Scoateti lobby-ul la lumina legii!

Jurnalul National si Casa de avocatura "Stefanica, Dutu & Asociatii" propun oficial dezbaterea unui proiect de lege privind organizarea activitatii de lobby. Odata reglementata si legiferata, aceasta activitate ar mai secatui puterile sforarilor si traficantilor de influenta si ar transparentiza decizia politica.

Jurnalul National si Casa de avocatura "Stefanica, Dutu & Asociatii" propun oficial Guvernului Romaniei dezbaterea unui proiect de act normativ privind legiferarea activitatii de lobby.

Recentul scandal declansat de presedintele Traian Basescu, privind "grupurile de interese" economice care ar influenta deciziile politice din Romania, a scos inca o data la lumina absenta unei legislatii specifice in domeniul lobby-ului. Aceasta activitate, reglementata in toate tarile civilizate, odata recunoscuta si legiferata, ar mai secatui din puterile sforarilor si traficantilor de influenta. Tocmai de aceea, Jurnalul National si Casa de avocatura "Stefanica, Dutu & Asociatii" supun oficial atentiei premierului Calin Popescu Tariceanu, echipei sale si dezbaterii opiniei publice o propunere de proiect de lege privind organizarea activitatii de lobby.

ASUMARE. Unul dintre obiectivele prioritare ale Cabinetului Tariceanu, anuntat inca de la inceputul mandatului, este asigurarea transparentei in cadrul actului de guvernare, precum si de combatere a flagelului coruptiei. Or, in acest context si tinand cont de tot mai desele observatii ale oficialilor europeni pe aceasta tema, adoptarea de catre Parlament, la propunerea Executivului, a unui act normativ care sa reglementeze activitatea de lobby ar constitui un instrument absolut necesar in atingerea obiectivului asumat. S-ar ajunge astfel la atat de invocata normalizare a relatiilor dintre reprezentantii societatii civile si cei ai autoritatilor statului, prin monitorizarea contactelor dintre acestia si a schimbului de informatii.

PRINCIPIIle DE BAZA. Intr-o societate democratica, dreptul grupurilor de interes de a se face auzite este fundamental. Modalitatile si remuneratia, precum si activitatea profesionala in sine, care asigura acest drept (activitatea de lobby), trebuie sa fie controlate de o legislatie pentru a impiedica aparitia conflictelor de interese. Lobby-ul trebuie diferentiat de traficul de influenta si coruptie. Metoda legala de reprezentare politica a unor interese sociale in numele pluralismului, lobby-ul este recunoscut de catre Parlamentul European, care acrediteaza anual cel putin 10.000 de lobby-isti. Specialistii in domeniu nu se angajeaza la obtinerea de rezultate concrete, ci isi asuma indatorirea facilitarii schimbului de informatii pe langa reprezentantii autoritatilor publice. Principiile de baza ale propunerii de proiect de lege, initiat de Jurnalul National si "Stefanica, Dutu & Asociatii", sunt transparenta si monitorizarea coruptiei. Astfel, daca un asemenea act normativ va fi aprobat, inregistrarea lobby-istilor, monitorizarea lor si transmiterea unor rapoarte periodice vor fi obligatorii. Este arhicunoscut faptul ca, uneori, impactul programelor politice sau economice asupra unor cercuri de afaceri sau categorii de populatie este suficient de puternic. In aceste momente, grupuri de interese intervin pe cai oculte, exercitand presiuni asupra factorilor de decizie. De obicei, in scopul intarzierii aplicarii respectivelor programe sau pur si simplu pentru blocarea lor, se folosesc pe post de intermediari diversi politicieni dispusi la compromisuri, metoda finala cea mai uzitata in Romania fiind tentativa de corupere a functionarilor publici si a demnitarilor.

CINE SI CE POATE. In intelegerea propunerii de proiect de act normativ, lobby-istul este definit drept orice persoana fizica sau juridica angajata de un client cu scopul prestarii de servicii care presupun cel putin un contact de lobby sau, in cazul persoanelor juridice care au unul sau mai multi angajati, care vor desfasura aceste activitati in numele unui client. Lobby-ul este, la randul lui, definit ca suma contactelor, precum si toate activitatile conexe desfasurate pentru a inlesni derularea respectivelor contacte. Se includ aici activitatile de prega-tire, planificare si cercetare desfasurate de catre lobby-isti in vederea finalizarii contactelor.

Conform documentului propus pentru dezbatere de Jurnalul National si "Stefanica, Dutu & Asociatii", nu vor putea desfasura activitati de lobby persoanele fizice condamnate definitiv pentru orice infractiuni sau care nu au capacitate deplina de exercitiu, precum si cele alese in functie prin vot universal, membrii Guvernului sau persoanele numite in functie de primul ministru.

INFORMARE
"Acolo unde coruptia este prevalenta si sistematica, nu mai ramane loc pentru lobby. In vreme ce traficul de influenta se bazeaza pe favoritisme personale, activitatea si contactele de lobby au ca scop informarea, nu influentarea membrilor Parlamentului si ai Guvernului"

NOTORIETATE
"In democratiile avansate, este de notorietate faptul ca un anumit tip de decizii sunt luate de catre autoritati in conditiile informarii prealabile a partilor interesate si a consultarii grupurilor de interese carora respectivele decizii le-ar putea aduce atingere"

SUSTINERE
"Reprezentarea profesionista a intereselor diferitelor asociatii, fie sindicale, politice, patronale sau profesionale, in fata autoritatilor publice poate fi sustinuta numai printr-o activitate de lobby eficient reglementata pentru a combate coruptia" - Daniel Stefanica, Partener "Stefanica, Dutu & Asociatii"

PRESIUNILE, INTERZISE

Nu sunt incluse in definitia contactului de lobby comunicarile orale sau scrise, inclusiv electronice, adresate unor reprezentanti ai autoritatilor publice, atat executive, cat si legislative, care contravin ordinii de drept si sigurantei nationale, precum si cele de natura sa aduca atingere drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. De asemenea, sunt excluse exercitarea de presiuni, santajul, intimidarile, foloasele personale sau amenintarile asupra reprezentantilor autoritatilor publice, precum si discursurile, articolele, publicatiile si alte materiale distribuite, in afara publicitatii, pe tema data, prin mass media.

ACTIVITATE RECUNOSCUTA

Lobby-ul este recunoscut si acceptat de catre Parlamentul European, care are si o norma permisiva in acest sens. Cu toate acestea, pana acum, in Uniunea Europeana (UE), numai in Italia a fost, deocamdata, adoptata la nivel regional o lege a lobby-ului (regiunea Toscana, 16 ianuarie 2002). In celelalte tari ale UE, activitatea de lobby este acceptata si se petrece in mod spontan si nereglementat, ducand adeseori la acuzatii de coruptie la adresa autoritatilor. Statele Unite ale Americii (SUA) au legislatia cea mai sofisticata si volumul cel mai mare de precedente in domeniu. La nivel comunitar, lobby-ul s-a axat mai mult pe relatiile stabilite intre grupurile de interes comunitare si institutiile Uniunii Europene: reprezentare a fiecarei tari si o autonomie suficienta, repartizare a fondurilor de investitii, sustinerea opiniilor minoritare, in special profesionale. Parlamentul European organizeaza anual sesiuni de acreditare pentru minim 10 mii de specialisti in acest domeniu. Adoptand un asemenea act normativ, Romania poate juca un rol de pionier, iar Guvernul si-ar putea adauga, la bilantul cu succesele obtinute, o masura evidenta de transparentizare a deciziei administrative si de lupta adevarata impotriva traficului de influenta si a coruptiei.

ACTIUNILE DE BAZA

informarea clientilor asupra etapelor ce vor trebui parcurse pentru sustinerea si promovarea obiectivului urmarit; documentarea si obtinerea de informatii necesare; informarea clientilor asupra demersurilor intreprinse si monitorizarea rezultatelor; intocmirea ori analiza propunerilor de programe sau acte normative; participarea la dezbaterile organizate de autoritatile sau de institutiile publice asupra carora se exercita activitatea de lobby; dezvoltarea si atragerea sustinerii publice de catre un lobby-ist in exercitarea mandatului dat de catre client, prin mijloace publicitare, mass-media, conferinte sau dezbateri publice si simpozioane; contributii la dezvoltarea strategiilor politice si/sau economice, precum si atragerea sprijinului formatiunilor politice pentru sustinerea si promovarea unui anumit obiectiv; contacte directe cu parlamentari, intruniti in sedinta grupurilor parlamentare sau a comisiilor de specialitate, ori, dupa caz, cu reprezentanti autorizati ai Guvernului si/sau ai altor institutii publice centrale.