Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mișcarea de susținere a acestei idei se extinde cu o viteză uluitoare, în contextul crizei refugiaților din Ucraina, având mari șanse de a se pune în aplicare, în scurt timp. Cu această ocazie, România ar putea avea indicatoare bilingve, în română și... rusă. În Ardeal a fost o luptă care a durat mulți ani, până s-au obținut indicatoare rutiere în limbile maghiară și germană, doar în unele zone locuite de sași și de secui.
Vârful de lance al luptei pentru dreptul ucrainenilor de a avea și în România indicatoare rutiere în limba lor este deputatul USR-PLUS de Cluj Viorel Băltărețu. „Indicatoare rutiere cu litere chirilice pentru refugiați! Am transmis către Primăria Cluj-Napoca și celula de criză din cadrul Prefecturii Cluj propunerea de a amplasa indicatoare în ucraineană pentru refugiații care vin în Cluj sau sunt în tranzit prin oraș. În ultimele zile și nopți, numărul refugiaților ucraineni a crescut în județul Cluj. Dar deplasarea lor e dificilă, necunoscând - mulți dintre ei - alfabetul latin. Indicatoarele pe care le propunem îi vor ajuta să se orienteze mai ușor către principalele puncte de interes: poliție, gară, aeroport, puncte de informare. Sper ca ideea să fie implementată rapid și în restul țării. E o nevoie reală la care trebuie să răspundem. Așteptăm reacția autorităților”, este mesajul transmis de tânărul deputat, pe 6 martie. Mesajul a fost postat și pe Facebook a deputatului de Cluj, însoțit de un material video în care explică de unde i-a venit această idee.
Tipografia are deja are panourile printate
Tânărul parlamentar de la Cluj a fost influențat de un partener de afaceri care are o tipografie și a preluat imediat ideea acestuia de a crea aceste indicatoare în alfabetul chirilic, dar și pe fundal galben-albastru, pentru a-i ajuta la orientarea în România. „Cred că este necesar ca noi, ca stat, să printăm, rapid, astfel de indicatoare. Va trebui să ne gândim, de la caz la caz, cum putem să face treaba asta, mai ales în zonele unde este un aflux mai mare de refugiați. Aici, la Cluj, putem produce în jur de 50-100 de panouri pe zi”, explică deputatul, în filmarea de promovare a campaniei. Cei care deja au creat astfel de indicatoare au folosit Google Translate, pentru numele localităților din țara noastră. „Noi am pornit de la faptul că ucrainenii au alt alfabet și nu recunosc numele orașelor noastre. Am găsit în Google Translate numele pentru Cluj-Napoca, pe care eu nu-l înțeleg, dar ei vor înțelege”, a explicat patronul tipografiei care a lansat ideea preluată de deputatul USR-PLUS. Tipografia deja a conceput și a printat autocolante, în așteptarea colaborării cu autoritățile din România, pentru implementare.
Este nevoie și de traducători
Pentru a crea astfel de panouri în toată țara ar fi nevoie măcar de un traducător autorizat care să verifice dacă varianta dată de Google Translate chiar este corectă. În plus, există foarte multe proceduri care trebuie să fie îndeplinite, în cazul indicatoarelor rutiere, ceea ce necesită timp, bani și persoane specializate. Cei care vorbesc atât limba rusă, cât și limba ucraineană spun că diferențele sunt infime, în cazul indicatoarelor rutiere. „Ucraineana și rusa sunt foarte asemănătoare. Sunt câteva diferențe, mai ales la scrierea unor consoane, dar ambele fac parte din ramura est-slavică și cele mai multe denumiri de localități sunt scrise la fel în ambele limbi. Pot exista mici diferențe, dar nu esențiale”, explică un traducător specializat în rusă și ucraineană. Așadar, am putea avea, foarte curând, indicatoare bilingve, interpretabile și ca româno-ruse, în toată țara.
Ministerul Afacerilor Interne nu a primit niciun fel de solicitare pentru implementarea ideii deputatului de Cluj, care a folosit metoda campaniei de PR specifică USR-PLUS, în loc de procedurile MAI sau propunere legislativă, în calitatea lui de parlamentar.
