Serile Capsa - Pastile, o sarbatoare in familie

Un dialog in care partenerii, pornind de la rezultatele unui sondaj, ajung la intrebarea: Oare cum vom sarbatori Invierea Domnului peste 30 de ani, cand vom fi de mult europeni cu acte? poate fi inceputul unui raspuns esential.

Un dialog in care partenerii, pornind de la rezultatele unui sondaj, ajung la intrebarea: Oare cum vom sarbatori Invierea Domnului peste 30 de ani, cand vom fi de mult europeni cu acte? poate fi inceputul unui raspuns esential.

Suntem un popor crestin, dar nu suntem nici pe departe singurul. Asadar, ce ne deosebeste de ceilalti, ce ne face unici, asa cum de cele mai multe ori speram sa fim? Poate convingerea, inregistrata in cifre statistice de catre expertii CURS, de a repeta cateva obiceiuri, in fiecare an, cu ocazia celei mai mari sarbatori a crestinatatii rasaritene. Seara de luni i-a adunat, la Casa Capsa, pe cei care stiu cel mai bine sa puna intreba- rile - jurnalistii, dar si pe cei care ar putea furniza un raspuns. Printre acestia din urma se numara Sabina Ispas, directorul Institutului de Etnografie si Folclor "Constantin Brailoiu" din Bucuresti, profesorul Ion Ghinoiu din cadrul aceluiasi institut, Doina Isfanoni, cercetator-etnolog la Muzeul Satului, sociologul Marin Burcea din cadrul CURS si Bogdan Popescu, reprezentant al Patriarhiei romane.

"Analiza datelor din sondaj este si surprinzatoare, si mai putin surprinzatoare. Ma asteptam ca ponderea celor care participa la Sarbatorile de Pasti, comparativ cu cea de dinainte de 1989, sa fie mult mai mare. Practic avem doar cu 6% mai multi adulti care participa la Sarbatorile de Pasti", comenteaza sociologul Marin Burcea rezultatele sondajului pe care CURS l-a realizat pentru Jurnalul National.

TRECUTUL. Si pentru ca, inainte de a ne imagina un Pasti romanesc prin 2030, trebuie sa ne cunoastem trecutul, sa dam cuvantul istoricilor. "Bucurestiul capata o tenta de sarbatoare cu cel putin doua saptamani inainte de Pasti", ne spune profesorul Ionel Zanescu. "Incepand din joia mare, in Bucuresti se inchideau brutariile, scaunele de carne, adica macelariile, pravaliile si cu adevarat incepea pregatirea pentru Sfanta Inviere", spune Zanescu.

Bogdan Popescu, reprezentantul Patriarhiei, considera ca rezultatele sondajului trebuie privite cu optimism: "Mi se pare ca 17% de romani care postesc este un procent foarte bun. Postul alimentar este doar o etapa. Este foarte important sa postim la nivelul cuvantului, la nivelul gandului". Dar problema nu se pune in termeni de repetitie rituala, ci in termeni de intelegere a adevaratelor semnificatii ale Sarbatorii Pascale.

SEMNIFICATII. Oare romanii postesc din dragoste crestina sau este doar o traditie ale carei semnificatii s-au disipat in lumea postmoderna in care traim? "Din sondaj reiese ca romanii pastreaza Sarbatoarea Pascala, care inseamna disparitia mortii din pacatul originar, prin sacrificiul lui Iisus. Poate ca cineva nu posteste, dar stie ce inseamna Pastile, dar se gandeste intens la ce inseamna mantuirea sau viata de dupa moarte. Cred ca ar trebui luat in discutie saltul extraordinar din ultimii ani referitor la ceea ce eu am numit un complex cultural identitar, care-i face pe foarte multi sa se distanteze, cel putin in expresia imediata, de o traditie care i-a fost prezentata, in ultimii 10-15 ani, ca fiind depasita", este de parere Sabina Ispas.

FAMILIA. Profesorul Ion Ghinoiu considera ca obiceiul romanesc de a petrece principalele sarbatori religioase in cadrul familiei trebuie dus mai departe. "Romanii nu-si fac sarbatorile in pietele publice, le petrec in familie. Ceea ce este interesant in legatura cu aceasta sarbatoare este obiceiul de a te innoi, de a te primeni", afirma profesorul.

"Avem foarte multe posibilitati de a ne raporta la traditie. Ceremonial, asumandu-ne intregul. Ludic, dansand, petrecand, benchetuind, distrandu-ne intr-un fel sau altul sau, cel mai periculos, mimand ca facem toate aceste lucruri fara nici o particica de suflet. Aceasta mi se pare partea cea mai trista - A-ti asuma inseamna a cunoaste si a respecta, pentru ca aici se intampla acei pasi gresiti", sustine si Doina Isfanoni. In perspectiva integrarii europene si a unei lumi globalizate si globalizante, etnologul crede ca "raportarea noastra la origini va exista mereu, pentru ca nu vom putea sa ne globalizam sufletele. Daca vom sti cu adevarat sa spunem ce ne defineste, vom avea o proiectie si nu numai o perceptie identitara. Degeaba ma duc la biserica in noaptea de Inviere daca ma duc sa iau doar lumina. Mai bine stateam acasa. Asa mi se pare mie asumarea corecta a unui mod de a simti si de a te integra".

O seara incitanta, incheiata cu urarile participantilor de a petrece apropiatele zile de Pasti in mijlocul comunitatii crestine, in familie, alaturi de cei pe care ii iubim.

	"Din sondaj reiese ca romanii pastreaza Sarbatoarea Pascala, care inseamna dis-paritia mortii din pacatul originar" Sabina Ispas director al Institutului "Constantin Brailoiu"
	"Romanii nu-si fac sarbatorile in pietele publice, le petrec in familie. Ceea ce e interesant in legatura cu aceasta sarbatoare este obiceiul de a te innoi" Ion Ghinoiu profesor
	"Mi se pare ca 17% de romani care postesc este un procent foarte bun. Postul alimentar este doar o etapa. Este foarte important sa postim la nivelul gandului" Bogdan Popescu reprezentant al Patriarhiei
	"Nu vom putea sa ne globalizam sufletele. Daca vom sti cu adevarat sa spunem ce ne defineste, vom avea o proiectie si nu numai o perceptie identitara" Doina Isfanoni cercetator-etnolog