Spargatorul de biserici

Militia judetului Sibiu a fost sesizata in dimineata zilei de 22 noiembrie 1972 ca autori necunoscuti au spart biserica ortodoxa din comuna Poiana.
Din primele date obtinute a rezultat ca au fost furate 18 icoane, cinci cruci din lemn, un potir din argint suflat cu aur, o cruce din argint cu postament, suflata cu aur, o tava din argint, o pereche de desagi cu motive nationale si alte obiecte de cult. Spargatorul patrunsese in biserica prin deszavorarea unui geam de la altarul bisericii, situat la inaltimea de 1,20 m de sol.

Fiind folosit cainele de serviciu "Ermin", acesta a prelucrat urma de miros care i-a fost data din biserica pana la drumul de legatura dintre comuna Poiana Sibiului si satul Rod. Era o situatia delicata pentru politisti, care se confruntau cu a doua spargere a unei biserici. Prima avusese loc la biserica romano-catolica din Sibiu, de unde hotii sustrasesera numai carti vechi. Pe de alta parte, in comuna Poiana se mai intamplase cu un an in urma inca un eveniment deosebit pe linie de militie: fusese sparta casa de bani a agentiei CEC si sustrasa suma de 70.000 de lei. Si acest caz era nerezolvat, dar intre el si spargerea bisericii militienii au intrevazut o legatura - fiind un infractor strain nu avea cum sa ajunga acolo si sa cunoasca atatea date topometrice. Ponturile fusesera vandute.

O SINGURA IPOTEZA. Militienii au stabilit ca in noaptea furtului a aparut un individ, de circa 20 de ani, care avea asupra sa o pereche de desagi cu motive nationale specifice comunei Poiana Sibiu. Dupa forma desagilor a si plecat la Sibiu in dimineata zilei de 22 noiembrie 1972, ora 5:00. Fiind intrebat ce are in desagi, tanarul a spus ca a cumparat niste tablouri din comuna Jina, pe care urmeaza sa le valorifice la Timisoara. In baza declaratiilor martorilor, s-a intocmit un portret robot al infractorului. Era blond, cu mustacioara de aceeasi culoare si un nas proeminent. Cand s-au facut investigatii in comuna Poiana, prezentandu-se cetatenilor fotografia robot, mare a fost mirarea militienilor cand multi oameni de buna-credinta l-au recunoscut in persoana lui Ion Bran, de 20 de ani, care nu mai fusese de mult prin comuna.

LA COMANDA. Militienii l-au reperat pe Ioan Ban in Sibiu. Cu un an in urma el fusese angajat temporar ca tiglar la lucrarile de renovare a bisericii romano-catolice din Sibiu. In anturajul sau, infractorul il avea pe un anume Ioan Craciun, din Sibiu, bisnitar. Acesta a intrat in legatura cu doi cetateni vest-germani interesati de cumpararea unor obiecte de arta, vechi. Cum Ioan Ban tocmai lucra la restaurarea bisericii romano-catolice din Sibiu, Craciun i-a propus sa fure cartile bisericesti. Ban a comis furtul si a cheltuit foarte repede banii. In acest sens i-a propus lui Craciun sa ia legatura cu cetatenii vest-germani si sa-i intrebe daca vor ceva din obiectele de cult existente in biserica ortodoxa din Poiana Sbiului. Ioan Ban a comis furtul, dar strainii n-au mai fost de gasit. Isi facusera plinul sau, probabil, le-a fost frica de consecinta implicarii in furt si au plecat imediat din Sibiu. Toate obiectele furate din biserica Poiana Sibiului au fost gasite ascunse in locuinta bisnitarului Ioan Craciun. Cu ocazia cercetarilor s-a rezolvat si cazul spargerii casei de bani a agentiei CEC din Poiana Sibiului. Cu un an in urma, Ioan Ban ii vanduse pontul unui spargator versat din Suceava, Vasile Amariei, pentru care primise 5.000 de lei.