Ne aflăm într-o situație pe care nu o putem schimba și trebuie noi să schimbăm modul în care percepem această situație, ne sfătuiesc specialiștii. Așa cum s-a întâmplat în cazul tragediei de la Colectiv, psihologii au sărit să dea o mână de ajutor celor care se simt depășiți. Keren Rosner este printre primii care s-au implicat. ”M-am gândit în principal la persoanele singure care simt nevoia să vorbească. Interacțiunea cu ceilalți este limitată, vizitele nu sunt permise. În astfel de situații, e foarte important să îți exprimi gândurile și emoțiile. Foarte greu le este mai ales celor din străinătate, se simt izolați, nu au voie să vină acasă de sărbători, poate această formă de comunicare le va fi o alinare”, spune psihologul.
CE GREȘELI FACEM
“Se discută excesiv despre starea de pericol în toate mediile, în orice context, în orice situație. Nu aduce niciun beneficiu. Beneficiu înseamnă să te informezi de trei ori pe zi din surse sigure, să faci ceea ce se impune prin metodele de protecție. Excesul gândurilor și al conversațiilor legate de acest subiect face doar rău. Te mențin într-o stare negativă și fac ca imaginația să te blocheze în niște scenarii catastrofice, în loc să fie creativă și să găsească soluții. Această permanentă expectanță negativă te aduce la o anxietate generalizată, la dezechilibre psihice și deznădejde, care nu ajută absolut deloc. Din contră, oamenii ar trebui să se adapteze, pentru că inteligența umană oferă această capacitate de adaptare, dar trebuie asociată și cu voința personală de a face ceva ce ți-ai dorit și nu ai putut realiza până acum pentru că nu aveai timp. Acum ai ocazia să te focusezi pe ceea ce ai vrut să înveți sau să știi, să te documentezi”.
MEDICII AU NEVOIE DE AJUTOR CONCRET, NU DOAR DE MULȚUMIRI ȘI ÎNCURAJĂRI
“Este o perioadă foarte dificilă pentru medici în special, nu se poate să nu trăiască intens ceea ce se întâmplă. Dincolo de faptul că ei sunt cei care luptă în mod direct cu virusul și consecințele acestei boli, sunt și ei oameni, au și ei anxietățile lor, griji față de propria persoană, față de copiii și familiile lor. Presiunea este de două ori mai mare pentru ei. În acest moment, unii sunt chiar depășiți de situație. Din acest motiv, ar trebui nu doar să îi felicităm și să le mulțumim, ci să încurajăm persoanele care ar putea să le dea concret o mână de ajutor, să fie acolo pentru ei și să îi ajute. Tot personalul medical este în aceeași situație. Un ajutor efectiv este esențial. Au nevoie de odihnă, cu orice preț. Prin odihnă, prin repaus, se pot reface și se pot reîncărca cu energie și speranță, cu încrederea că lucrurile vor merge bine și cu putere pentru a vindeca bolnavii. Ar trebui chemați medicii pensionari, așa cum s-a făcut apelul pentru studenți și rezidenți de a se alătura acestui efort uriaș. Sunt persoane care ar fi dispuse să vină în ajutor, să preia din sarcina actualilor medici, să le ofere posibilitatea să se odihnească, avem nevoie de ei pentru o perioadă foarte lungă. Dacă cedează e în detrimentul nostru. Ar trebui să fie mai mult încurajat voluntariatul.”
CUM PROTEJĂM COPIII DE EFECTELE CRIZEI
Copiii ar trebui protejați în mod special în această perioadă. Subiectele legate de boli, în general, ar trebui evitate pe cât posibil. Familiile pot profita de autoizolare, au ocazia să petreacă timp de calitate cu copiii, să recupereze orele pierdute din cauza programului prelungit la serviciu. Părinții nu trebuie să le inducă o stare de teamă și nici să le transmită preocupările lor legate de evoluția situației. Soluția ar fi să învețe împreună lucruri noi, să facă experimente, să se joace. Disciplina e foarte importantă și pentru adulți, și pentru copii. Elevii ar trebui îndrumați să aibă o perioadă de studiu similară cu cea pe care o aveau în timpul școlii, pentru a nu ieși din ritmul de învățare. E nevoie de un program adaptat pe zile, pe ore, pentru a nu pierde contactul cu partea educațională. Copiii trebuie să înțeleagă că această perioadă în care școlile sunt închise nu este o perioadă de vacanță, ci una în care toți trebuie să învățam să ne adaptăm”.
AUTOIZOLAREA, MARE ÎNCERCARE PENTRU CUPLURI
Circulă bancuri legate de faptul că va crește numărul divorțurilor în timpul stării de urgență, ca urmare a faptului că soțul și soția sunt nevoiți să stea împreună 24 de ore din 24. “Nu e departe de adevăr, dar sunt și situații în care cuplurile au început să se înțeleagă mai bine în aceste zile. Timpul petrecut împreună într-o situație presantă social te descoperă și te face să fii autentic. Cei doi parteneri, petrecând foarte mult timp, încep să observe lucruri pe care nu le-au observat tocmai din graba de a acumula, în loc de a trăi. Acum au ocazia să se oprească și să conștientizeze aspecte pozitive, dar și negative. Le-am sugerat persoanelor care au început să se certe în familie să își găsească un spațiu personal și să petreacă neapărat câteva ore individual, să își găsească preocupări fiecare după prefereințe, după abilități. Insist că poți să înveți foarte multe lucruri acasă cu ajutorul internetului. Acum e momentul în care internetul poate fi un beneficiu uriaș, o sursă de inspirație, poți face multe cursuri online, de la cursuri de croitorie sau lecții de dans până la cursuri IT. Ar putea fi un beneficiu profesional, mai ales pentru cei care în urma acestei situații vor trece printr-o criză. E adevărat, dispoziția nu este aceea a unei perioade normale, dar putem întoarce în avantajul nostru această perioadă cu reguli excepționale”.
CE POT FACE PERSOANELE AFLATE ÎN CARANTINĂ
“Persoanele carantinate în spații necunoscute trebuie să își pună speranța în faptul că este vorba despre o perioadă limitată, că există un termen până la care vor fi ținuți în carantină, trebuie să se raporteze la data respectivă și situația va fi mai suportabilă. Și acolo poți găsi acces la internet, poți vorbi la telefon cu cei dragi, poți suna prieteni cu care nu ai mai vorbit de mult. Te poți apuca de citit sau pur și simplu îți poți propune să urmărești un film de la cap la coadă, lux pe care poate nu ți-l permiteai înainte, din cauza programului aglomerat”.
DE CE AȚI SIMȚIT NEVOIA SĂ FACEȚI GESTUL DE A LE OFERI CONSILIERE CELOR AFECTAȚI?
Keren Rosner: “Mi se pare firesc să contribui cu ceea ce pot și cu ceea ce știu să fac, vreau să mă simt utilă social și în această situație. Acum, sunt mult mai multe persoane care au nevoie nu neapărat de terapie, ci de terapie de susținere. O conversație cu cineva de specialitate le-ar da o stare de bine și o încurajare pe care vreau să le-o ofer. Este un gest și pentru ceilalți, și pentru mine în același timp. Fiecare ar trebui să simtă nevoia să facă ceva pentru ceilalți. E o formă de adaptare. În noile condiții, deplasările și interacțiunea sunt limitate, totul se derulează acum în mediul online, unde suntem în siguranță”.