SPION RUS ÎN BLANĂ NATO/Cârtiţa a fost şi la Bucureşti

Herman Simm, cârtiţa rusească în NATO, a fost şi la Bucureşti, unde a semnat un acord privind protejarea informaţiilor secrete între România şi Estonia.  Spionul rus Herman Simm, arestat la 21 septembrie în Estonia, ar fi transmis Moscovei informaţii referitoare la “apărarea cibernetică” a ţării sale, precum şi detalii vizând elemente ale scutului american antirachetă ce urmează să fie desfăşurate în Cehia şi Polonia, dar şi alte informaţii importante privind Alianţa Nord Atlantică.

Serviciile secrete ale ţărilor NATO anchetează cum au fost afectate de informaţiile furnizate Moscovei de Simm, care a recunoscut că lucra pentru SVR – serviciul de informaţii externe al Rusiei. Din capitalele ţărilor membre NATO, apar tot felul de informaţii despre ce dezvăluiri ar fi putut face Simm serviciilor secrete ruseşti pentru care lucra din anii 80, pe vremea aceea fiind racolat de KGB. MI 5 a anunţat oficial zilele trecute că analizează daunele pe care Simm le-a adus securităţii naţionale a Marii Britanii. “Cu cât ancheta înaintează, cu atât ies la iveală mai multe prejudicii aduse securităţii la nivelul NATO de această înaltă trădare”, scrie revista  germană Der Spiegel. Prestigiosul cotidian britanic The Times spune că  acest caz a alimentat suspiciunile vechilor membri ai NATO la adresa noilor aliaţi din Europa Centrală şi de Răsărit. Până în prezent, oficiali ai NATO au admis că “printre informaţiile transmise se află informaţii de importanţă majoră pentru securitatea ţărilor membre ale NATO”.  Simm a avut acces la întregul volum de informaţii secrete pe care Estonia le-a primit ca ţară membră a Alianţei Nord-Atlantice. Tehnologii digitale şi cibernetice au fost, de asemenea, dezvăluite de agentul rus. Simm, în vârstă de 61 de ani, a fost şeful Departamentului pentru protecţia secretelor de stat din cadrul Ministerului Apărării din Estonia începând cu 2001. “Cârtiţa rusă”superviza toate informaţiile care veneau în Estonia pe linia UE şi NATO. Simm a dat foarte multe informaţii despre Centrul de apărare cibernetică, creat la Tallin cu ajutorul NATO.

O VARĂ FIERBINTE
August 2006. O vară fierbinte la Bucureşti. Herman Simm face o vizită de câte-va zile în Capitala României. Probabil îşi râdea în barbă. Între diferitele protocoale uzuale unor astfel de vizite, Simm are discuţii cu oficiali români din domeniul securităţii. La sediul ORNISS (Oficiul Registrului Naţional al Secretelor de Stat) semnează în 31 septembrie 2006 Acordul de Securitate între Guvernul României şi Guvernul Republicii Estonia privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate. Practic, Simm semna în numele Guvernului estonian un acord prin care se angaja că va apăra secretele româneşti la care va avea acces. ORNISS ne comunica într-un comunicat de presă: “Ceremonia de semnare a întrunit participarea reprezentanţilor ORNISS, a Autorităţilor Desemnate de Securitate şi Ministerului Afacerilor Externe din România, precum şi ai Autorităţii Naţionale de Securitate din Republica Estonia. Cu această ocazie, cei doi reprezentanţi ai Guvernelor semnatare s-au referit la importanţa deosebită a acestui acord bilateral ca bază a unei cooperări fructuoase între România şi Estonia în domeniul informaţiilor clasificate, atât în contextul mediului de securitate european şi euro-atlantic, cât şi nivelul autorităţilor naţionale de securitate ale celor două state”.

TĂCERE LA BUCUREŞTI
Date fiind dezvăluirile din presa estoniană, reiese că Simm a avut acces şi la secrete de stat româneşti. Care sunt acestea? Contactaţi de JN,  oficiali români nu au dorit deocamdată să facă comentarii pe subiect. De fapt, puţini dintre ei cunoşteau povestea lui Simm. Cătălin Harnagea, fost şef al SIE, a declarat pentru Jurnalul Naţional că Simm ar fi putut avea un acces limitat la anumite secrete ale NATO. “Este greu de spus acum până unde a ajuns. Dar a avut acces la informaţii ale NATO şi ale UE”, spune Harnagea. El a adăugat că este posibil ca Simm să fi strâns informaţii şi din alte surse, inclusiv din întâlnirile cu diverşi oficiali ai ţărilor membre NATO şi UE.

SPIONAJ CU EMIŢĂTOR
Cu ajutorul unui emiţător, Herman Simm ţinea legătura cu persoana sa de contact, care se dădea drept om de afaceri spaniol, şi stabilea în acest fel locul şi ora întâlnirii. Simm acţiona în colaborare cu soţia sa. Nevasta spionului eston, care până recent a lucrat în cadrul Departamentului Juridic al poliţiei de la Tallin, a fost şi ea arestată, însă apoi a fost eliberată condiţionat. Simm s-a deconspirat după ce a cumpărat mai multe terenuri intravilane şi numeroase case, între care o vilă luxoasă pe ţărmul Mării Baltice, într-o zonă rezidenţială.

PRECEDENTUL AMES
Cazul spionului estonian este comparat deja cu cel al lui Aldrich Ames, fostul şef al contraspionajului CIA, care a lucrat pentru serviciile secrete ruseşti între 1985 şi 1994, când a fost prins, împreună cu soţia sa. Prejudiciul adus de Ames nu a fost nici astăzi estimat în totalitate, el fiind condamnat la închisoare pe viaţă.