"Soluţia" Autostrăzii Bechtel: viaduct de 250 milioane €

Pentru ca Autostrada Transilvania să ajungă la graniţa cu Ungaria, statul s-a gândit să sacrifice o parte din câmpul petrolier de la Suplacu de Barcău. Soluţia prin care un viaduct va traversa zona de sonde ne costă 250 milioane de euro! Bani de la buget.

Surse din CNADNR au confirmat că primul studiu ocolea sondele de petrol şi, implicit, milioanele de euro. Întoarcerea din condei a traseului autostrăzii a făcut ca alte sume generoase să zboare către autostrăzile inexistente ale României.

Dintre toate rutele posibile, s-a întâmplat ca Autostrada Transilvania să traverseze zona vestică a zăcământului de petrol de la Suplacu de Barcău. Acesta este, la fel de întâmplător, un zăcământ "foarte important" pentru compania care îl deţine, OMV Petrom, având o producţie de petrol de aproximativ 1.000 tone/zi. Iniţial, soluţia adoptată ducea autostrada pe lângă câmpul petrolier.

Răsturnarea de situaţie ne costă cam mult - 250 milioane de euro. Viaductul care va traversa câmpul petrolier se dovedeşte extrem de costisitor! Milioanele de euro sunt necesare pentru ridicarea viaductului ce va traversa câmpul petrolier. Alte sume suplimentare, tot de la buget, vor fi date de CNADNR pentru relocarea unei părţi din sondele din judeţul Bihor, dar şi pentru exproprieri.

SOLUŢIA CIUDATĂ
Jurnalul Naţional a cerut, în baza Legii 544 privind accesul la informaţiile publice, Companiei Naţionale de Drumuri comunicarea sumelor care vor fi scoase din bugetul de stat pentru câmpul petrolier din judeţul Bihor. Am întrebat care a fost soluţia adoptată în CTE (CNADNR, MT) referitor la traversarea câmpului petrolier de la Suplacu de Barcău şi de ce nu s-a ales prima variantă, care ocolea zona. Ni s-a răspuns telefonic că este un subiect sensibil, pe care compania îl va analiza. Şi îl analizează şi azi, la 20 de zile de la trimiterea întrebărilor.

Datele oficiale ale soluţiei răsturnate nu ne-au fost comunicate. Confirmarea a venit din partea OMV Petrom, cei care exploatează câmpul de la Suplacu de Barcău:

"Proiectul de relocare a sondelor şi a facilităţilor din zonă este gata, este avizat de către companie, urmând să se întocmească partea de execuţie şi partea financiară.
Toate aceste costuri vor fi suportate de CNADNR. Petrom este de acord cu înlocuirea sondelor verticale cu sonde dirijate, în condiţiile în care CNADNR suportă cheltuielile, pe baza unui proiect avizat de Petrom. Zăcământul nu va fi închis. Câteva sonde vor fi recimentate în vederea abandonării, iar restul activităţilor vor continua ca şi până acum. Se vor reloca alte sonde, iar sondele inactive se vor abandona pe baza unui proiect şi a unor lucrări suportate tot de CNADNR.
Pentru abandonarea acelor sonde există o procedură stabilită de ANRM şi însuşită de Petrom".

DRUM VS PETROL
O soluţie răsturnată din condei este pe cale să rupă din bugetul de stat sume fabuloase de bani. Existenţa celor două studii de fezabilitate nu a fost confirmată oficial de CNADNR. Întrebarea legitimă este: de ce au preferat autorităţile să plătească relocarea unor sonde care, în mod normal, puteau fi ocolite? Directorul de comunicare al Companiei Bechtel, Bogdan Sgârcitu, a confirmat faptul că o parte din sondele de petrol vor fi închise şi că CNADNR este cel care va achita factura.

Bogdan Sgârcitu a afirmat însă că sumele necesare mutării trebuie căutate la CNADNR. "Vă pot spune că pe Sectorul 3 C, în judeţul Bihor, nu se mai desfăşoară lucrări din cauza fondurilor reduse. Mai există probleme cu exproprierile care nu au fost realizate în totalitate. Alte probleme sunt legate de modalitatea de relocare a sondelor de petrol, dar şi ale conductelor care sunt pe aliniamentul autostrăzii", a explicat pentru Jurnalul Naţional directorul de comunicare al Companiei Bechtel.




DOUĂ STUDII DE PREFEZABILITATE
Studiul de fezabilitate pentru secţiunea Cluj-Borş a Autostrăzii Transilvania a fost realizat de IPTANA în perioada 2003-2004. "Conform studiului de fezabilitate elaborat de IPTANA, secţiunea Cluj-Borş cuprinde şi actuala subsecţiune 3C, respectiv graniţa româno-ungară, care include şi tronsonul Suplacu de Barcău - Borş", a explicat directorul general al IPTANA, dr ing. Cornel Martincu.

Potrivit celor din IPTANA, au existat două studii de prefezabilitate pentru secţiunea 3 C din Judeţul Bihor. "În studiul de prefezabilitate pentru tronsonul Cluj - Oradea au fost analizate două culoare de traseu, respectiv un culoar prin Gilău-Aleşd, paralel cu DN1, şi un culoar prin Zalău, care trecea tot prin zona Suplacu de Barcău, la sud de această localitate, ca şi actuala subsecţiune 3 C. Varianta aprobată la această fază a fost cea prin Zalău-Suplacu de Barcău.

Traversarea câmpului de sonde are avizul Petrom pentru un coridor care afectează minim parcul de sonde în exploatare, respectiv prin marginea dinspre nord-est a acestuia. În studiul de fezabilitate elaborat de IPTANA şi aprobat de beneficiar, traseul este cel avizat şi de alte autorităţi cu competenţe în domeniu, conform avizelor eliberate, la faza de studiu de fezabilitate şi la fazele ulterioare", se arată în răspunsul IPTANA. Proiectanţii au explicat faptul că ocolirea sondelor de petrol ar fi presupus traversarea unei păduri şi alţi 5 kilometri în plus.

"Variantele locale studiate pentru ocolirea câmpului de sonde în cadrul studiului de fezabilitate şi la fazele ulterioare presupuneau alte implicaţii, prin ocolirea obligatorie a zonei de dezvoltare a parcului de sonde, traversarea de păduri (Pădurea Frumoasă) şi zone construite. Traversarea pe la nord-est a localităţii Suplacu de Barcău şi implicit a câmpului de sonde presupunea lungirea traseului cu peste 5 km."

 

Deşeurile, autostrada şi 17 milioane de euro
Autostrada Bechtel pare urmărită de ghinion la orice pas. În drumul ei spre vecinii unguri, ea s-a mai lovit de o problemă. Una de vreo 17 milioane de euro!

Astfel, în urmă cu câteva luni, oficialii au observat că studiul de fezabilitate din secţiunea 2 B le duce autostrada în mijlocul unui depozit de deşeuri, cel de lângă Turda. Odată constatată eroarea, au început să apară datele-limită la care se va rezolva problema. Cândva, termenul-limită era luna aprilie. Nici până în acest moment deşeurile toxice aflate pe aliniamentul viitoarei autostrăzi nu au fost mutate. Toată distracţia va mânca din bugetul de stat 17 miloane de euro.

Cea mai gravă problemă de mediu din judeţul Cluj nu a fost vizibilă până în momentul în care statul român s-a apucat de construit autostrăzi.