Se stinge lumina

Vestea că FMI a salvat din faliment România a făcut înconjurul lumii. Leul a ieşit din comă, băncile vor relua creditarea, firmele se pregătesc să-şi reia activitatea. Şi totuşi, în lipsa reformelor reale, doar cu cele mimate, experienţa ultimelor şase luni se poate repeta.

Putem oricând stinge lumina dacă UE îşi ia mâna de pe noi. Experimentul propus de Ziua Pământului, în care suntem invitaţi ca timp de o oră să salvăm planeta închizând lumina, pare a fi doar o repetiţie pentru colapsul general.

România are nevoie de acordul cu FMI pentru că este incapabilă să atragă fonduri europene în valoare de 9 miliarde de euro, puse la dispoziţie pentru 2009 de Bruxelles. Şi pentru că de 20 de ani mimăm reforme economice în loc să le facem. Atât instituţiile statului, cât şi companiile din industrie sau agricultură nu au idei, viziune, curajul de a risca pentru a mări afaceri. Brandurile româneşti au pierdut bătălia cu cele importate, fiind necunoscute consumatorului român. În lipsa reformelor structurale, România a ajuns să trăiască din împrumuturi. Ba de la FMI, ba din creditele oferite cu atâta generozitate, contra unor dobânzi exorbitante, de către băncile străine, ba din investiţiile pe care firmele din alte ţări vin să le ridice aici, în special mall-uri, hypermarketuri sau show-room-uri auto.

LIPSĂ DE ORGANIZARE
FMI a salvat România din faliment, a scris la unison presa internaţională.

Jurnaliştii au adăugat că "ţara a acceptat condiţii dure pentru că a avut nevoie de fondurile de la UE pentru a nu ajunge în faliment". Probabil că acesta este adevărul, nu cel liniştitor pe care-l auzim în ţară spus de preşedinte, premier şi reluat de alte oficialităţi cu ranguri mai mici, cum că finanţarea externă e o "centură de siguranţă" pentru vremuri tulburi.

Singura voce mai limpede a fost tot cea a guvernatorului Isărescu, care a declarat public că "ţara nu duce lipsă de bani, ci de organizare şi management performant". El a precizat că acordul este o punte ce ne dă ceva timp pentru a face reforme structurale, să transformăm această ţară într-un stat european. Isărescu şi-a motivat poziţia precizând că, dacă am fi fost în stare să atragem fondurile europene şi cele structurale, care se ridică la 9 miliarde de euro numai pentru 2009, nu ar mai fi fost nevoie să luăm bani nici de la FMI, nici de la UE.

În această situaţie, Guvernul a stabilit să ne împrumutăm cu 19,95 miliarde de euro, 12,95 miliarde de euro de la FMI, restul de la UE, BM şi BERD. Vestea bună este că din aranjamentul extern de 19,95 miliarde de euro, sumele trase în acest an sunt de 11,8 miliarde de euro, cele din 2010 la 7,1 miliarde de euro, iar în 2011 restul de 1,05 miliarde de euro.

ŞOMERI ŞI REFORME
Costurile împrumutului cu FMI sunt foarte bune, ne asigură oficialii. "Dacă România s-ar fi împrumutat în prezent cu 12 miliarde de euro, ar fi făcut-o la costuri mult mai ridicate pe pieţele internaţionale şi, în plus, ar fi avut un acces limitat", a spus Isărescu. Acordul are însă şi costuri ascunse, nu doar dobânda de 3,5% plătită FMI şi care se traduce prin sute de milioane de euro pe an.

Guvernul trebuie să strângă bine şurubul cheltuielilor bugetare, chiar dacă reprezentanţii Fondului au creionat doar câţiva indicatori macroeconomici în care economia trebuie să se încadreze. Guvernul nu are prea multe variante: ori dă oameni afară, ori micşorează salariile, ori şi una, şi alta.

Vor fi ajustări la companiile cu probleme şi îngheţări de salarii, chiar reduceri la bugetarii cu salarii mari. "Numărul şomerilor va creşte anul acesta la 800.000 faţă de estimările iniţiale de 525.000", a declarat ministrul Muncii, Marian Sârbu. Cea mai lovită companie pare a fi CFR, unde programul de restructurare a sistemului feroviar prevede concedierea a 12.139 de salariaţi dintr-un total de 67.000 de angajaţi. Chiar dacă reprezentanţii FMI ne-au permis un deficit bugetar de 4,6% din PIB faţă de 2% cât prevede bugetul Cabinetului Boc, totuşi chiar şi acesta pare greu de suportat.

FMI a mai avertizat că pe partea fiscală trebuie redus deficitul în timp scurt pentru a putea fi finanţat şi a adăugat că este nevoie de "reforme structurale", pentru ca dacă deficitul bugetar devine mic "să rămână mic şi în anii următori". FMI a spus că nu este de acord cu rectificări bugetare dese care să crească deficitul. Rata inflaţiei trebuie să reintre în banda ţintită de BNR de 3,5% în acest an, cu o variaţie, în plus sau în minus, de un punct procentual. 



CREDITAREA VA PORNI CU CAP
Banii de la FMI, cele 12,95 miliarde de euro, vor fi folosiţi pentru a înlocui în rezerva BNR banii împrumutaţi de la băncile comerciale sub formă de rezerve minime obligatorii (RMO). Astfel, o proporţie de 40% din fondurile de finanţare care vin în România de la băncile-mamă, nu va mai fi captivă la BNR, ci injectată în finanţarea firmelor, nu şi pentru creditele cu buletinul sau leasingul auto care încurajează cumpărarea de plasme, combine frigorifice, maşini de fiţe şi care umflă deficitul ţării. Nici firmele nu se vor scălda în bani, reducerea RMO se va face "extrem de gradual", pentru că "economia nu poate să absoarbă aceste lichidităţi", a declarat Isărescu.

Marele ajutor pe care UE şi FMI l-au dat României a fost obţinerea de acorduri scrise de la toate cele nouă bănci-mamă ale principalelor instituţii de credit din România, care s-au angajat să nu retragă capital din ţară şi garantează participarea cu capital suplimentar pentru susţinerea subsidiarelor locale.

LEU STABIL - RATE PLĂTITE
Leul s-a apreciat puternic, cursul a coborât de la 4,2950 lei/euro la 4,2600 lei/euro, după aflarea veştii că acordul cu FMI este ca şi semnat. Străinii au vândut masiv valută, probabil au renunţat la pariul că leul se va deprecia şi au decis să se retragă. Asta înseamnă că moneda naţională va fi mult mai stabilă, ceea ce va permite românilor să-şi plătească mai uşor ratele. Datele Băncii Naţionale arată că restanţele românilor la credite au crescut cu 48,4% în primele două luni ale acestui an şi au atins valoarea de 4,252 miliarde de lei, circa 991 milioane de euro, pe fondul avansului puternic, cu 85%, al restanţelor la împrumuturile în valută. 

Bula imobiliară nu are motive să se umfle la loc

Piaţa rezidenţială nu va fi reanimată pentru că finanţările imobiliare nu vor fi deblocate. Guvernatorul Isărescu a spus răspicat că împrumutul pentru "zone cu bubble-uri", adică umflate artificial, va rămâne blocat.

Isărescu a dat chiar exemplul pieţei imobiliare, pentru a elimina orice dubiu. Decizia va atrage după sine o serie de consecinţe. Cea mai importantă este că preţul locuinţelor îşi va continua tendinţa de coborâre în lipsa banilor injectaţi de bănci. Statisticile arată că preţul locuinţelor vechi a scăzut cu 30%-40% faţă de nivelul de acum şase luni şi, cu toate astea, nu există cumpărători. Acum, piaţa va rămâne pentru mai mult timp blocată, pentru că puţinii cumpărători care mai au bani cash au înţeles că mai este încă loc de scăderi. Rămâne de văzut dacă proprietarii vor fi dispuşi să mai lase la preţ sau după o perioadă de tatonări se va ajunge la un echilibru care va dezmorţi vânzările.

PROIECTE NOI
Nici dezvoltatorii de proiecte rezidenţiale nu sunt într-o situaţie mai bună. Blocurile gata finalizate stau mai mult goale, agenţii imobiliari nu reuşesc să vândă mai nimic, puţinii cumpărători care mai au bani aşteaptă noi scăderi de preţuri sau le negociază direct. "Piaţa va reporni când cumpărătorii vor fi convinşi că perioada de scăderi s-a sfârşit şi încep creşterile", a explicat un dezvoltator. Puţini se mai încumetă să lanseze ansambluri noi, din cele 25 de proiecte rezidenţiale lansate anul trecut, 10 au fost deja sistate.

Pe piaţă au mai rămas dezvoltatorii care au apucat să ia finanţare înainte de ianuarie 2009 şi micii dezvoltatori, care construiesc 8-10 locuinţe într-un imobil şi care au redus mult suprafeţele, construiesc la periferie şi vând la preţuri similare cu cele din blocurile vechi.

În aşteptarea deblocării pieţei creditelor şi în lipsa cumpărătorilor, dezvoltatorii imobiliari au venit cu tot felul de artificii promoţionale: loc de parcare gratuit, bucătării mobilate, locuinţe la roşu sau chiar automobile incluse în preţul caselor. Când nici acestea nu au mai funcţionat, dezvoltatorii au trecut la închirierea locuinţelor pe termene de până la 10 ani.

 

Colapsul din agricultură ne va face anul acesta să flămânzim bine!

Dacă în campania electorală din 2004 candidatul Traian Băsescu ne spunea că o să trăim bine, acelaşi Traian Băsescu, din postura de preşedinte, ne avertiza zilele trecute că o să flămânzim bine. Mă rog, nu cu aceste cuvinte, ci atrăgând atenţia că "probabil urmează criza alimentară" şi că România are nevoie de agricultură şi de o industrie alimentară care să valorifice agricultura sub toate aspectele ei, astfel încât să fim pregătiţi pentru o astfel de situaţie.

Într-adevăr, avem nevoie de agricultură. Mai-marii ţării ne vorbesc de vreo 20 de ani despre şansa pe care o reprezintă agricultura pentru România şi despre cum se va ridica ea precum Lazăr din mormânt. Din păcate, agricultura românească este în comă. O comă tot mai profundă de la an la an. Până şi ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, a recunoscut că agricultura este "aproape un dezastru".

LA LIMITA SUBZISTENŢEI
În cea mai mare parte, agricultura se practică la noi pe suprafeţe mici, de 2,2 hectare. Ţăranul român lucrează aşa cum a învăţat din moşi-strămosi, adică dă la sapă. Iar tot ce produce ajunge în gospodăria proprie, pentru autoconsum. Cei care produc totuşi şi pentru piaţă se plâng că nu pot să-şi acopere din vânzări nici măcar costurile de producţie, acuzând intermediarii şi comercianţii că le oferă preţuri de nimic. Nu e deci de mirare că avem aproape 4 milioane de hectare de teren agricol nelucrate.

Subvenţiile pentru agricultură se acordă cu întârziere, iar fondurile europene - soluţia salvatoare pe care o tot promovează guvernanţii noştri - nu pot fi accesate de fite-cine, pentru că procedurile sunt destul de complicate şi... e nevoie de bani pentru cofinanţare. Bani pe care marea masă a agricultorilor autohtoni nu îi are şi nici nu-i poate obţine de la bănci. Sistemul de irigaţii este cvasiinexistent, astfel încât producţiile agricole depind de capriciile vremii. Apropo! Anul acesta vom avea o producţie bună de grâu, dar cea de porumb va fi compromisă de secetă, au anunţat meteorologii. Aceasta este vestea bună.

Vestea rea este că producţia agricolă va fi, în cele mai bune condiţii, la un nivel de 50% (4,4 milioane de tone) dintr-o producţie anuală normală, dacă nu se acordă subvenţii pentru îngrăşăminte, iar pierderile agricultorilor se vor ridica la circa 1,4 miliarde de euro, potrivit lui Ioan Cezar Corâci, preşedintele UGIR-1903.



Una peste alta, din grânarul Europei şi exportatorul net de produse agroalimentare din Epoca de Aur, România a ajuns importator net de produse alimentare. Importăm 70% din carne, 80% din fructe şi legume, 30% laptele pentru procesare, pentru că cel autohton nu îndeplineşte criteriile europene, 330.000 de tone de zahăr brut din care se obţine zahăr rafinat, în condiţiile în care consumul anual de zahăr este de 550.000 de tone.

Mai importăm ingrediente pentru industria cărnii, băuturilor răcoritoare, dulciurilor, conserve de legume şi fructe şi lista poate continua.

Însă traiul cu alimente din import - sau cu alimente obţinute din materie primă de import - este însă pe zi ce trece mai scump în aceste vremuri de criză, când leul s-a devalorizat puternic faţă de moneda europeană. Preţurile alimentelor cresc de la o zi la alta - s-au anunţat majorări de 15%-20% numai din pricina devalorizării leului -, şi lucrurile nu se vor opri aici. Şi asta loveşte în noi toţi, dar mai ales în păturile cele mai sărace ale populaţiei. Cam câtă mâncare îşi vor mai putea cumpăra, în condiţiile astea, cei 18,5% dintre cetăţenii României care, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, sunt săraci şi foarte săraci?! Dar cei 800.000 de posibili şomeri anunţaţi de ministrul Muncii, Marian Sârbu?!

Dar amărâţii de pensionari de la CAP, cărora Guvernul le-a promis din 1 aprilie o pensie minimă garantată de 300 de lei şi din 1 octombrie de 350 de lei?! 

VICII MAI SCUMPE
Ţigările şi băuturile alcoolice se vor scumpi şi ele, deşi poate părea nepotrivit să vorbim despre aceste produse când mulţi nu au ce să pună pe masă. Guvernanţii au decis majorarea accizelor la tutun cu 7 euro/1.000 ţigarete începând cu 1 aprilie şi cu încă 7 euro începând cu 1 septembrie, în vederea creşterii veniturilor la bugetul de stat. Drept urmare, preţul pachetelor de ţigări va creşte cu 40 de bani de la 1 aprilie. Şi pentru băuturile fermentate spumoase acciza va creşte de la 34,05 euro/hl la 45 euro/hl, iar pentru produsele alcoolice intermediare va urca de la 51,08 euro/hl la 65 euro/hl. La bere şi vinuri, accizele vor rămâne neschimbate.
Florina Zăinescu


 

Lanţul slăbiciunii economice

Turbulenţele financiare internaţionale, care s-au transformat în criză economică, au produs efecte în lanţ în fragila economie românească dependentă de fluxurile de capital externe.

Majoritatea exporturilor româneşti sunt susţinute de industrie, iar acum aceasta e în vrie.

În industria auto, care angajează circa 200.000 de salariaţi şi are o cifră de afaceri de 11,5 miliarde de euro, adică 9,5% din PIB-ul României, situaţia este dramatică.

În cazul producătorilor, Dacia a anunţat scăderea vânzărilor cu 72,2% în primele două luni ale anului faţă de aceeaşi perioadă din 2008, după cum a anunţat Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile din România (APIA).

Din cauza lipsei comenzilor, Dacia a întrerupt de mai multe ori producţia până acum. În cazul vânzării de autoturisme de import, scăderea este de 56,5% pe fondul reducerii creditării. În Ardeal există mai multe fabrici ale furnizorilor de componente auto, iar cum aceştia au comenzi îndeosebi de la constructorii occidentali, care sunt la rândul lor afectaţi de criză, şi la acestea s-a redus şi chiar s-a oprit producţia.

Cum vânzările auto au scăzut enorm, dealerii sunt foarte afectaţi, ca şi service-urile auto. Ca atare, o treime dintre acestea vor da faliment, iar numărul de angajaţi se va înjumătăţi, potrivit lui Ion Vasile, preşedintele Asociaţiei Societăţilor de Service Auto Independente (ASSAI). Tot legat de sectorul auto, cei care au cumpărat maşini în leasing le înapoiază şi multă lume evită orice fel de îndatorare acum. Estimările Asociaţiei Societăţilor Financiare din România (ALB) arată că în acest an piaţa de leasing va scădea cu 20%-30%, până la 3,37 de miliarde de euro, de la 4,81 miliarde de euro în 2008. Iar, cum leasingul auto este 71% din toată piaţa, este limpede ce se va întâmpla: societăţile îşi vor umple curţile cu maşinile returnate.

BANII VORBESC
Cum sunt mai puţine maşini pe străzi, iar oamenii nu îşi mai pot permite ratele la ele, traficul, până nu demult infernal, a ajuns să se deblocheze. Transportul în comun este preferat plimbatului cu maşina sau cu taxiul, pentru că este mai ieftin. Partea bună este că, dacă se reduce traficul, se reduce şi poluarea şi respirăm aer mai curat.



Dar din moment ce oamenii fac economii la acest capitol, companiile petroliere sunt puse pe jar o dată cu scăderea consumului de combustibili. Consumul industrial de carburanţi a scăzut cu  10%-15%, iar cel de retail cu maximum 5%, anunţa zilele trecute, Mariana Gheorghe, directorul general al Petrom.

Tot scăderea sectorului auto mai loveşte colateral şi alt sector, de data aceasta al asigurărilor. Această piaţă va fi dezumflată de criză, iar companiile de profil vor avea nevoie în acest an să vină de acasă cu 250-300 de milioane de euro pentru a se menţine în marja de solvabilitate. Asta după ce în 2008, valoarea primelor subscrise de cetăţeni şi firme a crescut cu 22,4%, până la 2,38 milioane de euro, dar daunele pe segmentul auto au sporit cu 47%, după cum a anunţat Cristian Constantinescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare din România (UNSAR). Asiguratorii se plâng că preţurile pieselor de schimb sunt în euro, iar scăderea puterii de cumpărare ameninţă acest business. 

CRIZA SE OŢELEŞTE
Dar nu numai această ramură industrială are probleme. România a înregistrat per total în ianuarie al patrulea cel mai mare ritm de scădere a numărului de comenzi din industrie din Uniunea Europeană. Reducerea este ameţitoare: 34,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care media europeană a fost de 30,7%.

Din siderurgie, ArcelorMittal Galaţi a anunţat că de la o producţie de 4,4 milioane de tone realizată în 2007, pentru acest an estimează doar 1,5 milioane tone. Ca atare, a trimis toţi cei 12.600 de angajaţi în şomaj tehnic pentru trei luni, prin rotaţie, câte 10 zile. Sindicaliştii au făcut deja câteva mitinguri şi au anunţat că vor continua protestele. Alro şi-a redus şi ea producţia pe 2009 cu 44.000 de tone ca urmare a scăderii preţurilor, faţă de 260.000 de tone cât producea anual până la instalarea crizei.

Din industria petrochimică, dependentă de exporturile de îngrăşăminte, grupul Interagro a anunţat închiderea a patru fabrici şi concedierea a 6.700 de angajaţi. Patronatele din agricultură şi sindicatele nu sunt mulţumite.

SE STINGE LĂMPĂŞUL
Din moment ce producţia industrială a scăzut atât de mult, valul s-a propagat şi mai departe. Statisticile Transelectrica arată că, în primele trei luni ale anului consumul de energie a scăzut în medie cu 7% comparativ cu acelaşi interval în 2008. Răzvan Purdilă, directorul de dezvoltare al companiei arăta recent că această scădere nu va duce la reducerea tarifelor, ba dimpotrivă, la majorarea lor, pentru că toate cheltuielile sunt fixe. Şi cum nu au fost anunţate disponibilizări pentru reducerea cheltuielilor, costurile vor fi suportate cel mai probabil prin creşterea preţurilor.

Mai departe sunt afectaţi producătorii de energie electrică scumpă, adică termocentralele pe lignit şi huilă. De la aceştia, efectul ajunge în sectorul minier. Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO) deja a pus în practică un plan anticriză, prin care va economisi 67,7 milioane de lei. SNLO vrea să dea afară în acest an 600 de salariaţi, iar imediat după Paşti, circa 8.000 din cei 9.000 de angajaţi vor intra obligatoriu în concediu de odihnă de două săptămâni, pe fondul unei cereri scăzute de cărbune.
Daniel Ionaşcu