x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Spre Moscova, ""tot inainte!""

0
Autor: Paula Mihailov Chiciuc 06 Iun 2007 - 00:00
Spre Moscova, ""tot inainte!""
Vezi galeria foto


Proaspătul octogenar Gheorghe Badrus are, ca fost reprezentant de elită al regimului comunist, o istorie proprie ale cărei repere sunt "Şcoala Leningradului",Â

Culisele diplomaţiei: fostul ambasador Gheorghe Badrus povesteşte despre cum au evoluat relaţiile Romănie cu URSS, China şi fosta RSS moldovenească.

Proaspătul octogenar Gheorghe Badrus are, ca fost reprezentant al regimului comunist, o istorie proprie, ale cărei repere sunt "şcoala Leningradului", Declaraţia din aprilie 1964, mandatele de ambasador in URSS, Zimbabwe şi Botswana. Il preocupă prea mult prezentul şi planificarea viitorului pentru a se găndi să-şi scrie memoriile.

†Jurnalul Naţional: Stimate domnule Gheorghe Badrus, imi este greu să inţeleg cum dintr-o familie cu "origini sănătoase" - cum se cerea pe vremuri ca să faci carieră - aţi visat la diplomaţie...

Gheorghe Badrus: Acum căteva săptămăni am implinit 80 de ani. Intr-o asemenea viaţă se adună multe. Ca repere, să vă dau căteva. Am terminat Liceul Militar "Nicolae Filipescu", de la Mănăstirea Dealu, cunoscut ca un liceu de bună pregătire, urmat de elita militară. Dar după ce l-am terminat, ca şef de promoţie, am hotărăt: "Eu nu voi fi militar". Şi am urmat o pregătire superioară in domeniul economiei...

†Jurnalul Naţional:Ce facultate aţi absolvit?

Gheorghe Badrus:Am inceput facultăţile de Drept şi Filosofie la Universitatea din Bucureşti, apoi am urmat Facultatea de Economie Politică a Universităţii din Leningrad. (Universitatea "A.A. Jdanov" - n.n.)...

†Jurnalul Naţional: Cănd şi cum de aţi ajuns să faceţi o facultate "la ruşi"? Că nici aici nu erau burse anunţate şi scoase la concurs.

Gheorghe Badrus:Am plecat acolo cu bursă de stat. Se intămpla prin 1946-1947. După terminarea facultăţii, am lucrat la Universitatea din Bucureşti şi la Institutul de Economie al Academiei. Dar amănuntele biografice nu cred că sunt foarte importante. Apoi am lucrat la Scinteia, de aceea cunosc avantajele şi dezavantajele muncii de la ziar. Satisfacţia apariţiei a ceea ce ai scris durează foarte puţin, o zi sau doar căteva ore... Oricum, atunci şi condiţiile tehnice erau mai proaste. Acum, un ziar se face in căteva ore...

AMBASADOR LA MOSCOVA

†Jurnalul Naţional: In ce domeniu aţi scris?

Gheorghe Badrus:Economie şi relaţii internaţionale. Apoi am trecut in diplomaţie din 1972.

†Jurnalul Naţional: Cum?

Gheorghe Badrus:Am fost chemat de cei de la Comitetul Central şi mi s-a spus: "Mergi ambasador la Moscova". In activitatea de la ziar, desfăşurată pe parcursul a 11 ani, am călătorit, am insoţit delegaţii oficiale. Insoţindu-le şi ocupăndu-mă şi la ziar, şi de chestiunile internaţionale, am cunoscut multe persoane şi m-am confruntat cu diverse situaţii. Deci nu se trimitea un simplu reporter in diplomaţie...

†Jurnalul Naţional: Aşadar, presa era şi o rampă de lansare pentru lumea selectă a diplomaţiei.

Gheorghe Badrus:Da, pentru că ziariştii Scinteii şi cei de la Agerpres aveau acces la informaţii, ştiau ce se intămplă in ţară, care erau relaţiile Romăniei cu alte state... Informarea este importantă atăt pentru ziarişti, căt şi pentru diplomaţi.

CEAUŞESCU CONTRA BREJNEV

†Jurnalul Naţional: De la Machiavelli incoace, informaţia inseamnă putere... Ce momente deosebite dintre lucrurile nescrise v-au rămas in amintire cu semnificaţii pentru istorie?

Gheorghe Badrus:Pentru că suntem in 2007, am să vă povestesc nişte momente foarte importante şi de mare tensiune de acum 40 de ani, din 1967, cănd a avut loc războiul de şase zile dintre Israel şi ţările arabe. Cănd s-a pornit războiul impotriva Egiptului, Romănia avea relaţii foarte bune cu ţările arabe. In iunie 1967, la declanşarea conflictului, Tratatul de la Varşovia, adică sovieticii, a convocat şefii de partide din statele care-l compuneau. Brejnev l-a invitat şi pe Tito. Iugoslavia nu făcea parte din Tratat. Eu am fost atunci cu delegaţia romănească la Moscova. Momentele au fost dramatice. Problema era cum reacţionează Tratatul de la Varşovia la inceputul războiului dintre Israel şi Egipt, trimite trupe sau nu. Mareşalii sovietici şi, in general, conducerea militară a Tratatului erau foarte agitaţi.

Fiecare şef de partid a trebuit să-şi expună punctul de vedere. La un moment dat a venit cineva din personalul lui Brejnev, i-a dat un bileţel. S-a anunţat că nu se ştie ce se intămplă in Egipt. Era vorba, probabil, de un mare miting desfăşurat la Cairo şi unde vorbea Nasser (preşedintele Egiptului intre 1956 şi 1970, n.n.). Un mesaj de sprijin din partea aliaţilor din Tratatul de la Varşovia ar fi fost binevenit. A urmat o pauză, timp in care Ceauşescu a avut o convorbire cu Tito, incercănd să-l convingă să nu fie de acord cu ruperea relaţiilor diplomatice cu Israelul, aşa cum propusese Brejnev. Iar Tito, prieten cu ţările arabe, dar şi cu cele occidentale, a fost de partea soluţiei sovieticilor. Ceauşescu şi-a menţinut poziţia, iar efectele s-au văzut mai tărziu, căci Romănia rămăsese singura ţară socialistă care putea să aibă un dialog cu Israelul. Iniţial, ţările arabe au avut o reacţie de respingere a poziţiei Romăniei, dar treptat au inţeles că a fost un act bun de a nu rupe relaţiile cu Israelul. Romănia a căştigat moral şi faţă de unii şi faţă de ceilalţi, şi a putut avea un rol foarte important in ameliorarea relaţiilor, in stabilirea dialogului dintre cele două părţi.

IN PREAJMA KREMLINULUI

†Jurnalul Naţional: Cum aţi caracteriza atmosfera relaţiilor romăno-sovietice? Cum le simţeaţi ca ambasador la Moscova?

Gheorghe Badrus:Am fost numit in septembrie 1971, dar am preluat postul abia in 1972, pentru că era nevoie de o perioadă de acomodare. Numirea mea s-a produs după nişte momente foarte tensionate in relaţiile romăno-sovietice după condamnarea intervenţiei sovietice in Cehoslovacia. Cercurile conducătoare sovietice nu vedeau cu ochi buni că Romănia era pe poziţia de a accepta şi alte puncte de vedere, şi alte modele de construire a socialismului decăt modelul standard al Moscovei. Istoria a arătat insă cu ironie că Nicolae Ceauşescu a ajuns exact pe poziţiile inverse, impunănd un singur model, crezănd că el este cel care dă tonul şi e cel mai fidel apărător al socialismului şi marxismului.

†Jurnalul Naţional: Ce părere exprimau ruşii faţă de "deschiderea" din Romănia?

Gheorghe Badrus:Relaţiile cu URSS s-au păstrat, pentru că existau nişte raporturi economice, culturale, ştiinţifice, existau poziţii comune adoptate de ambele ţări, care nu se puteau rupe de la o zi la alta. Dar erau totuşi relaţii tensionate, reci.

†Jurnalul Naţional: Vizibilitatea Romăniei crescuse, fiind primită in FMI, in Banca Mondială şi primind clauza naţiunii celei mai favorizate...

Gheorghe Badrus:Cănd am adus la cunoştinţă autorităţilor sovietice intenţia Romăniei de a deveni membru al FMI şi al Băncii Mondiale, nu au fost deloc de acord, au considerat că Romănia produce un soi de "fisură" in "frontul unit al mişcării socialiste"...

REDACTOR LA DECLARAŢIA PENTRU INDEPENDENŢĂ

†Jurnalul Naţional: Cum aţi ajuns să faceţi parte dintre cei care au participat la redactarea Declaraţiei din 1964?

Gheorghe Badrus:Am făcut parte din colectivul de redactare impreună cu alţi colegi ziarişti, aleşi pentru că aveau pregătirea şi cultura politică necesară pentru a contribui la realizarea acestor documente. La Declaraţia asta nu s-a ajuns peste noapte. Ea a fost rezultatul unor paşi politici făcuţi anterior de Romănia, iar, pe de altă parte, a fost adoptată intr-un anumit moment politic din mişcarea muncitorească internaţională: confruntarea dintre Moscova şi Beijing, dintre PCUS, care-şi revendica rolul paternalist şi diriguitor al mişcării comuniste, şi Partidul Comunist Chinez (PCC), care contesta acest rol, avănd o altă putere economică şi influenţă şi un alt potenţial politic. Cunosc la modul de martor şi consfătuirea partidelor comuniste şi muncitoreşti de la Moscova din 1960 - un alt moment important in lupta dintre cele două partide: sovietic şi chinez. In 1960, poziţia Romăniei a fost de susţinere a PCUS-ului, dar mai "cu gura inchisă". Apoi poziţia s-a decantat şi a trecut să se spună clar că toate partidele trebuie ascultate, că trebuie să existe o libertate de opinie şi a experienţelor. Aşa s-a ajuns la declaraţia din 1964. Ea trebuie privită in context istoric.

In insăşi elaborarea Declaraţiei au existat poziţii diferite: una care era impăciuitoristă faţă de PCUS, care mergea pe linia anului 1960, şi alta, mai radicală, mai directă, impotriva PCUS. Din ambele s-a decantat textul final. Ca un element de distanţare este acela că, in timp ce se lucra la Declaraţie, a fost sărbătorirea a 70 de ani a lui Hruşciov. A fost insărcinat Maurer să se ducă la Moscova, deşi din alte partide s-au dus primii secretari. Dej a rămas să elaboreze Declaraţia.

După adoptarea Declaraţiei, noi, romănii, a trebuit să ne explicăm poziţia. Au fost trimise mai multe delegaţii, in special la sovietici, la care am participat şi eu. Trebuia să le explicăm acele puncte de vedere. A fost şi o intălnire cu Podgornii (preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem) şi cu Brejnev. Delegaţia romănească era condusă de Chivu Stoica, apoi urmau Cornel Onescu, Aldea Militaru, Drăgan şi Iliescu - reprezentant al tineretului - , şi a fost primită de Hruşciov.

†Jurnalul Naţional: Şi cum au reacţionat?

Gheorghe Badrus:Sigur, au fost intrebări. La fel am făcut şi cu celelalte partide pentru a explica şi in acelaşi timp a promova aprecierea că această polemică nu are nici un rost, că trebuie altfel construită, ceea ce era foarte important la acea vreme. Şi, sigur, era o modalitate de a săpa hegemonia sovietică.

BASARABIA SOVIETIZATĂ

†Jurnalul Naţional: Din cariera de diplomat ce ne povestiţi?

Gheorghe Badrus:S-a incercat o bună relaţionare şi pentru corecta inţelegere a trecutului istoric comun şi cu Rusia, şi cu Ucraina, cu alte republici ale URSS. Din păcate, aceea a fost o perioadă cănd in fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) au inceput să promoveze un punct de vedere contrar realităţilor. Atunci apăruse o carte a unui academician - Lazarev - despre statalitatea moldovenilor care incerca să demonstreze că a existat un popor moldovean diferit de cel romăn, că limba moldovenească e alta decăt limba romănă. Un punct de vedere inspirat şi imbibat cu prorusismul unor reprezentanţi ai RSS Moldovenească, adoptat şi de unii cercetători şi de instituţii centrale sovietice. Ambasada Romăniei a semnalat organismelor din ţară apariţia şi incercările ce se făceau in această direcţie in RSS Moldovenească, incurajate de Moscova. Din păcate, acele teorii sunt promovate şi azi in Republica Moldova, nu in forme cu mult mascate, ci chiar de aceeaşi natură cu cele sovietice, de conducerea actuală a Moldovei. Ceea ce inseamnă că pentru ei istoria a rămas pe loc, istoria denaturată pe care au cultivat-o in acele timpuri şi pe care vor să o aducă din nou la suprafaţă.

Dezvoltarea unor bune relaţii cu RSS Moldovenească a stat şi in atenţia mea, dar autorităţile sovietice erau şi ele atente să ne taie astfel de legături. Şi vă dau un exemplu. Intr-o vizită pe care am făcut-o la Chişinău, prin ’78, am spus că aş vrea să fac o vizită la Librăria "Drujba" ("Prietenia" - n.n.) din oraş. Librăria "Drujba" era o reţea de librării menită să promoveze cărţile din celelalte ţări socialiste in diverse centre din Uniunea Sovietică. Noi fuseserăm insă sesizaţi că la "Drujba" din Chişinău nu se vănd cărţi din Romănia, cetăţenii din RSS Moldovenească nu se puteau abona la Scinteia sau la alte ziare romăneşti. A doua zi, cănd am ajuns insă in faţa librăriei, am găsit scris pe uşă: "Inchis pentru inventar".

VIZITĂ DE LUCRU IN RSS MOLDOVENEASCĂ

†Jurnalul Naţional: Deci, mesajul transmis era foarte clar!

Gheorghe Badrus:Da, din păcate. In legătură cu Basarabia vă mai relatez şi următorul moment. In 1976, Ceauşescu a fost invitat de Brejnev, impreună cu familia, să-şi petreacă o parte din concediu in Uniunea Sovietică. Se practica atunci acest fel de invitaţii reciproce. In itinerariul acestei vizite a fost inclusă o vizită in RSS Moldovenească. Era pentru prima oară cănd şeful statului romăn a făcut o vizită in RSS Moldovenească, o vizită cu totul deosebită. Eu l-am insoţit.

†Jurnalul Naţional: Plecase fără familie?

Gheorghe Badrus:Nu, cu Elena Ceauşescu şi cu Nicu. Vizita a fost interesantă din mai multe puncte de vedere. Cortegiul oficial de maşini mergea repede, iar populaţia a fost impiedicată să-l vadă pe Ceauşescu, să aibă contact cu el. Dar oamenii totuşi aflaseră, erau curioşi şi la distanţe diferite, deşi erau cordoane de miliţieni care barau intrările străzilor ce dădeau in şoseaua pe care trecea cortegiul, unii il salutau de bun venit. Momentul cu totul deosebit a fost organizarea unui miting la o fabrică de micromotoare din Chişinău. Erau adunaţi muncitorii in hala mare, in deschiderea mitingului a luat cuvăntul secretarul de partid al fabricii, care a spus in rusă că iată, a venit secretarul general al PCR, il salutăm, a menţionat pe scurt relaţiile romăno-sovietice, după care i-a dat cuvăntul lui Ceauşescu. Iar Ceauşescu s-a adresat direct in limba romănă, spunănd că nu are nevoie de traducător, şi a fost aplaudat. Desigur, oficial, s-a trecut sub tăcere că a vorbit in romăneşte. Apoi a plecat in Gruzia şi după aceea in Crimeea, la Ialta, locul tradiţional de odihnă al conducătorilor ruşi.

La răndul lui, in noiembrie, Brejnev a acceptat să vină la Bucureşti, dar şi atunci a făcut-o cu "intorsătură". In sensul că la Bucureşti urma să aibă loc şedinţa Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varşovia. Brejnev a spus că vine la şedinţă, dar cu două zile mai devreme, ceea ce a fost considerată vizita oficială in Romănia.

FINAL DE MANDAT

†Jurnalul Naţional: Cănd s-a incheiat mandatul dvs. acolo?

Gheorghe Badrus:Am incheiat cel de-al doilea mandat in 1980. Eu am prezentat scrisorile de acreditare intr-o zi specială - 29 februarie 1972. Şi m-am retras in ianuarie 1980.

†Jurnalul Naţional: Ca fost gazetar, dvs. de ce nu v-aţi scris memoriile de ambasador după 1989?

Gheorghe Badrus:După Revoluţie am lucrat la Senat, in calitate de colaborator, apoi in invăţămănt, la ASE, apoi la Institutul de studii financiar-bancare şi la Institutul pentru problemele muncii. M-au interesat dintotdeauna problemele de economie mondială. Am scris căteva cărţi mai importante: "Decalaje in Occident" (despre inegalităţile evoluţiei ţărilor occidentale dezvoltate), una despre modernizarea economiei romăneşti, o alta despre economiile naţionale (apărută in 1988) şi "Globalitate şi management" (1999) cu un coleg de la Politehnică. Cred că a fost prima carte de la noi in care s-a scris despre globalizare.

Memorii nu m-am apucat să scriu şi nici nu prea am de gănd. La stadiul de acum mă preocupă mai mult chestiunile actuale şi cele de viitor, problemele dezvoltării economice, corelaţiile cu mediul, problematica diferitelor civilizaţii, ascedenţa sau colapsul lor. Stau pe internet, ce să fac? Simt nevoia să mă informez, pentru a cunoaşte rezultatele noi ale cercetării şi pentru a putea să evaluez prezentul şi perspectivele...

AMBASADOR IN ZIMBABWE ŞI BOTSWANA

L-am intrebat pe profesorul Badrus ce s-a intămplat după incheierea mandatului de ambasador la Moscova: "La intoarcerea in ţară am lucrat o vreme in invăţămănt, după care am fost iarăşi numit ambasador, in Zimbabwe şi in Botswana. Intre 1983 şi 1986. Noi cu Zimbabwe aveam nişte relaţii bune incă de cănd Romănia a sprijinit lupta poporului zimbabweian pentru căştigarea independenţei. Ajutorul a constat in formarea de cadre militare şi de combatanţi ai armatei lor pe teritoriul nostru. Ei s-au adresat Romăniei pentru sprijin, ţară care se bucura acolo de prestigiu din 1980, de cănd cu lupta lor pentru independenţă. Zimbabwe era o ţară cu instituţii şi reguli democratice. Potrivit negocierilor, din cei 100 de membri ai parlamentului, 20 erau rezervaţi pentru albi.

Intre cei 20 de albi parlamentari era şi Ian Smith, care fusese guvernatorul Rhodeziei de Sud (denumirea veche a coloniei) şi care-i persecutase pe aceia care-i deveniseră ulterior colegi in legislativ. Iar actualul preşedinte, Robert Mugabe, era şi se comporta ca un democrat. Acum aflu de opoziţia din răndul populaţiei de culoare oprimate. Dacă eu ştiam că pe timpul mandatului meu Zimbabwe avea o situaţie economică foarte bună - chiar spuneam că mi-aş fi dorit ca Romănia să aibă aceeaşi situaţie economică - , acum se moare de foame, populaţia e decimată de Sida, copiii sunt analfabeţi...".

ECHILIBRU

"La sosirea mea la Moscova era nevoie de o oarecare detensionare a relaţiilor, de echilibrare a lor. In acţiunile pe care le-am avut acolo, scopul era de afirmare clară a poziţiei noastre şi, in acelaşi timp fără a face rabat de la aceste linii generale, a căuta o normalizare a raporturilor dintre Romănia şi URSS, in limita deschiderii pe care Romănia o avea faţă de toate ţările. Eu aveam relaţii foarte bune cu ambasadorii tuturor ţărilor"

Gheorghe Badrus,profesor

INCORDARE

"Era perioada unei mari incordări in relaţiile chino-sovietice, grevată şi de considerente ideologice, politice. China contesta rolul de lider al mişcării comuniste pe care şi-l asumase Uniunea Sovietică, critica poziţia conducerii URSS şi in relaţiile internaţionale, cum ar fi apropierea de SUA. Aveam relaţii bune cu reprezentanţii chinezi tocmai pentru a marca bunele raporturi pe care le aveam in general cu China"

Gheorghe Badrus,profesor

Citeşte mai multe despre:   special,   jurnalul,   national,   romania,   gheorghe,   româniei,   cănd,   ceausescu,   moldovenească,   ambasador,   Moscova,   brejnev,   relaţii,   relaţiile,   badrus

 



Mai multe titluri din categorie

Planul liberal anti-40%: ne votează de Moș Nicolae, îi facem să plângă de Moș Crăciun

Planul liberal anti-40%: ne votează de Moș Nicolae, îi facem să plângă de Moș Crăciun
Guvernul Orban plănuiește să tragă de timp până în luna decembrie, pentru a nu aplica legea în cazul majorării pensiilor cu 40 la sută, începând de la 1 septembrie, așa cum prevede legislația adoptată de...

Un candidat, ministru în Guvernul Orban, prins cu „ocaua mică”. Sarabanda contractelor de lucrări, pe ultima sută de metri înaintea alegerilor de duminică

Un candidat, ministru în Guvernul Orban, prins cu „ocaua mică”. Sarabanda contractelor de lucrări, pe ultima sută de metri înaintea alegerilor de duminică
Galerie Foto Ștefan, deținător al portofoliul celui mai bănos minister al Guvernului României – Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, și candidat PNL la alegerile locale, pentru Campania Electorală...

Gustul, esenţial pentru comportamentul nostru alimentar şi metabolic

Gustul, esenţial pentru comportamentul nostru alimentar şi metabolic
În mănunchiul de simptome care însoţesc boala adusă de coronavirus se află şi acea pierdere a gustului şi mirosului. Ne explică mai multe despre aceste simțuri profesor doctor Dorin Sarafoleanu, membru al...

Post de ministru cumpărat de la partid cu 1,4 milioane de lei

Post de ministru cumpărat de la partid cu 1,4 milioane de lei
Galerie Foto Parchetul General, prin Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, a fost sesizat, săptămâna trecută, cu o plângere penală, vizând posibile infracțiuni de spălare a banior și fals în declarații,...

Cheltuieli exorbitante la STS pentru monitorizarea prezenței la vot. Alegerile din România o dau în fițe: stilouri inteligente de 33 milioane €

Cheltuieli exorbitante la STS pentru monitorizarea prezenței la vot. Alegerile din România o dau în fițe: stilouri inteligente de 33 milioane €
Galerie Foto În anul pandemiei generate de coronavirus, când Guvernul a decis să aplice doar o majorare de 14% a pensiilor, în loc de 40%, cât prevede legea, alagerile scot din vistieria statului peste 37 de milioane de euro. Se...

Cum era Elena Udrea să fie „jefuită” de fosta sa parteneră de afaceri. Operațiunea „împrumutul”, pentru preluarea activelor Băi Boghiș, blocată definitiv de Curtea de Apel Cluj

Cum era Elena Udrea să fie „jefuită” de fosta sa parteneră de afaceri. Operațiunea „împrumutul”, pentru preluarea activelor Băi Boghiș, blocată definitiv de Curtea de Apel Cluj
Galerie Foto Operațiunea de preluare forțată a patrimoniului imobiliar al Stațiunii Băi Boghiș de către familia Veronica Stanca, fosta parteneră de afaceri a Elenei Udrea, prin intermendiul unor împrumuturi rostogolite și...

GIP: Camelia Bogdan a primit viză în SUA, deși a colaborat cu un site de propagandă anti-americană

GIP: Camelia Bogdan a primit viză în SUA, deși a colaborat cu un site de propagandă anti-americană
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice (GIP) atrage atenția că fosta judecătoare Camelia Bogdan a primit vizită în Statele Unite ale Americii, în ciuda faptului că, în urmă cu doi ani, a colaborat cu un portal din...

Cei cu fibrilaţie permanentă se tratează zilnic cu anticoagulante

Cei cu fibrilaţie permanentă se tratează zilnic cu anticoagulante
Oamenii sunt tot mai preocupaţi de ritmul inimii lor, îşi iau pulsul singuri şi comentează amatoristic numărul de bătăi, se tot alarmează de extrasistole și se miră când unii cardiaci sunt lăsaţi în...

Coincidență: Nicușor Dan și Camelia Bogdan au același sponsor-finanțator

Coincidență: Nicușor Dan și Camelia Bogdan au același sponsor-finanțator
Galerie Foto Candidatul susținut de PNL și de USR-PLUS la Primăria Capitalei, Nicușor Dan, a primit, pe persoană fizică, donații totale de peste o jumătate de milion de lei și 1.000 de euro, în perioada 2016-2019. În...

Cei cu ficat gras trebuie să se trateze şi de diabet, și de hipertensiune

Cei cu ficat gras trebuie să se trateze şi de diabet, și de hipertensiune
Galerie Foto Când unui om, la un control medical de rutină, i se descoperă ficatul gras, nu prea ia în serios acest diagnostic. Spune: „Cei mai mulţi au ficat gras, e cea mai uşoară boală de ficat”. Dar nu prea este...

Răfuială la SIIJ între capii fostului Binom! Florian Coldea, audiat în dosarul lui “Portocală”. Ca martor

Răfuială la SIIJ între capii fostului Binom! Florian Coldea, audiat în dosarul lui “Portocală”. Ca martor
Galerie Foto Fostul prim-adjunct al Serviciului Român de Informații, generalul Florian Coldea, a dat explicații, timp de o oră, în fața procurorilor Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), în...

Gruparea Kovesi vs gruparea Prună, după ce un dosar-cheie a fost golit de probe. Încăierare între procurorii DNA lăsați fără muniția de la SRI

Gruparea Kovesi vs gruparea Prună, după ce un dosar-cheie a fost golit de probe. Încăierare între procurorii DNA lăsați fără muniția de la SRI
Galerie Foto Marian Gherman, procurorul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție care l-a trimis în judecată, în urmă cu trei ani, pe soțul Giorgianei Hosu, actuala șefă a DIICOT, a solicitat Secției de Procurori de la ...

Fie COVID-ul cât de rău, clientela politică trebuie să trăiască și anul acesta. Guvernul a închis locurile de joacă, Boc bagă 1.000.000 € în tobogane

Fie COVID-ul cât de rău, clientela politică trebuie să trăiască și anul acesta. Guvernul a închis locurile de joacă, Boc bagă 1.000.000 € în tobogane
Galerie Foto Campania electorală pentru alegerile locale, deși nu pare să reprezinte deloc o provocare deosebită pentru actualul edil al municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, în intenția sa de a câștiga un nou mandat, scoate,...

Scriitorul Dinu Săraru: ”Îmi place omul iute și ambițios și care calcă cu inima”

Scriitorul Dinu Săraru: ”Îmi place omul iute și ambițios și care calcă cu inima”
Galerie Foto Dinu Săraru, unul dintre cei mai reprezentativi scriitori români în viață - dacă nu chiar cel mai mare - e ultimul țăran din Slătioara natală. Într-un interviu-eveniment acordat ziarului Jurnalul, autorul...

Investiții de pandemie și de campanie electorală. “Grindă” reia practicile inițiate de fostul PDL. Pe ce se duc 143 de milioane de lei

Investiții de pandemie și de campanie electorală. “Grindă” reia practicile inițiate de fostul PDL. Pe ce se duc 143 de milioane de lei
Galerie Foto Compania Națională de Investiții, entitatea care derulează proiecte pentru Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice, pare să fi reluat, în perioada guvernării PNL, în plină pandemie generată de noul...
Serviciul de email marketing furnizat de