Serviciile speciale americane si comunismul romanesc

Probabil, vreuna dintre institutiile defunctului regim totalitar contabiliza numarul celor sastisiti de atata bine sub steagul rosu al comunismului si care, la prima ocazie care li se oferea, paraseau tara, "uitand" sa se mai intoarca. Sa fi fost mii, poate zeci de mii sau poate doar cateva sute. Oricum, nu este important numarul celor fugiti, ci calitatea lor... Proveneau din toate straturile societatii, dar cei mai multi erau intelectuali.

VIS. Parisul a reprezentat un vis pentru multi romani. Pentru unii s-a materializat

RADIO. Din dosul acestor porti, calatoreau pe unde hertziene cuvinte de imbarbatare catre romani (München, Radio Europa Libera)

Nu cunosc daca dupa 1990 vreunul dintre cei de mai sus, reintors in Romania, a povestit felul in care a petrecut primele luni pe pamantul care avea sa devina a doua lui casa. Istoricul este precum cautatorul de aur (poate avea norocul sa descopere un "filon" bogat sau poate nu), dar si ca un detectiv, el trebuind sa recompuna cu sprijinul crampeielor de informatii o imagine a trecutului. Intre documentele identificate in Arhivele Nationale britanice se afla si sinteza pe care am asezat-o la baza acestui episod al serialului nostru. Gratie ei incercam apoi sa creionam portretul intelighentei romanesti in timpul regimului comunist.

UN RAPORT AL SERVICIILOR DE INFORMATII. Documentul provine de la Serviciul de informatii al Departamentului Apararii al Statelor Unite ale Americii. Sigur, o prima intrebare ar putea fi, cunoscand faptul ca subiectul raportului a fugit in Germania Occidentala si a petrecut primele luni acolo, de ce a fost preluat de serviciile americane?

Raportul contine: o evaluare; date despre Sursa; date generale despre intelectualitate (situatia psihologica, controlul guvernamental, indoctrinarea politica si supravegherea intelectualilor); atitudinea intelectualilor fata de regim; atitudinea fata de URSS si de celelalte tari satelite; atitudinea fata de Occident.

"Acest raport este o proiectie a atitudinii actuale a intelectualitatii romane fata de URSS si statele satelite si fata de Occident. El arata ca intelectualitatea este prooccidentala si are o atitudine negativa fata de propriul guvern, URSS si celelalte tari satelite", este evaluarea definitiva facuta dupa incheierea audierilor intinse pe parcursul a patru-cinci luni.

SURSA. Desi raportul contine toate datele de identificare ale celui care, la mijlocul anului 1970, a "ales libertatea", nu vom retine decat ca dupa absolvirea studiilor liceale, "omul nostru" a urmat cursurile Universitatii din Cluj, Facultatea de Biologie. Dupa finalizarea studiilor superioare a fost repartizat si incadrat la liceul din Rasnov si apoi la Institutul Pedagogic din Brasov, unde a predat Biologia pana in momentul plecarii din tara. Nu lipsit de importanta este faptul ca la varsta de 20 de ani a fost obligat sa efectueze trei ani de munca grea, ca "detinut politic la Galati", iar acest fapt impreuna cu nemultumirile provocate de regim "l-au determinat sa fuga din tara".

MEDIUL INCONJURATOR. In discutiile avute cu romanul ("Sursa", numita in document), ofiterii de informatii americani au urmarit sa identifice cercurile sociale, politice si profesionale in care acesta se "invartea", pentru a putea stabili calitatea informatiilor pe care le comunica (notate in final cu 6, dar nu stim pe ce scara). "Din pozitia sa de profesor de Biologie, Sursa este in contact constant cu intelectuali romani (atat studenti, cat si profesori), iar relatiile sociale se desfasoara in principal in legatura cu medici, avocati, cercetatori stiintifici din domeniul stiintelor naturale. Bazandu-se pe aceste legaturi, el pare a fi pe deplin calificat sa evalueze atitudinile si opiniile intelectualitatii din Romania, precum si masurile restrictive pe care guvernul le foloseste sa minimalizeze influenta formativa a intelectualilor asupra tinerei generatii."

SITUATIA PSIHOLOGICA A INTELECTUALITATII. "Sursa declara ca toti intelectualii romani traiesc doua vieti: cea oficiala, profesionala si publica si, a doua, viata lor privata. Cele doua vieti sunt incompatibile, asa cum este pus in evidenta chiar de catre limbajul folosit. Limbajul oficial este impanat cu frazeologia goala a sloganurilor comuniste, in timp ce in particular ei pot vorbi limba care le exprima adevaratele sentimente, atitudini, conflictele si problemele personale. Sursa descrie limbajul oficial drept o fatada care condenseaza atitudinile negative ale intelectualilor fata de regim, in timp ce limbajul folosit in viata privata este un mijloc viu al unei comunicari personale si adevarate. Sursa estimeaza ca aproximativ 80% dintre intelectualii romani se opun in secret regimului condus de Ceausescu, dar se tem de metodele lui coercitive. De aceea, ei folosesc in public limbajul oficial ca o masura de protectie pentru a-si ascunde sentimentele negative. Sunt pe deplin constienti ca organizarea unei rezistente efective impotriva regimului este imposibila atat din cauza retelei guvernamentale de informatori, cat si a eficientei si neinduratoarei Securitati care a penetrat fiecare sector al vietii publice si private. Ca o dovada suplimentara, ei au bine cunoscutele exemple ale esecului revoltei ungare din 1956 si invadarii Cehoslovaciei in 1968. De aceea, putem spune ca intelectualitatea in intregime sufera de o fractura psihologica marcata de apatie, resemnare si izolare".

CONTROLUL INTELECTUALITATII. Potrivit celor declarate, controlul regimului asupra intelectualitatii se exercita prin indoctrinare politica si prin supravegherea vietii oficiale si private a membrilor ei. "Indoctrinarea politica a intelectualilor este organizata si controlata de reprezentantii partidului comunist desemnati pe langa ministere si alte departamente guvernamentale, intreprinderi industriale, institute de cercetare, spitale, scoli, universitati etc. Ea este realizata prin intermediul discutiilor organizate cu regularitate o data sau de doua ori pe luna sau ori de cate ori este necesar sfaimoasele sedinte de invatamant politict. Prezenta la aceste intalniri este obligatorie, indiferent daca intelectualii sunt sau nu membri de partid... Toti intelectualii din Romania sunt sub supravegherea constanta a Securitatii si a informatorilor ei. Securitatea detine un birou la Institutul Pedagogic, la capatul coridorului de la etajul doi, langa casa scarilor. Aceasta este folosita de personalul Securitatii si de vizitatorii lor pentru a evita intalnirea cu studentii si profesorii facultatii".

ATITUDINEA INTELECTUALILOR FATA DE REGIM. "Ceausescu, care in strainatate pozeaza intr-un patriot si liberal progresist, este de fapt un ipocrit care conduce tara cu o mana de fier. Sursa declara ca in prezent nivelul de viata in Romania este chiar mai scazut decat in 1960 sera o mica exagerare, nu stricat. Aceste fapte, cuplate cu situatia psihologica descrisa anterior, cu indoctrinarea politica si supravegherea la care sunt supusi, ii determina pe intelectuali sa fie pesimisti si resemnati cu soarta. Sursa exprima opinia a aproximativ 80% din intelectualii romani atunci cand spune ca dupa invazia sovietica din Cehoslovacia tacticile teroriste din Romania au crescut in mod vizibil. Noi legi restrictioneaza libertatile tuturor cetatenilor romani intr-atat incat regimul comunist din prezent este chiar mai rau decat in timpul lui Stalin, cand Romania era ocupata de trupele sovietice. Sursa are in vedere tribunalele civile create dupa 1968 cu scopul evident de a intari controlul guvernamental asupra economiilor, cumparaturilor si proprietatilor private seste vorba, de fapt, despre legea privind controlul averilor dobandite in mod ilicit. Cat despre comparatia dintre regimul comunist din primii ani ai lui Ceausescu si cel din perioada stalinista, probabil ca ea l-a debusolat chiar si pe ofiterul american, daca el cunostea situatia din Romaniat... Un alt exemplu al tacticilor guvernului si al exploatarii economice a cetatenilor romani este noua lege a muncii care a fost introdusa cu aproximativ doi ani in urma, cu scopul de a mari numarul de ore de munca. Pana la impunerea acesteia, in intreaga tara se lucra de la 7 am pana la 3 pm, inclusiv pauzele si pranzul. Noua lege stipuleaza ca cele opt ore de munca trebuie realizate efectiv, deci pauzele si pranzul sunt peste orele de program. Desi salariile trebuiau sa creasca cu 10%, Sursa a declarat ca taxele si diferite reduceri obligatorii au crescut simultan la 20%, pe langa asa-numitele contributii «voluntare»... Toate aceste tactici contribuie la sporirea dispretului intelectualilor romani fata de conducerea partidului comunist, a fricii si urii lor fata de regim. Sursa declara ca sunt multi intelectuali care sunt doritori sa defecteze in Vest, asteptand numai ocazia sa o faca".

ATITUDINEA FATA DE URSS. "Intelectualii romani detesta URSS. Desi sunt multe motive pentru aceasta, Sursa crede ca principalul este vecinatatea cu URSS si experienta trecutului. Pana la cucerirea puterii de catre bolsevici in 1917, legaturile dintre romani si rusi, atat unii, cat si altii crestini ortodocsi, erau marcate de neincrederea romanilor in rusi. Sursa declara ca toti romanii (nu numai intelectualii) au adanci resentimente impotriva rusilor pentru ocuparea tarii dupa al doilea razboi mondial, pentru exploatarea nemiloasa a tarii si pentru anexarea Basarabiei, o fosta provincie romaneasca. In timpul crizei ungare, simpatiile romanilor se indreptau spre liderii antisovietici ai rebeliunii, iar politica liberala a lui Dubcek in Cehoslovacia a intrunit sprijinul intelectualilor romani. Toti acesti factori, ocuparea Romaniei dupa al doilea razboi mondial, criza ungara, invadarea Cehoslovaciei de catre sovietici au generat in Romania teama de o alta invazie si ocupatie sovietica si constituie o dovada graitoare a uriasei prapastii dintre conceptul de fratie socialista propavaduit de sovietici si realitate. In timpul ocupatiei sovietice a Romaniei dupa al doilea razboi mondial, sovieticii au aplicat o reforma radicala a sistemului educational pentru a-l aduce pe linie cu cel sovietic. Accentul a fost pus pe pregatirea tehnica in detrimentul stiintelor umaniste si a culturii... Aceasta perioada este socotita de intelectuali drept «perioada neagra din invatamantul romanesc». Incepand cu 1960, s-a produs o revenire inceata la sistemul frantuzesc si, in opinia Sursei, s-a produs o marcanta imbunatatire a standardelor liceale si universitare... Antipatia fata de rusi se manifesta in multe feluri. De exemplu, turistii sovietici in Romania sunt total ignorati; filmele sovietice sunt boicotate, la fel aparatura electrica, imbracamintea si alte bunuri de consum produse in URSS, si nu doar pentru ca sunt sovietice. Intelectualii ii considera pe romanii care au studiat in universitatile sovietice, prosovietici si ii numesc «politruci». In concluzie, atitudinea generala a intelectualilor romani fata de URSS este un amestec de antipatie, neincredere, ura evidenta combinata cu elemente agresive. Aceste sentimente care sunt cunoscute de catre Putere (si tolerate atata timp cat nu se manifesta public) constituie ceea ce Sursa crede a fi cea mai probabila baza pentru organizarea unei viitoare revolte anticomuniste. Guvernul isi da seama de acest potential psihologic, ii recunoaste periculozitatea si de aceea foloseste masuri represive pentru a tine intelectualitatea sub control".

ATITUDINEA FATA DE TARILE SATELITE. "In opinia Sursei, atitudinea generala a intelectualilor romani fata de celelalte state satelite este de totala indiferenta. Doar teoretic ei sunt inclinati sa arate simpatie, pentru ca si aceste tari sufera sub comunism, dar sunt prea preocupati de problemele pe care le creeaza propriul regim ca sa mai simta vreo urma de interes sau simpatie pentru altii. Adanc inradacinate prejudecati nationaliste se adauga acestei indiferente. De exemplu, in Romania traieste un numeros grup minoritar maghiar care este privit cu antipatie de catre toti romanii, inclusiv intelectualii. Aceasta antipatie este bazata pe suspiciunea ca in secret ungurii sunt antiromani si, daca se iveste vreo ocazie, pot incuraja o invazie sovietica in Romania care sa le garanteze secesiunea. Sursa crede ca sovieticii chiar pot face aceasta. Exista, de asemenea, o prejudecata impotriva Bulgariei. De pilda, toti bulgarii sunt priviti ca niste pastori primitivi din Balcani si vacari din stepe, mostenitori ai unei existente nomade, mergand pana in vremurile lui Gingis Han. Ei ii considera pe bulgari asiatici, cu o foarte subtire pojghita de traditie europeana si, prin contrast, romanii sunt europeni, atat prin limba, cat si traditii".

Au existat, desigur, si doua remarcabile exceptii, prima fiind legata de manifestarile de simpatie cu revolutia anticomunista din Ungaria (care a declansat reactia coercitiva a autoritatilor), iar cea de-a doua de condamnare a invaziei din 1968.

ATITUDINEA FATA DE TARILE OCCIDENTALE. "Sursa crede ca atitudinea intelectualilor fata de Occident a suferit cateva schimbari dupa cel de-al doilea razboi mondial. Intre 1945 si 1960 scare este considerata «perioada neagra» din cauza ocupatiei militare sovieticet, Romania era total izolata de orice influenta occidentala. Audierea programelor de radio occidentale era strict interzisa, iar aceste transmisii erau bruiate. Nu erau admisi in tara nici un fel de vizitatori straini, nici un fel de carti sau reviste occidentale nu erau importate, si toti romanii traiau complet sub dominatia sovietica, total ingnoranti la ceea ce se petrecea in Vest. Dupa 1960 aceasta situatie a inceput sa se schimbe treptat, iar interesul pentru Vest a renascut. Astazi intelectualitatea arata un viu interes in cultura si democratia occidentale, iar propaganda adversa ce a fost dezvoltata santeriort de guvernul roman nu face decat sa intareasca acest interes sas spune ca niciodata, in pofida tuturor masurilor luate de diferite structuri, interesul romanilor, indiferent de categoria profesionala careia apartineau, pentru valorile occidentale nu pieriset. De asemenea, atitudinea oficiala a Romaniei fata de Occident s-a imbunatatit in ultimii zece ani. Noua tendinta a Romaniei de a importa echipament si personal tehnic reprezinta un efort de a grabi programul de industrializare. Din moment ce acest program va continua, guvernul isi va domoli vechea si ostila propaganda antioccidentala. Dezvoltarea turismului si comertului cu Occidentul, care aduc atat de mult necesara valuta, sunt alti factori care contribuie sla deschiderea tariit. Oricum, in incercarea de a compensa absenta aproape totala a propagandei antioccidentale, guvernul si-a intarit controlul asupra frontului intern pentru a-i intimida pe toti, indiferent de pozitie". Intr-o ierarhie sui-generis a popularitatii statelor occidentale in randul intelectualilor romani, Franta se situa in varful preferintelor, urmata de Italia, SUA, Germania de Vest, Marea Britanie si tarile scandinave.

Aceasta este sinteza discutiilor cu un profesor roman de la Brasov care, in iulie 1970, impreuna cu sotia, a fugit in Germania de Vest. Documentul redactat in ianuarie 1971 ridica o serie de intrebari. Prima am pus-o la inceputul materialului. Cea de-a doua se refera la capacitatea ofiterilor de informatii de a descifra discutiile avute cu un transfug obisnuit. Daca in urma unor conversatii cu un profesor de Biologie, un colonel american a putut dezbraca regimul comunist de toate hainele sale colorate, care erau concluziile rezultate dupa "colocviile" cu un responsabil al regimului sau cu un "coleg"? Iar a treia intrebare, pe care au pus-o multi altii inainte, este de natura mai delicata: daca tot au stiut atatea despre regim, din cele mai diverse surse, cum de au continuat sa-l crediteze? Se pot aduce multe explicatii, dar faptul ramane.

FRANTA

"Relatiile romano-franceze au fost intotdeauna bune. Intelectualii romani, mai ales, sunt constienti de cat de numeroase sunt legaturile istorice si culturale dintre cele doua tari: limba, foarte apropiata de franceza; sistemul de invatamant se bazeaza pe sistemul francez... Inainte ca de Gaulle sa ia puterea, intelectualii romani au aratat putina incredere in Franta postbelica, in principal, din cauza instabilitatii politice, dar si din cauza lipsei de moralitate... Politica lui de Gaulle insa este mult admirata de catre intelectuali si Franta este acum tinta preferata a calatoriilor."

GERMANIA

"Este privita cu un amestec de bunavointa, respect si curiozitate. Admira refacerea economica si politica a Germaniei dupa distrugerea totala din al doilea razboi mondial si respecta munca desfasurata continuu si talentul organizatoric... In opinia Sursei, Germania de Vest este probabil mai admirata decat Franta, desi afinitatile cu aceasta sunt mai puternice."

ITALIA

"Se bucura de o buna apreciere printre intelectualii romani si o considerabila apropiere lingvistica intre cele doua tari face ca acestia sa se simta in Italia ca acasa. Atasamentul lor fata de Italia, care este dupa Franta in topul preferintelor, se bazeaza pe elemente istorice si culturale care sunt prezente in monumente si arta Renasterii."

SUA

"Un interes se simte mai ales dupa 1960, datorita suceselor spatiale, pe larg publicate in presa romaneasca, mai ales in timpul presedintiei lui Kennedy. Sursa declara ca presedintele Kennedy s-a bucurat de o mare admiratie, in principal datorita liniei dure adoptate in timpul crizei rachetelor."

ANGLIA

"Este respectata pentru contributia istorica la organizarea lumii, pentru traditiile ei liberale si pentru felul de viata. Britanicii sunt admirati pentru stabilitatea si maturitatea politica - caracteristici care, in opinia Sursei, lipsesc in mare masura trasaturilor romanilor."

INTREBARE

Liviu Turcu, Nadiqa Comaneci, Mihai Botez (de la stanga) au ales libertatea. Oare cum arata sinteza convorbirilor reprezentantilor serviciilor speciale cu cei trei?