Neplăcut moment pentru administraţia americană, în general, şi pentru diplomaţia sa, în special, această "scurgere de informaţii" purtând marca WikiLeaks. Dar pentru că românul s-a învăţat să privească jumătatea plină a paharului şi să vadă o fărâmă de bine în orice rău, Jurnalul Naţional foloseşte acest context internaţional prietenos ca un cuib de viespi pentru a le transmite Statelor Unite că au aici, în România, cel puţin un aliat pe care pot conta.
Pe când mass-media şi guvernele din întreaga lume mustesc de indignare după ce-au parcurs informaţiile până de curând secrete din corespondenţa de politică externă a Washingtonului, Jurnalul Naţional le întinde diplomaţilor americani o mână de ajutor în a afla ce-i roade atât de mult: informaţii biometrice, în special complementare, despre politicienii români. Le spunem acestora "Yes, we can!", precum echipa de campanie a lui Barack Obama. Nu ştim dacă produsele finite vor fi caricaturi sau portrete ale unor potenţiali lideri de anvergură mondială. Ce ştim însă e că avem informaţiile necesare sau că, în cel mai rău caz, le putem obţine. Şi, lucru foarte important în era terorismului cibernetic, lucrăm discret.
Dacă asta e noua miză a politicii externe americane, iar Jurnalul Naţional poate juca un rol în delicatul proces de rotaţie a Pământului, de ce am rata ocazia? Putem pune la dispoziţia SUA toate informaţiile obţinute prin mijloace jurnalistice de reporterii şi redactorii Jurnalului Naţional. Nu avem imagini scanate cu harta vaselor de sânge, nici prim-planuri cu vreun iris plin de semnificaţii. Avem întrebările "Cine?" "Ce?", "Unde?", "Cum?", "Cu cine?", "De ce?", fişe, anchete, dosare de presă, informaţii "pe surse".
Îi invităm, cu această ocazie, şi pe cititorii noştri să se alăture acestui demers. Politicienii români trebuie înfăţişaţi cât mai în amănunt pe "scanner-ul" Administraţiei Obama. Sunt binevenite orice informaţii despre studiile politicienilor noştri, despre felul în care şi-au obţinut diplomele, despre dedesubturile averilor, declarate sau nu în formularele obligatorii.
Elemente, nu-i aşa, complementare, dar de mare încărcătură şi evidentă utilitate pentru o imagine cât mai exactă. Detalii despre hobby-urile politicienilor români, despre relaţiile lor principiale sau mai puţin principiale, despre orientarea religioasă şi sexuală... mai pe scurt, tot ce poate fi de folos pentru o descriere cât mai amănunţită a politicienilor români, a acelor câţiva "aleşi" care fac obiectul interesului şi dorinţei de cunoaştere a instituţiilor SUA.
Pentru colecta publică a acestor informaţii punem la dispoziţia cititorilor adresa de mail aid_for_usa@jurnalul.ro. Yes, we can!
Biometria – o metodă sigură de identificare a unei persoane
Termenul "biometrie" provine din cuvintele greceşti "bio" ("viaţă") şi "metreia" ("a măsura"). Potrivit specialiştilor de la Direcţia Paşapoarte, biometria este un termen general, utilizat alternativ pentru a descrie o caracteristică sau un proces.
Atunci când se referă la o caracteristică, un element biometric este o trăsătură biologică (anatomică şi fiziologică) şi comportamentală care poate fi utilizată pentru recunoaştere automată. Atunci când se referă la un proces, un parametru biometric reprezintă o metodă automatizată de identificare a unui individ pe baza unor caracteristici biologice (anatomice şi fiziologice) şi comportamentale.
Parametrii biometrici cel mai des implementaţi sau studiaţi sunt: impresiunile digitale; faţa; irisul; vocea; semnătura; geometria mâinii. Principalele funcţii ale dispozitivelor biometrice sunt: Autentificarea – reprezintă verificarea identităţii unei persoane; Identificarea – reprezintă alegerea unor anumite persoane suspecte dintr-o mulţime. Unul dintre domeniile în care biometria şi-a găsit aplicabilitatea imediată a fost cel privitor la introducerea documentelor de călătorie cu date biometrice, aceasta reprezentând modalitatea cea mai viabilă de eficientizare şi întărire a luptei de combatere a crimei organizate şi a imigraţiei ilegale.
Potrivit definiţiilor din Dex Online, biometria este: ştiinţă care aplică la animalele vii metodele statisticii şi ale calculului probabilităţilor; metodă de cercetare a organismelor şi organelor vii prin măsurători; metodă de cercetare a fenomenelor biologice prin măsurători efectuate asupra fiinţelor vii; tehnica măsurătorilor efectuate asupra unor fiinţe vii şi interpretarea rezultatelor obţinute.
"Biometria este acea parte a ştiinţei care se ocupă cu stabilirea unor legături între diferitele puncte reprezentative ale feţei. Aceste legături, odată stabilite, pot fi uşor transformate în rapoarte dintre punctele reprezentative despre care vă spuneam şi care sunt folosite cu succes pentru recunoaşterea facială. De fapt, reprezintă un gen de amprentă facială a fiecărui individ.
Din această ştiinţă, eu vă spun partea de care este interesat serviciul meu de la Înmatriculări Permise: adică doar de cea facială, fiind trecută atât pe permisul de conducere, cât şi pe toate actele de identitate. Bine, noţiunea de biometrie poate fi interpretată diferit, în funcţie de fiecare domeniu în parte. Noţiunile biometrice le întâlnim şi în domeniul medical. De ce este importantă această ştiinţă? Eu vă spun iarăşi cu referire la domeniul meu, toate documentele de identitate şi toate celelalte purtătoare de poză permit identificarea, inclusiv biometrică, a individului.
Aplicaţii informatice care scanează faţa şi măsoară distanţa între puncte şi fac un fel de matrice a feţei care serveşte la identificarea în proporţie de 90% a individului. Cu ajutorul acestor elemente se poate căuta o anumită persoană într-o bază de date şi îmi dau seama că a trecut sau nu prin zona aia. Referitor la datele complementare, nu ştiu exact ce să vă spun, dar probabil reprezintă acele elemente care sunt asociate cu persoana respectivă. O cunoaştere a unei persoane. Spre exemplu, ne vine un nou coleg. Trebuie să-mi cunosc partenerul de discuţii, de lucru. Reprezintă clar un mecanism de identificare a persoanei cu care lucrezi sau cu care ai anumite relaţii de colaborare", ne-a explicat Dan Moşescu, şeful Serviciului Înmatriculări Permise Bucureşti.
La rândul său, chestorul Gabriel Ţâru (foto), directorul Institutului de Criminalistică, a vorbit despre acele date biometrice cu care se lucrează în domeniul criminalistic. "Astfel, generic, datele biometrice înseamnă metode de recunoaştere şi identificare unică a unei persoane. Cu alte cuvinte, reprezintă individualizarea unei persoane. Acestea sunt: datele fizice, antropometrice, ca să folosim termenul de specialitate – adică înălţime, greutate –, şi datele din zona biologică (date genetice). Spre exemplu, amprentele, care permit identificarea unei persoane.
În ultimii ani au apărut şi acele date biometrice identificate după iris (spre exemplu, în zona aeroporturilor), care permit identificarea diverşilor autori. Să nu uităm şi de identificarea clasică, adică după imaginea feţei, care permite identificarea datelor ce se creează între centrul optic, vârful nasului, al bărbiei. La fel există şi portretul-robot, ce reprezintă tot o descriere a semnalmentelor. Într-adevăr, aceste baze de date permit verificarea diverselor persoane. Atenţie însă! Ele nu sunt sub nici o formă la îndemâna oricui. Există Legea protecţiei datelor personale, iar astfel de baze de date sunt autorizate, ca de altfel şi persoanele care operează cu ele", ne-a declarat Gabriel Ţâru. (Mara Răducanu)
Americanii au cerut anul trecut datele biometrice ale liderilor români
Printre notele diplomatice americane obţinute şi publicate de WikiLeaks au fost şi unele care conţineau referiri despre ţări din Europa Centrală şi de Est, inclusiv România. Nici una dintre note nu a dezvăluit însă secrete importante despre ţara noastră. Astfel, într-o notă diplomatică din aprilie 2006, fostul ambasador american, Nicholas Taubman, critică Oficiul Român pentru Adopţii (ORA), susţinând că raportul grupului de lucru pentru adopţii internaţionale ar sugera că unii dintre copiii a căror adopţie a fost refuzată s-ar putea afla în situaţii în care bunăstarea lor nu e protejată în mod adecvat. "Credem că trebuie să exercităm în continuare presiuni asupra ORA pentru a deschide «concluziile» Grupului unei analize internaţionale transparente şi obiective şi să stabilească un cadru legal care să permită adopţii internaţionale pentru cazurile adecvate aflate în desfăşurare", se arată într-un comentariu inclus într-o notă diplomatică transmisă de Ambasada SUA la Bucureşti în data de 5 aprilie 2006 şi publicat de WikiLeaks.
Într-o altă notă diplomatică, datată 16 iunie 2009, departamentul de stat american le cerea diplomaţilor săi de la Bucureşti să obţină "date biometrice" despre "lideri şi consilieri actuali sau emergenţi" din România. Documentul, inclus în categoria celor secrete, cu menţiunea de a nu fi comunicată străinilor, prezintă "lista de priorităţi" privind activitatea de strângere de informaţii a diplomaţilor americani în România. Acestora li se cerea să obţină date despre "vulnerabilitatea" sau "personalitatea" liderilor români, date "financiare, de sănătate şi biometrice" despre aceştia, numere de conturi bancare, precum şi alte informaţii biografice relevante. În privinţa politicii externe, Statele Unite sunt interesate de relaţiile României cu state vecine din regiunea Mării Negre şi Balcani. Diplomaţii americani erau instruiţi să afle posibilele "vulnerabilităţi" ale liderilor politici sau oficialilor din serviciile de informaţii române, precum şi date generale privind vulnerabilitatea României în faţa influenţei Rusiei.
Într-un alt mesaj diplomatic, clasificat drept "confidenţial", România este considerată o sursă importantă pentru traficul de persoane exploatate de reţelele de proxenetism din Franţa. Potrivit WikiLeaks, nota diplomatică a fost trimisă de ambasada americană din Paris spre sediul FBI pe 22 octombrie 2009 şi prezintă situaţia din Franţa, unde la capitolul "trafic de persoane" apar şi referirile despre România. "Franţa a fost o destinaţie a victimelor, aduse prin reţele de trafic în principal din Africa (Camerun şi Nigeria), centrul şi estul Europei (în special din Bulgaria şi România), fosta URSS şi, din ce în ce mai mult, din Asia (în special din China), în scop de prostituţie şi exploatare", se arată în nota diplomatică transmisă FBI.
România, "un stat sălbatic". Aşa era văzută ţara noastră de fostul comisar european pentru Relaţii Externe, Chris Patten, care afirma în 2004, potrivit unei note obţinute de WikiLeaks, că România şi Bulgaria sunt mai puţin pregătite decât Croaţia să adere la UE. Într-o discuţie din 27 aprilie 2004, Patten aprecia totuşi că, în pofida nepregătirii celor două state, ele probabil că se vor integra în blocul comunitar mai devreme decât Croaţia. (Carmen Vintilă)