Sibiul, un mare santier - Investitii ramase pe ultima suta de metri ingroapa Capitala Culturala in moloz

Desi calendarul Capitalei Culturale Europene este in plina desfasurare, acesta este concurat serios mediatic de proiectele de reabilitare si de multitudinea de santiere pe care Primaria sau investitorii privati le deschid. Cele mai mari lucrari raman cele ale administratiei: zeci de strazi, gara, aeroportul, soseaua de centura a Sibiului...

Privit in ansamblu, Sibiul se schimba. Santiere peste santiere... Daca nu esti curios de modul in care se produce aceasta schimbare, daca esti interesat sa vezi doar urmele pe care le produce administratia Iohannis, ramai cu gustul placut al unei adevarate revolutii, ai carei singuri sacrificati sunt cetatenii care pentru scurt timp trebuie sa suporte zgomotul specific al santierelor de reabilitare. Dar specificul romanesc isi pune amprenta si la Sibiu, in ciuda mitului german renascut cu forte nebanuite. Marea modernizare se produce pe bani publici si la costuri chiar ingrijoratoare, in unele cazuri.

SE LUCREAZA! Principala poarta de intrare in Capitala Culturala, Gara Sibiu te intampina cu o imagine dezolanta inca de la primul pas facut la coborarea din tren. Intreaga statie feroviara sibiana se afla de aproape doi ani in santier, iar prognozele spun ca abia pe la jumatatea lui 2007 lucrarile vor fi incheiate.

Pentru cei avizi de senzatii tari, la momentul prezent, Sibiul ofera o imagine contrastanta cu ceea ce inseamna centrul orasului. Daca fatadele caselor din centru au fost frumos colorate, casele de bilete de tren din Capitalei Culturala Europeana sunt... niste containere de marfa cu termopan.

Refacuta din strafunduri, Piata Garii din Sibiu este parte din impresionantul lant al slabiciunilor in care administratia locala a fost prinsa ca urmare a licitatiilor suspectate de trucaje. Castigata de SC Search Corporation impreuna cu societatea austriaca Strabag, licitatia de reabilitare a Pietei Garii si a unor strazi adiacente s-a facut initial pentru suma de 15,7 milioane de euro, desi competitorii de licitatie au ofertat pentru acelasi pachet de lucrari sumele de 10,8, respectiv 11,2 milioane de euro. Insa, la initiativa primarului Klaus Iohannis, bugetul initial a fost majorat cu 2,2 milioane de euro. Cele peste doua milioane de euro erau necesare pentru importul de piatra cubica. Curios lucru, nota de fundamentare care a stat la baza initiativei promovate de primar a fost realizata de insasi societatea Search Corporation din Bucuresti, cea care a castigat licitatia.

ESTE PIATRA! Intre furnizorii care au asigurat miile de tone de piatra cu ajutorul carora s-au pavat zonele centrale ale Sibiului se numara si "Marmosim", una dintre societatile primarului general al Capitalei, Adriean Videanu. Prietenia lui Videanu cu Sibiul s-a facut simtita in Piata Mica, Piata Mare, cat si pe Strada Nicolae Balcescu. Spre surprinderea proprietarilor de terase si baruri deschise in Piata Mica din Sibiu, proiectul in care a fost implicata firma primarului general al Bucurestiului a inclus si... depavarea unei suprafete importante din spatiul primit spre amenajare. Asta desi Primaria Sibiu dispusese pavarea pietei cu mai putin de jumatate de an in urma pentru a asigura buna circulatie a unor inalte fete europene.

MAREA REVOLUTIE… STRADALA. Intr-un avant fara precedent si tintind priza mediatica, Primaria Sibiu a lansat la inceputul lui 2007 "Cel mai mare program de modernizare urbana din istoria postbelica", dupa cum este anuntat pe site-ul primariei, un program de refacere a infrastructurii si strazilor. Concret, 90 de strazi si piete vor intra intr-un proces fie de reabilitare, fie de cosmetizare.

Evident necesar, proiectul Primariei Sibiu tinteste in 2007 un numar de 22 de strazi, iar diferenta pana la 90 este data de strazi pe care s-a mai intervenit in 2006, insa mai sunt necesare... alte lucrari.

Marea revolutie stradala in Capitala Culturala Europeana Sibiu 2007 a inceput cu ani in urma, insa acest lucru este vizibil numai in zona de centru a orasului. Aici, intr-un joc interesant in care s-au prins interese economice, politice si administrative, orasul a cunoscut schimbari esentiale. Iar pentru ca totul sa fie perfect, sibienii s-au obisnuit sa descopere cum o strada finalizata, predata la cheie cu tot spectacolul mediatic local, sa fie sparta din nou, sa fie din nou blocata si chiar sa reintre in programul de reabilitare. Este firesc in conditiile in care au fost uitate afara cate un cablu, o teava...

Singurele emotii ale celor care cunosc realitatile sibiene sunt legate de durata lucrarilor deja realizate. Pentru ca nu este pentru nimeni un secret fapul ca santierele au fost deschise fara sa se tina cont de intemperii si viteza de lucru.

CENTURA OCOLITOARE MAI INTARZIE. In conditiile in care Sibiul este un oras istoric, cu zeci de cladiri de patrimoniu intrate in lista monumentelor istorice, prezenta traficului greu in oras reprezinta o crima produsa zilnic, insa al carei efect se va vedea pe viitor.

Desi inca din anii ’90, discutiile pe marginea unei centuri ocolitoare a orasului se aflau pe agenda politicienilor si alesilor locali, ajungem ca in anul de gratie 2007 traficul greu care tranziteaza tara sa intre in chiar centrul orasului Sibiu. Protestele numeroase ale proprietarilor de case care s-au vazut cu zidurile crapate nu au condus la o rezolvare a situatiei. Cel mult, strazile pe care isi fac drum masinile grele au fost reabilitate... Insa promisiunile din anul 2004 potrivit carora centura ocolitoare va fi terminata in anul 2006 au fost depasite de mult si este deja clar ca nici in 2007 nu vor fi incheiate.

Licitatia pentru realizarea centurii ocolitoare a municipiului Sibiu a fost castigata de firma italiana Todini. Santierul, condus pana de curand de inginerul Gheorghe Tuluc, ajuns tot de putin timp secretar de stat, stagneaza. Si pentru ca este iarna, dar mai ales pentru ca italienii au intrat in conflict cu ministrul Transporturilor. Ajuns la Sibiu, la sfarsitul anului 2006, ministrul Radu Berceanu a declarat: "Centura Sibiului are termen de predare in octombrie anul acesta si se afla la 17% din ce trebuia sa fie conform graficului. Asa ceva nu se poate!". Prin urmare, este greu de crezut ca actuala Capitala Culturala Europeana va avea pana la sfarsitul anului o varianta de circulatie care sa evite centrul istoric.

Centura ocolitoare a Sibiului se va intinde pe 23,5 km si va avea profil de autostrada. Sase pasaje, opt poduri, patru noduri rutiere, doua intersectii denivelate si o intersectie la nivel vor da acesteia o imagine de invidiat pentru multe municipii din Romania. Dar asta numai dupa ce va fi terminata...

Investitia pentru centura este apreciata la 98,741 milioane de euro, din care 75% reprezinta finantare ISPA, restul fiind asigurat de Guvernul Romaniei.

INGINERIE DE 33 DE MILIOANE DE EURO

Aeroportul Sibiu este si el in santier. La sfarsitul anului 2006, autoritatile declarau ca modernizarea acestuia este unul dintre cele mai indraznete proiecte ale judetului. Extinderea si modernizarea aeroportului au fost explicate din perspectiva afluxului de calatori care ar invada Capitala Culturala Europeana, dar si ca un factor de dezvoltare pentru zona de sud a Transilvaniei. Consiliul Judetean Sibiu, administratorul aeroportului, apreciaza ca investitia totala pentru modernizare se ridica la suma de 67,6 milioane de euro. Planul de modernizare a aeroportului include construirea unui nou terminal de pasageri, prelungirea pistei, precum si extinderea si modernizarea parcarii, a sistemului de iluminare si a turnului de control. Cei mai multi bani vor fi investiti in lucrarile de inginerie - 33 milioane de euro; noul terminal, turnul de control si cladiri anexe - 14,5 milioane de euro; proiectare, consultanta si managemente de proiect - 4,6 milioane de euro si cheltuieli diverse si neasteptate - 3,8 milioane de euro. Santierul a fost deschis in septembrie 2006, iar daca se vor respecta planurile pe noua portiune de pista vor putea ateriza avioane incepand cu luna iunie 2007.