Spaga - temelia urbanismului Capitalei

Sfidarea legii in materie de constructii a facut din Bucuresti un oras guvernat de haos. Nici pana astazi, dupa 14 ani de tranzitie, nu exista o lege coerenta in domeniu. Spaga si interesele economice construiesc temelia urbanismului bucurestean. Capitala cu pretentii europene, Bucurestiul a ajuns, din punct de vedere arhitectural, o varza de Bruxelles. Strazi scapate de sub control, pe care au fost "scuipate" constructii care nu respecta linia arhitecturala a zonei, culoarele, nivelul de inaltime, parcajele, sfidand practic orice regula de bun-simt a urbanismului european. Motivele care stau la baza acestui haos sunt de natura economica si politica.

Pe piata constructiilor, oamenii cu bani se organizeaza in grupuri de presiune, iar politicienii sunt deserviti acestora, in functie de interese. Asa se face ca nici pana azi, dupa 14 ani de tranzitie, Romania nu are o lege coerenta a autorizarii constructiilor. Asa se face ca, descentralizarea, promovata atat timp ca o masura europeana, nu a fost facuta decat dupa principii politice, Bucurestiul confruntandu-se in momentul de fata cu un fenomen segregationist: fiecare primar de sector face ce-l taie capul, doar pentru ca este membru PSD. In rest, ca la fiecare alegeri locale, candidatii acelorasi partide care ne-au condus ani de-a randul ne promit din nou un Bucuresti european.

"Mecanismul spagii"

Specialistii, fie ca sunt profesori universitari la Institutul de Arhitectura "Ion Mincu", fie ca este vorba de arhitectul-sef al Capitalei, reclama haosul. Ei acuza faptul ca legile sunt proaste, nerespectate, iar cand se tine cont de ele se da dovada de incompetenta crasa. Dar, peste toate aceste motive, cel mai solid argument este cel "construit" pe balcanica si eterna spaga. Cu spaga, in Bucuresti se defriseaza parcuri, se construiesc cladiri in zone protejate, se incalca autorizatiile de construire s.a.m.d. Ca sa nu mai vorbim ca exista, totusi, un Plan Urbanistic General (PUG) pe care, asa cum recunoaste si arhitectul-sef al Capitalei, Adrian Bold, nu il respecta mai nimeni. In ceea ce priveste incompetenta, aceasta "genereaza birocratia generala, atat la proiectant, cat si la constructor si beneficiar. De exemplu, vin diverse persoane in audienta si spun ca stiu ca regulamentul de urbanism prevede trei etaje pentru o constructie intr-o anumita zona si propun sa o faca cu patru etaje. E un cuplu de actiuni, ca mecanismul spagii: ala care da spaga da ca sa obtina un avantaj, nu pentru ca-i cere functionarul. Birocratia si coruptia se bazeaza pe o permisivitate a ambelor parti", declara arhitectul-sef al Primariei Capitalei, Adrian Bold.

Printre mii de exemple

I-am cerut arhitectului-sef al Capitalei sa ne prezinte cateva exemple de cladiri construite ilegal. Ne-a raspuns ca aproape toate cele ridicate dupa 1989 sunt construite fara respectarea legii. Totusi, ne-a prezentat cateva cazuri relevante. Unul dintre ele ar fi cel al unei constructii roz, de langa Piata Aviatorilor, constructie care nu are autorizatie decat pentru P+3. Ei bine, proprietarul italian a construit o cladire cu 7 etaje, in loc de 3. "Inspectia de Stat in Constructii l-a dat in judecata, dar nu a sistat lucrarea. Desi putea sa sisteze, legal, aceasta lucrare, s-a aranjat cu ala (proprietarul italian al cladirii, un anume Calegari - n.r.) sa nu o faca, ci doar sa-l dea in judecata. Din anii ’90 se tot judeca si nu s-a rezolvat nimic. In aceeasi zona a Pietei Aviatorilor este cladirea OMNIASIG, care are doua etaje in plus fata de autorizatia data. Evident, pe Bulevardul Aviatorilor nu exista constructii fara autorizatie, numai ca autorizatiile nu se respecta. As spune ca nici cladirea turn din Piata Victoriei nu respecta autorizatia data de noi. E drept ca, ulterior, din cate am aflat eu, Primaria Sectorului 1 a autorizat, retroactiv, diferenta de inaltime. De asemenea, in parcul Herastrau, care este monument protejat, mai mult de jumatate din toate acele restaurante nu au autorizatie de construire".

In momentul de fata, spune Adrian Bold, singurele terenuri care nu au fost "jefuite" sunt spatiile verzi, spatiile publice si cele care au apartinut unor societati de stat, privatizate ulterior. "Pana si aceste terenuri pot fi puse in posesie, prin legi. Se retrocedeaza terenuri, cladiri, paduri. Cea mai nociva este HG nr. 834 din 1991, prin care se permite societatilor de stat privatizate sa primeasca terenurile aferente cu titlu de proprietate, transferate din domeniul public. Adica, vechii proprietari, deposedati de comunisti, nu pot sa revendice aceste terenuri pentru ca sunt grevate de investitii, dar directorul, femeia de serviciu sau portarul acestor societati au facut un Consiliu de Administratie si au devenit proprietari. Sunt mari unitati care nu au cu ce sa-si plateasca angajatii si atunci le raman doua posibilitati: sa disponibilizeze sau sa vanda terenuri. Prefera sa vanda terenurile...", arata arhitectul-sef al Capitalei.

Supermarket in locul... Parcului Crangasi

Pentru ca lipsa de responsabilitate a autoritatilor, dar si a cetatenilor, a facut ca, in timp, Bucurestiul sa fie "deposedat" de spatiile verzi, in momentul de fata, aportul de oxigen se face numai prin fotosinteza, sustine arhitectul-sef al Capitalei. "Ar trebui ca, prin Legea urbanizarii, sa se interzica taierea oricarui copac, asa cum se face in Occident. La noi se distrug parcuri pentru construirea unor supermarketuri. Unul dintre cazuri este cel al parcului Crangasi. Daca noi, cei de la Primaria Capitalei, am refuzat sa dam autorizatie de construire a acestui supermarket, investitortii s-au "descurcat" la Primaria Sectorului 6. Cei de aici au facut un Plan Urbanistic de Detaliu (PUD - n.r.) prin care se dadea unda verde pentru aceasta "crima". Noi nu am putut bloca aceasta lucrare decat refuzand concesionarea terenului. Le-am propus un alt teren, langa Piata Crangasi, dar ar fi trebui sa-l ecologizeze. Nu au vrut. Ei vor neaparat in parcul Crangasi. Ni s-a spus ca daca refuzam noi acum, vor veni altii care vor accepta. Deja exista un certificat de urbanism emis de Primaria Sectorului 6. Eu sunt convins ca, in cele din urma, grupul care construieste acest supermarket va reusi sa-si atinga scopul", spune Adrian Bold.

Infractori prea influenti ca sa fie pedepsiti

In lupta pentru normalizarea urbanistica a Capitalei, arhitectii nu au castigat decat o batalie, chiar si asa fiind prea mult spus. Este vorba de strecurarea in lege a unui articol care prevede ca fapta de a "agresa" o cladire de patrimoniu, cu panouri publicitare sau de modificare a fatadelor constituie infractiune, pedepsita cu inchisoarea sau cu amenda penala. Toti administratorii celor aproximativ 2.000 de astfel de cladiri au primit cate o scrisoare in care li se aducea la cunostinta acest fapt si, mai mult, erau rugati politicos sa protejeze acest tezaur arhitectural. Unii s-au conformat, dand dovada de educatie civica dar si de un nivel cultural care sa le permita sa inteleaga valoarea acestor imobile. Ei sunt insa prea putini, cat sa-i numeri pe degete. Restul sunt patroni de hoteluri, restaurante sau altfel de unitati "gazduite" in cladiri-monument, care, netinand cont de lege, au devenit infractori nepedepsiti chiar din momentul in care au afisat fel de fel de panouri publicitare sau au modificat fatadele cladirilor pe care le administreaza. Mai mult, Politia refuza sa dea curs sesizarilor facute de autoritati de teama celor care incalca legea. Astfel, toate plangerile facute au primit un raspuns asemanator: "Cele semnalate de dvs. nu contin elementele infractiunii prevazute de Legea nr. 453/2001", chiar daca "elementele" se vad cu ochiul liber.

Documente europene fara valoare

In 1995, Romania a semnat Carta Alba a Consiliului Arhitectilor din Europa - "Propuneri pentru amenajarea cadrului construit in Europa". Un document care, dupa spusele arhitectului-sef al Capitalei, ar trebui sa impuna aceleasi principii de constructie si de respectare a patrimoniului arhitectural intocmai ca in Europa. Documentul european ramane o hartie semnata, ca probabil majoritatea celor impuse de Bruxelles, fara a fi, insa, respectata.

Legea se schimba in functie de interese"

In plus mai e o problema a celor care construiesc. De obicei isi iau documente si autorizatii care sunt in regula, iar atunci cand se apuca de construirea efectiva a imobilului mai trantesc un etaj-doua. "E cazul italianului care si-a construit o cladire in spatele Hotelului Helvetia. A luat autorizatie pentru P+3 si a inceput sa toarne pana la P+7. Intre timp a facut rost de autorizatie pentru P+7. Asta iar este o problema in Romania. Se numeste intrarea in legalitate. Adica primesti autorizatie, o incalci, dupa care faci presiuni pentru intrarea in legalitate", declara vicepresedintele Ordinului Arhitectilor. Referitor la legea care ar trebui sa puna capat acestor abuzuri, Dan Marin marturiseste ca aceasta a fost schimbata atat de des incat nu a apucat sa vada forma ei finala si mai ales n-a apucat sa o vada aplicata. "Se schimba in functie de interese. N-am vazut niciodata, cu exceptia Timisoarei, case de tigani demolate in urma hotararilor judecatoresti. Sau case pentru care s-a obtinut autorizatia de constructie pentru P+3, constructorii au facut P+7 si au venit autoritatile si le-au taiat etajele.

Spalarea banilor prin constructii

Arhitectul-sef al Capitalei spune ca dezvoltarea haotica a constructiilor din Bucuresti este alimentata si cu bani negri. "Daca pana acum cativa ani comertul era cea mai importanta activitate care aducea bani, acum pentru ca legile fiscale sunt mai dure, se spala bani prin constructii. Exista o componenta care tine de puterea de investitie, care vine dintr-o activitate subversiva. Nu putem vorbi aici de mafia in constructii, ci de grupuri de interese, care creeaza presiuni foarte mari. Pretul pentru metru patrat de constructie intre 400 si 600 de Euro, iar pretul de vanzare a metrului patrat construit este de 1.200 de euro. Teoretic este un profit dublu", explica Adrian Bold.

Impartirea pe sectoare, dupa model ceausist