Guvernul a anunțat că vrea să renegocieze, însă surse din cadrul companiei au declarat, pentru Jurnalul, că de patru luni se discuta pe tema noii legi, iar statul român le-a ignorat avertismentele, deci nu mai există cale de întoarcere. Pe de altă parte, sindicaliștii din cadrul companiei, care au protestat de mai multe ori, în ultimii doi ani, susțin că este doar un șantaj prin care compania ar vrea să obțină de la statul român procentul de 2% cedat inițial, pentru a redeveni acționar majoritar. Astfel, Damen ar avea în continuare dreptul de a-și alege managementul și ar deține controlul operațional.
Legea nr. 187/2023 a fost cea care i-ar fi determinat pe olandezii de la Damen să rezilieze contractul cu statul român, ieșind din asocierea de la Șantierul Naval Mangalia. Conducerea companiei olandeze a cerut Guvernului României, încă de acum patru luni, să nu facă această modificare legislativă, însă nu s-a ținut cont de solicitare și, astfel, olandezii spun că noua lege a anulat cadrul juridic în baza căruia funcționa asocierea dintre statul român și Damen, pe Șantierul Naval Mangalia.
„Conducerea companiei a aflat de această lege acum patru luni și s-a încercat o discuție cu secretarii de stat din Ministerul Economiei, pentru a nu se adopta acest act normativ. A fost o chestie birocratică, iar conducerea companiei a anunțat statul român că se va ajunge la rezilierea contractului, dacă legea se va promulga. Pur și simplu statul român a ignorat avertismentul”, a explicat, pentru Jurnalul, o sursă din cadrul companiei Damen.
Damen Holding BV a anunțat că în acest moment cadrul juridic încalcă toate condițiile negociate inițial cu statul român și garantate în favoarea Damen, în 2018, invalidând complet principiile care au stat la baza deciziei companiei de a investi în șantierul din Mangalia. „În ultimele patru luni, Damen a încercat în mod repetat să prevină orice impact negativ asupra șantierului naval, a forței de muncă și a clienților”, a anunțat compania olandeză, în comunicatul de presă de la finalul săptămânii trecute.
Reprezentanții companiei au explicat că au informat pe larg autoritățile române și entitățile relevante cu privire la impactul noii legi asupra acestui parteneriat, chiar înainte de adoptare și au solicitat acțiuni imediate, pentru a-l preveni. „Damen a insistat pentru un dialog autentic și pentru o soluție rapidă, care să fie implementată înainte de intrarea în vigoare a legii, pentru a minimiza orice întrerupere a activității șantierului naval și pentru a rezolva situația actuală dificilă. Acest lucru nu s-a întâmplat. În urma unei colaborări deja dificile și aflându-se acum în fața acestor schimbări unilaterale, Damen se confruntă astfel nu doar cu o încălcare a contractului, ci și cu încălcarea relației de încredere din partea statului român. În acest sens, după o notificare anterioară de încălcare a contractului prin care Damen și-a exprimat pentru ultima dată disponibilitatea de a găsi o posibilitate pentru continuarea asocierii, la care nu s-a oferit nicio soluție de către partea română, Damen nu a avut altă opțiune decât să emită notificarea de reziliere a Acordului de Asociere încheiat în 2018 cu partenerul român”, mai declară compania olandeză, în același document.
Fostul ministru al Economiei a fost directorul companiei
Lipsa totală de comunicare între Ministerul Economiei și compania Damen este greu de explicat, în condițiile în care fostul ministru din Guvernul Ciucă, Florin Spătaru, era chiar un om de bază al companiei, fost director la Damen Galați și la Damen Mangalia. Cu toate acestea, ministrul și-ar fi declinat atribuțiile, ca să nu se considere că este în conflict de interese, astfel încât negocierile între Damen și statul român s-au făcut prin niște secretari de stat care au ignorat avertismentele olandezilor. Astfel s-a ajuns la situația actuală, în care olandezii au ieșit din asociere și cer despăgubiri de 500 de milioane de euro statului român, conform contractului semnat cu această clauză de la început.
Prin OUG 73/2018, care a modificat OUG 109/2011, pentru guvernanța corporativă a companiilor de stat, compania olandeză a primit dreptul de a deține controlul operațional și managerial al șantierului naval, oferind la schimb 2% din acțiunile de la Șantierul Naval Mangalia, astfel încât statul a devenit acționar majoritar în asociere, cu 51%.
Noua lege nu mai permite acest tip de convenție pentru deținerea controlului operațional și a managementului în acest tip de asocieri, ceea ce înseamnă că statul român își va putea numi managementul în asociere, iar compania olandeză nu acceptă acest lucru.
Sindicaliștii spun, însă, că Damen ar face acest demers doar pentru a șantaja statul român să-i cedeze procentul de 2%, astfel încât compania să redevină acționar majoritar și să aibă dreptul la păstrarea în continuare a controlului operațional și a managementului.
Mii de familii depind de această asociere
Compania olandeză este foarte importantă pentru economia României, în general, dar mai ales pentru susținerea economiei locale. Mangalia și localitățile învecinate trăiesc din activitatea șantierului naval, direct sau indirect. Pe lângă cei 1.600 de angajați ai companiei olandeze, șantierul mai asigură alte circa 3.000 de locuri de muncă, dintre care peste 2.000 la firmele contractoare și subcontractoare care lucrează cu șantierul naval, iar tot lanțul economic local, de la producția propriu-zisă până la servicii de cazare, catering și curățenie, este susținut puternic de activitatea Damen la Mangalia.
În aceste condiții, retragerea companiei din asociere, chiar în momentul în care s-au deschis noi spații de producție, inclusiv pentru echipamente destinate producerii energiei eoliene, ar produce pagube semnificative întregii comunități locale, nu doar șantierului naval.
Acuzații de căpușare, din ambele tabere
Sindicaliștii spun, însă, că exact această dependență creată de compania olandeză stă la baza șantajului și că Damen nu ar vrea cu adevărat să se retragă de la Mangalia, iar contractele, deși au fost semnate de companie, pentru producție de nave și de eoliene, nu ar fi fost începute, tocmai pentru a fi folosite în negocierile cu Guvernul.
În timp ce olandezii îi acuză pe politicienii din România că vor să-și creeze sinecuri și să căpușeze Șantierul Naval Mangalia cu politruci, mai ales acum, înainte de anul electoral 2024, sindicaliștii spun că au descoperit mai multe nereguli care se fac pentru a scoate bani din compania Damen, iar acum doi ani au transmis Ministerului Economiei tot ce au descoperit și au cerut intervenția Corpului de Control. Au fost și mai multe proteste sindicale, în ultimii doi ani, motivele de revoltă fiind legate de neregulile sesizate de sindicat și de Blocul Național Sindical (BNS), din care face parte organizația din cadrul Damen Mangalia.
În urma acestor sesizări s-ar fi făcut un control, dar nu de la Ministerul Economiei, pentru că ministru era deja fostul director al companiei olandeze, care a invocat aceeași problemă a conflictului de interese. Corpul de Control al Prim-Ministrului a făcut verificările, însă ar fi întâmpinat foarte multe dificultăți în găsirea documentelor, iar raportul nu a fost publicat, până în prezent.
Surse din interiorul sindicatului au declarat, pentru Jurnalul, că le-a fost solicitat sprijinul, de către cei care au fost delegați să facă acel control, pentru că Damen Mangalia și-a angajat foarte mulți specialiști proveniți din Serviciul de Informații Externe (SIE), inclusiv generali, care le-ar fi blocat permanent accesul la documente și informații, astfel încât Corpul de Control nu a putut să verifice datele transmise de sindicat.
Înainte de compania olandeză Damen, în asocierea de la Șantierul Naval Mangalia a fost compania coreeană Daewoo, care timp de 21 de ani a înregistrat profit într-un singur an, deși cifrele de afaceri erau foarte mari. Sindicatul spune că la fel procedează și Damen, prin crearea unor companii care căpușează asocierea de la Mangalia, prejudiciind statul român.
Au făcut investiții și în ultimele luni
Cu toate acestea, surse din cadrul companiei olandeze au declarat, pentru Jurnalul, că indiferent ce se va întâmpla, Damen va câștiga în instanță despăgubirile de 500 de milioane de euro, în baza contractului semnat inițial cu partea română. Având în vedere faptul că statul a pierdut până acum aproape toate procesele de același fel, toate contractele cu marile companii străine fiind încheiate astfel încât statul să piardă, Damen ar putea chiar să se retragă de la Mangalia, fără niciun șantaj, pentru că oricum ar ieși în câștig.
Surse din cadrul companiei au declarat, pentru Jurnalul, că toate contractele semnate trebuie să fie onorate, iar ceea ce se poate face la Mangalia nu se poate muta la Galați sau pe alt șantier deținut de Damen în Europa. Asta ar însemna, pe de o parte, că Damen va continua activitatea la Mangalia, cel puțin până când își va putea onora acele contracte noi semnate, dar mai poate însemna și că sindicaliștii au dreptate când spun că olandezii nu vor să se retragă, ci doar forțează o renegociere mult mai favorabilă cu statul român.
Faptul că Damen a luat brusc decizia să se retragă, după ce a reușit să încheie contracte foarte importante, pe termen lung, pentru construcții și reparații de nave maritime și pentru platforme eoliene, angajând și specialiști pe care nu-i va putea folosi pe șantierul de la Galați (unde nu poate muta producția de la Mangalia), ridică un alt semn de întrebare în legătură cu veridicitatea acuzațiilor pe care le aduce sindicatul, tocmai pentru că în ultimele patru luni, compania ar fi putut să oprească aceste investiții, pentru a nu a avea pierderi uriașe. Suma de 500 de milioane de euro, pe care compania o va primi de la România, nu justifică renunțarea la contracte atât de importante, pe termen lung.
În plus, conducerea companiei știa că modificarea legislativă care a determinat decizia de ieșire din asociere i-a fost impusă României prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), deci nu poate fi renegociată.
România nu putea să renunțe la noua lege care a determinat compania Damen să plece de la Șantierul Naval Mangalia, pentru că a fost inclusă în PNRR. Astfel, rămâne doar varianta prin care statul cedează în favoarea olandezilor.