat in timp util, doua saptamani elevii de gimnaziu nu au venit la scoala. Cursurile scolii din Balta Arsa sunt frecventate de 40 de copii, grupati in doua clase.

DEZINTERES. Cum s-a ajuns in aceasta situatie? Reabilitarea scolii din Balta Arsa a fost cuprinsa in Proiectul PHARE RO 2003-2007. Banii trebuia sa vina de la Uniunea Europeana, dar in conditiile in care Consiliul Judetean nu a demonstrat ca a alocat suma aferenta contributiei proprii, proiectul a fost sistat. "In felul acesta nu putem primi nici bani de la Primarie. Cei de acolo spun ca, daca ne dau bani pentru reparatii, vor fi, la randul lor, luati la intrebari de Curtea de Conturi. Mi se pare normala atitudinea lor", a spus Mihaela Panzaru. In tot acest timp, scoala veche de 50 de ani, care a beneficiat de o "reparatie capitala partiala" in 1991, pentru care Mihai Hardau a promis solutii rapide, sta sa cada. "Ni s-a cerut elaborarea unui proiect pentru care a promis banii necesari. Am facut proiectul, l-am trimis la Guvern, sunt aproape doua saptamani de atunci. Asteptam", a adaugat Mihaela Panzaru. (Razvan Constantin)

Hardau promite focare de cultura

In timp ce aproape jumatate din cele 23.303 de scoli din intreaga tara nu au primit autorizatie sanitara de functionare, ministrul Educatiei se cearta in continuare prin intermediul presei cu ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, si le promite elevilor ca vor avea parte la scoala de focare de cultura, si nu de infectie. Pana la focare, in prima zi de scoala, dar si in cele ce vor urma pana la vacanta de vara, elevii din circa 100 de scoli bucurestene sigur vor avea parte de santier. Restul scolarilor si parintilor se pot multumi cu promisiunile facute ieri de ministrul Mihail Hardau, si anume ca invatamantul romanesc nu va mai avea in anul 2008 nici o scoala care sa nu fie autorizata sanitar si nici o scoala cu mobilier din secolul trecut. Realitatea anului 2006 arata cam asa: din 23.303 scoli si gradinite, doar 13.257 au autorizatie sanitara. Motivele sunt diverse: 4.868 de scoli si 3.439 de gradinite nu au alimentare cu apa, 3.748 de scoli si 3.017 gradinite nu au instalatii sanitare decente, iar in 1.002 de scoli si 946 de gradinite este necesara reabilitarea sistemului de incalzire.

Tot pentru acest an scolar, ministrul Educatiei, Mihail Hardau, a precizat ca sunt 1.585 de scoli unde se investesc 33 de milioane de euro pentru instalatii sanitare, pentru apa si la care se va lucra si in perioada urmatoare. "Trebuie sa fim naivi sa credem ca primim banii in august si nu vom avea santiere in scoli. Aceasta toamna va fi caracterizata de scoli in plin santier. Accept aceasta varianta. A fost o rectificare tarzie, dar s-a facut", a spus Hardau. La fel de naivi trebuie sa fie si parintii care isi trimit copiii la scoala pe santier, acolo unde scrie purtarea castilor de protectie obligatorie.

Legat de declaratiile ministrului Sanatatii, privind focarele de infectii din scolile fara autorizatie sanitara, Mihail Hardau a spus ca in 16 ani nu au existat nici o epidemie si nici un focar de infectie. "Scoala este un focar de cultura. Ar fi bine ca cei care vorbesc sa mearga si sa se imbolnaveasca de cultura si stiinta. Nu va fi vorba de boli", a declarat ministrul Educatiei. Ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, a declarat joia trecuta, intr-o conferinta de presa, ca jumatate din scolile din Romania sunt adevarate focare de microbi din cauza conditiilor igienico-sanitare improprii. (Eugenia Mihalcea)

CURSURI IN CASELE LOCALNICILOR

DARAPANATURA. Scoala din Delesti, o adevarata cladire a groazei Construite din pamant amestecat cu paie, aproape jumatate din cele 800 de scoli din Vaslui, care adapostesc sute de copii, se pot oricand darama. In comuna vasluiana Delesti, de exemplu, din cele sase unitati de invatamant, nici una nu indeplineste conditiile de autorizare. Una dintre acestea nici macar nu are acoperis, peretii sunt crapati, iar tavanul e de domeniul trecutului. Bugetul Primariei nu a permis efectuarea unor reparatii capitale. Vazand ca timpul trece, parintii elevilor s-au apucat singuri sa carpeasca peretii. Angela Bostochina are trei copii la scoala care sta sa se darame. "Mai bine ii tin acasa decat sa ii trimit la scoala si sa nu se mai intoarca. In fiecare zi stau cu grija, mi-e frica sa nu cada tavanul peste ei", spune femeia. Primarul comunei Delesti spune ca de mai bine de cinci ani asteapta sa primeasca fonduri pentru reabilitare. Cum nici in acest an problemele nu au fost rezolvate, edilul este hotarat sa nu deschida scolile. "Pun lacatul pe usa si nu le deschid la 15 septembrie. Copiii sunt in pericol. Mie imi este frica sa stau intr-o cladire care se poate darama in orice clipa. Mai bine ii adun in casa unui gospodar, platesc chirie, dar in scoala eu nu ii las sa intre", a precizat Corneliu Tabara, primarul comunei Delesti. (Ana Ionascu)

BANI PUTINI, CLADIRI MULTE

In mediul rural, in judetul Suceava, sunt scoli in care nici macar lucrarile minime de igienizare nu au fost executate, desi mai sunt cateva zile pana la primul clopotel. Scoala generala cu clasele I-VIII din comuna Adancata nu are apa curenta, iar grupul sanitar asteapta inca sa fie varuit si igienizat. Nici scoala din satul Fetesti nu prea te imbie sa-i calci pragul. Dupa cum arata usa principala, se poate deduce ca lemnul respectiv nu a mai "vazut" vopseaua de ani buni. Nu mai vorbim despre lipsa clantei la usa de la intrare. Multe scoli sucevene functioneaza in cladiri foarte vechi, 23 dintre acestea fiind construite in perioada 1860-1900. Ultima situatie intocmita de Autoritatea de Sanatate Publica arata ca 801 din cele 970 de unitati de invatamant din judet nu pot fi autorizate sanitar, fie pentru ca nu au apa curenta, apa este necorespunzatoare cantitativ sau calitativ, fie pentru ca grupurile sanitare, canalizarea, mobilierul ori confortul termic sunt necorespunzatoare. Guvernul a alocat recent judetului Suceava peste 100 de miliarde de lei vechi, bani cu care se vor reabilita 43 de scoli. (Nicu Amuraritei)