Şşşt, Poliţia face nani

Noaptea de 23/24 iulie 2009. În vreme ce băieţelul de 7 ani dispărut la Rânca agoniza într-o râpă, poliţiştii veniţi să-l caute sforăiau în paturi. Ironic, "salvatorii" cu caşchete se cazaseră exact în cabana de unde dispăruse copilul. Să aibă "situaţia sub control". În cazul Costi Velcev, căutările au început tardiv şi au fost organizate haotic. Iar conducerea IPJ Gorj a încălcat flagrant ordinul intern al IGPR care reglementează procedurile de căutare a unui minor dispărut. Copilul merge la groapă, vinovaţii sforăie liniştiţi în continuare...

Costi Velcev (7 ani) a dispărut din staţiunea Rânca (Gorj), joi 23 iulie a.c., în jurul ori 17:30. În jurul orei 20:00, bunicii băieţelului anunţă Salvamontul. La rândul lor, salvamontiştii sesizează dispariţia la apelul unic de urgenţă 112. Ce-ar fi trebuit să se întâmple, conform procedurilor interne în vigoare ale Poliţiei?

"DU-TE TU", "BA DU-TE TU"
Dispeceratul Poliţiei judeţene, cel spre care e direcţionat apelul primit la 112, ia legătura cu cel mai apropiat poliţist - post de Poliţie, patrulă de Poliţie - şi îl trimite la faţa locului. Acesta verifică veridicitatea sesizării primite la 112 şi anunţă dispecerul care declanşează restul procedurilor: anunţă şeful inspectoratului, serviciul de investigaţii criminale, dar şi echipa de criminalistică operativă care merge la faţa locului, pentru a face evaluarea situaţiei de fapt. Teoretic, în secunda numărul doi, se întruneşte Centrul de monitorizare (punctul de coordonarea a operaţiunilor) care, conform procedurilor, este condus de inspectorul şef al IPJ-ului respectiv (în cazul de la Rânca - comisar şef Viorel Caragea, şef IPJ Gorj).

Cum credeţi că a reacţionat comisarul şef Viorel Caragea, deranjat spre miezul nopţii de dispecerul de la IPJ? Scrie, printre rânduri, în comunicatul de presă nr. 2.088 emis la 24 iulie de IPJ Gorj: a pasat toată, dar toată responsabilitatea pe epoleţii celor de la postul de Poliţie din Novaci... "Miercuri, 23 iulie a.c., în jurul orei 22:00, Poliţia Oraşului Novaci a fost sesizată, prin apelul de urgenţă 112 (n.r. - ?!), despre faptul că minorul Velcev Constantin, în vârstă de 7 ani, din Techirghiol, judeţul Constanţa, a dispărut de la o cabană situată în Zona Turistică Montană Rânca şi nu a mai fost găsit." Acelaşi comunicat spune că "imediat de la sesizarea dispariţiei, în zona turistică a fost instituit un punct de comandă, condus de către adjunctul şefului IPJ Gorj, care coordonează activităţile de căutare". "Imediat", adică a doua zi, spre prânz. Până când au făcut ochi şi şi-au terminat de băut cafeaua cei de la judeţ, de salvarea băieţelului de 7 ani s-a ocupat poliţia locală. Să vedem cum...

CU LANTERNELE DESCĂRCATE
Prietenii bunicilor lui Costi Velcev, familia Constantin, ne-au povestit cum au decurs căutările în prima noapte după dispariţia copilului. Costi a dispărut în jurul orelor 17:30, de la cabana din Rânca unde stătea cu bunicii şi cu prietenii acestora. Când au văzut că băieţelul nu este nici în casă cu bunica şi nici afară cu bărbaţii, cei patru adulţi au început să-l caute, împrăştiindu-se. Lângă cabană, cei şase măgăruşi despre care cel mic vorbise ultima oară cu mama lui la telefon, încă păşteau liniştiţi, dar Costi nu era pe lângă ei. Ceva mai încolo era o pensiune cu terasă, lângă care era montată o trambulină pe care săreau câţiva copii. Nici acolo nu era. Vizavi lucrau în curte nişte muncitori, dar nici ei nu-l văzuseră. Apoi, doi au urcat în maşină şi au mers o bucată de drum spre Novaci, fără să dea de copil. Bunicul a luat-o în direcţia opusă, ajungând în locul numit "la stână", pe platoul spre care ducea cărarea pe care nişte turişti văzuseră ultima oară copilul. Bunicul a ajuns în zona cu pricina de două ori în acea seară, fără să dea de copil sau de cineva care să-l fi văzut. Au bătut pe la uşile cabanelor întrebând de el, însă Costi nu era nicăieri. Nu au întâlnit nici turiştii care-au spus că l-au văzut pe Costi şi nu pot înţelege cum ar fi putut băiatul să meargă aşa de repede, în papucii aceia de casă, prin pietrele tăioase de pe drum. Şi nici de ce-ar fi fost aşa grăbit să se avânte în pădure.

"Văzând că nu dăm deloc de el, am sunat la Salvamont la ora 8:48, că am găsit numărul de telefon la un avizier din centrul staţiunii. Ne-am zis că poate ei ne ajută, ştiind zona. Deşi noi tot credeam că băiatul este undeva aproape, nu avea sens să fi plecat el singur în pădure. A venit un salvamontist cu un ATV, care a mers în sus, până pe Păpuşa, şi l-a căutat. A mers şi el pe unde-a putut, că se întuneca. În jur de ora 21:00, m-au sunat de la Poliţia Novaci, m-au întrebat de copil, dacă e adevărat că a dispărut şi mi-au spus să-i sun înapoi când se întoarce băiatul de la Salvamont, sperând că poate-l găseşte el. Salvamontistul s-a întors pe la 21:15, dar nu-l găsise. Imediat i-am sunat pe cei de la Novaci şi-au zis că trimit un echipaj, iar pe la ora 23:00 a venit agentul principal cu un agent. Am dat declaraţii, iar agentul principal  a sunat un comisar de la postul de Poliţie Novaci. Ştiu asta, că aşa i se adresa la telefon "domnul comisar". Apoi, pe la 24:00 - 1:00 noaptea, a venit şi comisarul respectiv, cu încă 3 poliţişti şi un câine. S-au învârtit puţin în jurul cabanei, iar cu câinele au mers vreo 50 de metri - până la cabana următoare. Acolo câinele s-a oprit. Au căutat pe unde era lumină, că veniseră cu două lanterne: una nu avea acumulatori, că ne-au întrebat pe noi dacă avem vreunii, iar cealaltă de-abia mai pâlpâia, aşa că au pus-o la încărcat în cabană. Oricum, toată căutarea asta nu ştiu dacă a durat jumătate de oră, că pe urmă am intrat în cabană, să dăm declaraţii. Şi comisarul s-a tolănit aşa pe-un scaun - era cam băut, se vedea şi se simţea, dar era şi aproape ora 1:00 noaptea când a venit, adică oarecum de înţeles, dar asta îl făcea şi cam arţăgos, că ne-a luat la ture, că de ce n-am avut grijă de copil, că de ce nu l-am căutat, de ce nu am anunţat imediat Poliţia... Însă până au cercetat cabana a început să se trezească. În cabană au luat amprente, au căutat pe sub paturi, prin dulapuri, şifoniere, în pod... Apoi ne-a luat declaraţii. După aceea ne-au scos afară spunându-ne să facem reconstituirea -  unde era grătarul, fiecare ce făceam şi apoi pe unde l-am căutat fiecare. Şi pentru că ieşeam din cabană, am vrut să încuiem camerele, dar ne-au spus să le lăsăm aşa, asigurându-ne că nu intră nimeni, că doar sunt poliţişti. Cum am ieşit noi, au început să scormonească prin cabană. Au luat şi cenuşă din centrală gândindu-se, probabil, că am băgat copilul acolo". Bunica lui Costi e de faţă şi aprobă tot ce povestesc vecinii şi prietenii ei. Nu poate spune nimic pentru că vocea îi e înecată de lacrimi, dar continuă doamna Constantin, vecina ei, întrebând, retoric, "Nu e nici o problemă că au făcut asta, dar nu puteau s-o facă de faţă cu noi?!".

DUPĂ CE-AU RĂSCOLIT CASA, S-AU CULCAT
"După ce-au terminat şi cu declaraţiile, era cam ora 3:00 dimineaţa, ne-au întrebat dacă-s locuri libere prin cabană", îşi reia istorisirea Vasile Constantin. "Noi am ieşit afară şi ei şi-au căutat paturi libere. Au zis că se luminează pe la 5:00 şi vor începe atunci căutările. După comisarul de la Novaci a mai venit şi o maşină de la Salvamont, cu câţiva inşi care au început şi ei să caute în jur, cam tot pe unde căutasem şi noi, după care s-au oprit şi-au zis că aşteaptă să termine Poliţia cu investigaţiile, ca să-i coordoneze. Dar poliţiştii s-au culcat şi oamenii aceia au stat treji toată noaptea, să-i aştepte. Şi noi am stat pe-afară restul nopţii şi ne-am mai învârtit pe lângă cabană. Am tot fost întrebaţi, şi-n noaptea aceea, şi-n zilele următoare, de ce n-am căutat noi prin pădure, dar nouă încă de seara, primul salvamontist care a venit ne-a atras atenţia ca nu cumva să ne aventurăm, că e teren accidentat, mai ales că nu suntem obişnuiţi cu muntele şi nu cunoaştem zona, n-avem echipament..., a insistat să nu ne ducem. Pe la ora 6:30, văzând eu că ei nu se trezesc, am sunat din nou la 112", povesteşte bărbatul. "Am spus de caz şi dispecera m-a întrebat: «Păi nu-i un echipaj de Poliţie acolo?», «Ba da! Dar dorm! Trimiteţi pe cineva care nu doarme!», am răspuns şi aia mi-a închis telefonul, că «de ce sun când e Poliţia la faţa locului!». Atunci am zis cu voce tare că iau aparatul şi-i fotografiez cum dorm, dar şoferul comisarului - care rămăsese jos, în maşină - m-a auzit şi s-a repezit sus, să-i trezească. Când să urc cu aparatul, că l-am căutat un pic, ei ieşeau deja din cabană. Vreo 6-7 inşi erau în total."

În dimineaţa aceea, la 12 ore după dispariţia băieţelului, au venit şi criminaliştii din Târgu-Jiu, de la IPJ Gorj. Nu mai ţine minte nici un nume, decât pe-al locţiitorului şefului de Inspectorat, comisarul Voinescu, "un om cu suflet", după cum l-au descris bunica şi prietenii ei. Dar, pentru că venise alt echipaj de Poliţie, au fost necesare alte declaraţii. "Vineri dimineaţă am dat declaraţii scrise, dar atunci ne-au luat separat", a reluat povestirea Vasile Constantin. "Dar declaraţia n-am scris-o eu, unul din criminalişti mă întreba: «Nu-i aşa că-i aşa?», iar eu îi spuneam «Păi nu-i chiar aşa!».

«Lăsaţi, că e mai bine să scriem aşa!». Sau: «Ce să mai scriem de asta, că au venit poliţiştii şi-au dormit?».

Şi n-am mai scris... Adică, el n-a mai scris. Am spus asta şi la tv, că au venit dimineaţa cu camerele acolo, dar n-au dat pe post."  

EFICIENŢA VĂCARULUI ŞCHIOP
Conform unor studii efectuate în SUA şi Canada, în toate cazurile de dispariţii de minori primele ore ale căutării sunt esenţiale. Un raport al FBI atrage atenţia că după trecerea unei singure ore de la constatarea dispariţiei, şansele de găsire în viaţă a celui dispărut scad la 50% ajungând ca, după trecerea unei zile, să ţină de domeniul miracolului. "După 24 de ore, şansele de a găsi un copil dispărut scad cu 80%" este şi mesajul unui spot publicitar care e difuzat la tv în sprijinul copiilor dispăruţi.

Dincolo de cifre şi procente, concluzia e clară: imediat ce află de dispariţia în împrejurări alarmante a unui minor, Poliţia trebuie să se mobilizeze imediat. Nu să zică "lasă că vedem noi mâine" sau să trimită pe teren nişte amatori care caută patul, pentru nani!

Nu contează show-ul mediatic care se organizează, în zilele următoare, pentru aburirea presei şi, mai ales, a camerelor de filmat prezente la faţa locului. Nu contează ce declaraţii faci la tv şi nici ce comunicate de presă dai, ca să te acoperi. Contează doar că n-ai găsit copilul dispărut în viaţă, că mobilizarea, în orele vitale, a fost zero barat şi că scotocirile artistice, făcute post mortem, au fost ineficiente, atâta vreme cât n-ai fost în stare să găseşti nici măcar cadavrul copilului. Contează că, cel puţin în acest caz, un văcar şchiop, cel care a dat de trupul lui Costi, la trei săptămâni după dispariţie, a fost mai eficient decât toată Poliţia!

Se închide dosarul
Dosarul de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Novaci a fost deschis "in rem" la 24 iulie a.c., pentru comiterea infracţiunii de "lipsire de libertate", şi de el s-a ocupat procurorul Gheorghe Roibu, care a ieşit la pensie în octombrie. Procurorul Marcu Cârstea, cel care coordonează acum ancheta, spune că vrea să dea cât mai repede o soluţie. "Nu pentru că m-aş grăbi eu, ci pentru că am vorbit cu mama lui Costi Velcev şi trebuie să-i dau rămăşiţele, să le înhumeze. O parte din rămăşiţele copilului sunt la Novaci, o parte sunt la INML. Nu am dubii cu privire la cauza morţii, pentru că mă bazez pe probe ştiinţifice", susţine procurorul. Cauza morţii este, conform celor de la INML, hipotermia (în zonă, în acea zi, conform datelor INMH, temperatura minimă a fost de 14 grade Celsius.) "Dacă cei de la INML spun că este posibil ca un copil să moară de frig la 14 grade, eu nu am cum să-i contrazic." Există şi alte probe care susţin că băiatul a murit de frig? "Nu există alte date care să conducă la această concluzie, dar am această probă ştiinţifică. Pentru alte ipoteze nu există probe şi nu am cum să merg pe altă variantă, în absenţa unor confirmări în urma expertizelor. Ne-au sosit rezultatele la expertiza ADN de la IGPR, prin care se certifică faptul că rămăşiţele aparţin lui Costi, expertiza de sol, tot de la IGPR, care spune că craniul n-a stat de la început în acel loc, deci a fost adus, şi expertiza ADN a oaselor care s-au găsit prima oară şi au fost duse la INML. O mai aşteptăm, tot de aici, pe cea a craniului găsit de mamă şi de prietenul ei." Procurorul susţine că, înainte de a închide dosarul, va aştepta să vadă dacă mama lui Costi doreşte contraexpertiză la analizele efectuate de INML. Cum îşi explică el că Poliţia, deşi are toată harta zonei haşurată, dovadă că s-ar fi căutat temeinic, nu a reuşit să dea de trupul copilului care a murit de frig, conform celor de INML, în noaptea de 23/24 iulie? "Dacă aţi fost acolo (n.r. - am fost), aţi observat că e un loc greu accesibil: căutătorii au mers pe drumul pe care a luat-o şi copilul, şi au mers pe acest fir, până la un moment dat. N-au coborât până la pârâu. Acolo unde au găsit craniul mai târziu s-a trecut înainte şi cu un câine, care n-a sesizat nimic." În concluzie, "n-au coborât până la pârâu", dar au haşurat zona ca şi când ar fi coborât. Iar de craniu n-au dat din cauza câinelui, pentru că "n-a sesizat nimic". Ca de obicei, de vină e mortul, care n-a avut inspiraţia să dispară într-o zonă accesibilă. Dimineaţa, ca să lase timp Poliţiei să se mobilizeze până seara, şi, eventual, lăsând la vedere un bilet pentru şeful poliţiştilor, în care să fi scris "vă implor, chemaţi termoviziunea. Am doar 7 ani, fie-vă milă...".

Cerem declanşarea unei anchete interne
Solicităm public IGPR şi Ministerului de Interne efectuarea unei anchete interne, pentru a verifica "profesionalismul" cu care au fost organizate căutările. Chiar dacă, orice măsuri aţi lua, domnule ministru Blaga, domnule chestor Tobă, Costi Velcev nu mai poate fi readus la viaţă, poate reuşiţi să salvaţi un alt copil, va avea nevoie, cândva, de ajutorul "somnoroşilor"... Având în vedere modul în care au fost organizare căutările copilului dispărut la Rânca, dar mai ales evoluţia evenimentelor ulterioare găsirii copilului, considerăm că o anchetă internă este necesară pentru a stabili:

1) dacă au fost respectate, în cazul de la Rânca, procedurile interne privind modul de acţiune al Poliţiei în cazurile copiilor dispăruţi;

2) dacă s-au făcut căutări în zona pârâului Dâlbanu, zonă în care a fost găsit ulterior copilul. Cine a făcut aceste căutări şi de ce copilul nu a fost găsit acolo, având în vedere rezultatul expertizei, care arată că băieţelul ar fi murit de frig, în prima noapte?

3) cum au fost organizate operaţiunile de căutare în noaptea de 23/24 iulie, cine a coordonat în acea noapte Centrul de Monitorizare şi cine - Punctul de Comandă?

5) care sunt motivele pentru care coordonatorul căutărilor, comisarul-şef Salvador Caragea, nu a solicitat de la minister elicopter cu termoviziune în primele 24 de ore de la dispariţie?

5) la ce interval de timp de la primirea sesizării dispariţiei prin 112 s-a deplasat inspectorul-şef Salvador Caragea la faţa locului, în Rânca?

6) cum a realizat şeful Centrului de Monitorizare, "Evaluarea acţiunilor pentru rezolvarea cazului", raport care trebuie efectuat, conform procedurilor interne, în timpul operaţiunilor de căutare a minorului dispărut.