x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Secret de stat inflamabil

Secret de stat inflamabil

de Anca Scarlat    |    21 Iun 2007   •   00:00
Secret de stat inflamabil

Comuna Laloşu, din judeţul Vălcea, nu are apă potabilă. Făntănile miros a gaz şi pot lua foc oricănd. Oamenii trăiesc acest coşmar de aproape doi ani. Şi folosesc apa, aşa cum e, cu substanţe inflamabile, din lipsa banilor. Autorităţile promit că vor rezolva problema, dar oamenii beau apă infestată in continuare şi fără să-i ajute cineva. Se invocă lipsa fondurilor pentru asigurarea apei potabile. Â



Căldură mare şi miros de gaz. Oameni disperaţi care de doi ani se otrăvesc in fiecare zi cu apa din făntăni. Comuna Laloşu, din Vălcea, nu are apă! Ce se ascunde in pămăntul care le face viaţa un coşmar se numeşte "secret de stat" deocamdată. Iar faptul că stau pe o comoară nu-i ajută cu nimic.


Oamenii beau apa cu substanţe inflamabile la Laloşu. Autorităţile nu au fonduri să le asigure apă potabilă, iar puţurile pe care le sapă sunt inutile: peste tot iese gaz! Şi e inflamabil. "Nu mai există apă potabilă in comună. Mulţi ignoră orice avertisment şi folosesc apa din făntăni, din lipsa banilor", ne-a spus primarul Ion Toma. Toţi aşteaptă ajutorul care intărzie să vină. "La 21 de metri am săpat puţ şi-am dat de gaze. Acuma e astupat", ne-a explicat Maria Matei, una dintre victimele substanţelor inflamabile care au infestat solul. Puţul e acoperit cu o piatră de moară, dar mirosul de gaz se simte in toată curtea.


TOTUL IN ZADAR. "Am săpat-o de-o săptămănă. Trebuie astupată ca să nu cadă copilu’. Am un copil de doi ani. Da’ uite, dacă dăm la o parte ies gaze. Ce să fac? Unde să mă duc? S-o astup din nou? Am dat 40 de milioane. Şi-aş fi săpat mai mult da’ n-a mai putut să mai treacă de gaze. Am zis să o fac mai adăncă, poate n-o fi aşa. O folosim pentru spălat. Şi peste stradă sunt gaze. A zis că ne bagă in decembrie, da’ noi pănă atuncea ce facem?", ne spunea femeia disperată. La vecinii ei e la fel. Cineva işi spăla maşina cu furtunul pe stradă, iar mirosul greu de combustibil ne-a dat şi nouă dureri de cap. La propriu. Ei le au in fiecare zi. Şi la figurat. Unii ar spune că s-au obişnuit, dar nu e nici pe departe o obişnuinţă bună.


PROMISIUNI ŞI AŞTEPTARE. "Ne promite mereu, da’ nu ne face. Eu nu beau apă de-aicea şi nici un vecin nu bea că nu se poate. Asta nu e apă nici de gătit. Ce să facem, domne, dacă n-avem apă? De unde să mă duc să iau de spălat? De la Olteţ?", se plăngea Maria Matei in timp ce ne conducea spre curtea vecinilor săi. "Vă rog frumos, numai să vedeţi cum e deasupra. Luceşte. E păcat de Dumnezeu!" Iar unul dintre localnici a scos o găleată de apă din puţ, pentru a ne satisface curiozitatea. "E numa unsoare deasupra apei. Mai scoatem să mai udăm şi de ce scoatem, de-aia e mai rău. Dacă nu udăm pier, de le udăm, se strică. Uitaţi, are culoare şi e lucioasă, aşa. Deasupra apei rămăne de parcă e gazolină sau motorină", ne explica omul, cu multă amărăciune. Şi el mai speră intr-o minune, dar nu mai are incredere in promisiuni. "Veniră de ne filmară, da’ nu făcură nimica. Pănă ne bagă ei apă murim naibii! Eu am copil de crescut. Sunt vreo doi ani şi ceva de cănd e aşa, da’ nu s-a spus. Veniră ăştia peste noi de băgară fire prin vii, peste tot. Nu ştiu ce dracu vor. Să vie să ne bage, domne, apă. Că suntem in Uniune şi cred că-s bani destui la stat", se lamenta şi el, ca toţi vecinii lui. "Ăia de băgară fire" sunt echipele de la firma care face măsurători. Iar oamenii n-au aflat mare lucru de la ei, pentru că vorbesc doar limba maghiară. Dar s-a dus zvonul prin sat că este vorba despre măsurători pentru Petrom, care va exploata zăcămintele subterane.


Stănd de vorbă cu oamenii care se adunaseră să ne explice problemele lor, unul dintre săteni şi-a aprins o ţigară. Noi ne-am dat căţiva paşi inapoi, cu o teribilă senzaţie de final neaşteptat. Iar vecina cea mai comunicativă, doamna Matei, a sărit imediat in ajutorul comunităţii: "Pleacă, dracu’, Adriane! Fumezi lăngă făntănă! Ai innebunit?".


URANIU, PETROL ŞI GAZE?
Oamenii au aflat că stau pe un mare zăcămănt de petrol şi gaze. Acum se fac studii ale solului, dar ei rămăn tot insetaţi şi in pericol. Pentru că făntănile pot lua foc in orice clipă. Copiii ajung periodic la spitale, in stare gravă. Părinţii caută cu disperare ajutorul pe care nu mai speră să-l obţină. Bătrănii nu mai speră nimic. Plantele se usucă, iar animalele se imbolnăvesc. "Au fost duşi in spital şase copii odată, cu diaree şi tot felu’. Din cauza apei. Eu nu beau de la făntănă şi nu dau la copil, da’ căteodată mai dai. Mai mănăci o brănză, o aia. Şi dacă dai la animal, tot ajunge la tine", ne-a mai explicat o săteancă. Oamenii vorbesc despre un presupus zăcămănt de uraniu care ar fi fost descoperit din satelit incă din vremea regimului comunist. Insă nimeni nu ştie ce se află acolo cu adevărat. Iar autorităţile ne-au spus că nu pot vorbi, pentru că e "secret de stat".


VISUL UNEI ZILE DE VARĂ. La 35 de grade Celsius, după ce a făcut rost de două sticle de apă minerală de la nişte cunoscuţi (pentru că la magazin nu mai era!), primarul a inceput să viseze cu glas tare şi cu ochii deschişi, la un viitor de aur al comunei sale: "Oamenii or să primească bani de la Petrom dacă or să pună sondele pe terenul lor. Sper să ne dezvoltăm şi să devenim oraş". Şi ne-a mai destăinuit că existenţa zăcămintelor e cunoscută de mulţi ani: "Pe vremea lu’ Ceauşescu trebuia să ne mute pentru exploatarea zăcămintelor de aici, dar nu s-a mai făcut nimic după revoluţie. Acum se fac măsurători şi probabil va fi exploatat. Eu ştiu că ăştia băgau sonde inainte de revoluţie şi găseau toate ţevile ruginite. Cică ar fi uraniu. A venit Toreadoru’, americanii, şi exploatează din Laloşu şi Făurei ţiţei şi gaze. E la 800 de metri adăncime. E foarte rentabil pentru ei. O să fie şi in restul comunei probabil. O să facă parcuri, o să facă multe. Oamenii or să primească bani dacă incepe exploatarea. Se pricopseşte dacă-i dă lu’ unu’ 100 de milioane pe an. Acum le dă deja pentru măsurători. Cred că se face oraş. Şi comuna beneficiază că-i pun să facă drumuri. Că le-au distrus ei, cărănd cu maşinile de tonaj mare mereu". Dacă primarul visează la o dezvoltare a comunei pe care o administrează, la un viitor mai bun pentru intreaga localitate, cu locuri de muncă la viitoarea exploatare petrolieră şi despăgubiri pentru localnici, restul visează doar apă potabilă şi făntăni care să nu mai ia foc.



Urmăriţi de ghinion, zeci de ani

Consiliul Judeţean le-a mai dat bani pentru apă, dar nu suficient. Ca să transporte apa cu cisternele au nevoie de maşini, motorină, piese de schimb şi multe altele. Iar asta, in fiecare zi. Lucrarea pentru alimentarea cu apă a comunei e in stadiu incipient şi va mai dura căteva luni. "Cel mai greu este de făcut proiectul şi nu lucrarea in sine. Peste trei luni investiţia se va realiza. Fără o documentaţie corectă nu putem să dăm drumul la investiţie", ne-a explicat Dumitru Buşe, preşedintele Consiliului Judeţean. "Acolo sunt zăcăminte de petrol şi de gaze naturale. Acum incercăm să aflăm din ce cauză pănza freatică este infestată cu produse petroliere şi ce trebuie să facem. N-am găsit cauza. Acum incercăm să facem ceva cu Ministerul Mediului, să depistăm cauzele şi să prevenim infestarea de acum inainte. Nu am cunoştinţe că in zona respectivă ar fi uraniu. Se vorbeşte că ar fi depistat americanii din satelit, dar nu se ştie nimic", ne-a mai spus Dumitru Buşe. Dar in comuna Laloşu, apa infestată nu este singura problemă. Pentru că o nenorocire nu vine niciodată singură, unul dintre sate este ameninţat cu dispariţia din cauza inaintării Olteţului. Oamenii sunt foarte săraci, iar fenomenele meteorologice din ultimii ani ii lasă din cănd in cănd fără case. Chiar cu o seară inainte de a ajunge noi acolo, o furtună de o jumătate de oră distrusese căteva. Cei mai afectaţi erau şi cei mai săraci din sat. Două familii tinere, a căror casă fusese distrusă pe jumătate de furtună. Bani pentru ei nu sunt. Şi cum se intămplă destul de des, a devenit şi asta o obişnuinţă locală.

×
Subiecte în articol: special ne-a daâ apă oamenii gaze