Strategia pentru siguranţa rutieră, înăbuşită din faşă

Strategia Naţională pentru Siguranţă Rutieră este un proiect de hotărâre iniţiat de Delegaţia Permanentă a Consiliului Interministerial pentru Siguranţa Rutieră (CISR), aflată în subordinea Guvernului. Elaborat şi gândit cu scopul de a diminua numărul accidentelor rutiere ajunse la cote maxime pe şoselele ţării, strategia a stârnit o întreagă furtună, arătând încă o dată incompetenţa celor care se ocupă de siguranţa noastră rutieră.

Devenind între timp "sămânţă de scandal" chiar între cei care l-au propus şi aprobat, luni dimineaţă proiectul pentru siguranţa circulaţiei va suferi modificări majore.

După ce au scos pe piaţă "bomba", adică proiectul, cei implicaţi aruncă "pisica" dintr-o ogradă în alta, susţinând că ei nu sunt de acord cu prevederile rutiere propuse spre schimbare, că sunt "nişte aberaţii îngrozitoare", pentru care nu îşi vor da niciodată ok-ul. Ca să lămurim puţin iţele problemei, am sunat la ministerele care au membrii în Consiliul pentru Siguranţă Rutieră. Aveam să descoperim că o parte dintre oamenii care ar fi trebuit să fie sau au fost prezenţi la dezbaterile pentru aceste propuneri rutiere nu ştia nici măcar cu ce se mănâncă şi în ce constau ele.

Vizibil deranjaţi de scandalul iscat, "protagoniştii" acestui film pe teme rutiere ne-au pasat de la un telefon la altul, fără să lămurească într-un fel sau altul problema.

AŞA A ÎNCEPUT POVESTEA...
Proiectul Strategiei Naţionale pentru Siguranţa Circulaţiei 2009-2013 a fost postat pentru dezbaterea publică pe site-ul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), deoarece ministerul asigură secretariatul Consiliului Interministerial pentru Siguranţa Rutieră (CISR). Din fericire pentru şoferi, forma strategiei postate pe site-ul MTI nu este forma finală.

"Am primit deja o mie de palme şi şuturi pentru acest proiect cu siguranţa circulaţiei. Mai multe informaţii puteţi afla de la persoanele de la biroul de presă. Ceea ce este postat pe site-ul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii nu este forma finală a proiectului de Hotărâre de Guvern. În prezent lucrăm pe text, iar luni ne întâlnim cu reprezentanţii fiecărui minister, care face parte din Comitet, pentru a discuta pe textul nou", ne-a explicat Cristian Constantinescu, responsabilul din cadrul Autorităţii Rutiere Române (ARR) de acest proiect, autoritate aflată în subordinea MTI.

Mai mult, în momentul în care am solicitat numele persoanelor din cadrul celorlalte ministere care au participat la realizarea acestui proiect, ni s-a spus că este o exagerare din partea nostră şi că lista respectivă nu este publică. "În prezent a fost transmisă o circulară către toate ministerele implicare în acest Consiliu Interministerial pentru Siguranţa Circulaţiei, iar luni dimineaţă fiecare dintre ministere va veni să prezinte modificările propuse la această strategie.

Este nevoie de o strategie naţională pentru siguranţa circulaţiei, însă trebuie să fie un proiect corect şi coerent, nu unul aberant", ne-a explicat Theodor Postelnicu, consilier în cadrul MTI.

NU ŞTIE STÂNGA CE FACE DREAPTA
Responsabilii cu comunicarea din cadrul ministerelor incluse în CISR habar nu au ce implicare au ministerele pe care le reprezintă în această strategie. Astfel, reprezentantul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor (MDLPL) ne-a declarat că nu ştie nimic despre implicaţiile ministerului pe care îl reprezintă în CISR. "Ministerul Locuinţelor este implicat în foarte multe comitete şi consilii. Nu ştiu în ce ar putea consta implicarea noastră în Comitetul pentru Siguranţa Circulaţiei şi nici nu ştiu de unde să aflu cine a participat din cadrul ministerului la întrunirile CISR", ne-a spus reprezentantul MDLPL.

O situaţie şi mai urâtă am găsit la Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, unde purtătorul de cuvânt şi-a dat demisia, iar interimatul este asigurat de blonda de la Turism, Elena Udrea. Potrivit surselor din cadrul MMDD, invitaţiile pentru participarea la întrunirile consiliului erau trimise la întâmplare, mereu la altă persoană. Astfel, la fiecare dezbatere pe marginea acestei strategii din partea Mediului a participat altă persoană.

POLIŢIA RUTIERĂ, UN "NU" CATEGORIC PENTRU PROIECT
Parte importantă în acest consiliu ce vizează probleme de circulaţie rutieră, Lucian Diniţă, şeful Poliţiei Rutiere, a spus foarte clar că oamenii legii nu sunt de acord cu nimic din acest proiect şi că asemenea propuneri trebuie imediat schimbate şi rediscutate. El a mai adăugat că singura consultare a Poliţiei a fost în sensul că le-a fost trimis documentul gata făcut.




"Citiţi ce prevede proiectul şi o să vă îngroziţi. Noi nu suntem sub nici o formă de acord cu eliminarea martorului din procedura contravenţională, cu eliminarea obligativităţii efectuării analizei de sânge pentru stabilirea alcoolemiei sau confiscarea maşinii la depăşirea vitezei cu peste 50 km la oră.

Ca atare, să-l facă fără permisiunea noastră dacă vor, nu le vom da ok-ul. Între timp, noi am trimis propunerile noastre cu ce schimbări am vrea să se producă în domeniul rutier. Le puteţi lua de la Ministerul Transporturilor." Declaraţia lui Lucian Diniţă vine însă în contradicţie cu faptul că la finalul proiectului, Dan Nica, fostul ministru de Interne, se numără printre cei care au dat aviz favorabil. Mai mult, surse neoficiale susţin că cei care au semnat au făcut acest lucru într-o totală necunoştinţă de cauză, neavând nici cea mai idee despre ce schimbări sunt.

MEMBRII CIRS: VINOVAŢII FĂR' DE VINĂ
Se pare că în acest comitet au fost băgate la grămadă mai multe ministere şi încă alte câteva ONG-uri, asociaţii sau uniuni, care habar nu au în ce s-au băgat. Potrivit unui comunicat primit de la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), din Consiliul Interministerial pentru Siguranţa Rutieră fac parte următoarele institiuţii: Ministerul Transporturilor, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Ministerul Economiei şi Finanţelor, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Ministerul Sănătăţii Publice, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, prin derularea programelor de educaţie rutieră care există la ora actuală.

Din CISR mai fac parte reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale ale municipiului Bucureşti şi ai structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale recunoscute de lege, şi anume: ai Federaţiei Autorităţilor Locale din România, ai Asociaţiei Municipiilor din România, ai Asociaţiei Oraşelor din România, ai Asociaţiei Comunelor din România şi ai Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România. La lucrările CISR pot participa, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai comisiilor de specialitate ale Parlamentului României şi, după caz, reprezentanţi ai mediului universitar, ai institutelor de cercetare, ai organizaţiilor neguvernamentale sau ai companiilor publice ori private din domeniul siguranţei rutiere.

De asemenea, pot fi invitaţi reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice locale din unităţile administrativ-teritoriale interesate.

Modificările propuse
n) Împuternicirea Jandarmeriei Române şi a Poliţiei Comunitare în ceea ce priveşte sancţionarea contravenţiilor la Legea circulaţiei rutiere;
n) Confiscarea maşinii la depăşirea vitezei cu peste 50 km la oră;
n) Mutarea responsabilităţii săvârşirii contravenţiei de la şoferul care a condus vehiculul la proprietarul vehiculului;
n) Eliminarea instituţiei martorului din procedura contravenţională, actualmente Poliţia Rutieră;
n) Considerarea ca ilegală a comercializării şi folosirii dispozitivelor de detecţie a aparatelor radar;
n) Introducerea obligativităţii obţinerii permisului de conducere pentru a putea conduce mopede pe drumurile publice;
n) Sporirea gradului de intransigenţă a legii în ceea ce priveşte abaterile grave: reţinerea la secţia de Poliţie pentru 24 de ore şi suspendarea permisului între 1 an şi 3 ani în cazul constatării stării de ebrietate la volan, confiscarea vehiculului care circulă cu o viteză de cel puţin de două ori mai mare decât viteza legală;
n) Testarea alcoolemiei de către agenţii de Poliţie de fiecare dată când aceştia opresc autovehiculele;
n) Introducerea permisului probator pentru şoferii începători;
n) Interzicerea accesului pe drumurile publice a vehiculelor de tip ATV - în marea majoritate a statelor europene, accesul acestor vehicule este permis numai în afara drumurilor (off road).