Supravieţuirea în vreme de criză

Împotriva crizei, a pierderii locului de muncă şi a scăderii veniturilor te poţi proteja printr-o evaluare realistă a opţiunilor, prin voinţa de a trece mai departe, prin identificarea de noi oportunităţi. Nu e sfârşitul lumii, ci începutul unei noi etape în viaţa profesională.

Şomaj, reduceri de personal, reduceri de salarii, rate imposibil de plătit, executare silită, faliment, depreciere, somaţii de la bancă, angajatori mai pretenţioşi. Pe scurt, criză. Cuvinte înfricoşătoare pentru partea prosperă a României, pentru care ultimii ani au însemnat salarii mai mari, locuinţe mai confortabile, maşini mai scumpe, vacanţe mai luxoase, mâncăruri mai sofisticate, plasme mai mari, haine mai multe şi cadouri mai generoase.

PREGĂTIRE. Ce ar trebui să facă cei care, deşi până mai ieri îşi permiteau să aleagă dintre mai multe oferte avantajoase, află că s-ar putea afla pe lista neagră a disponibilizaţilor? În primul rând, "să evite să îşi plângă de milă, pentru că, oricum, nu le foloseşte la nimic", spune Romeo Creţu, senior consultant în cadrul firmei HRD Dezvoltare Resurse Umane. Angajaţii care sunt în pericol de a-şi pierde locul de muncă trebuie să se pregătească, pentru ca o posibilă concediere să nu-i prindă nepregătiţi, crede Florin Ochiana, HR Operations Manager în cadrul Lugera & Makler. "Ofertele sunt mai puţine decât de obicei, cu siguranţă, însă oportunităţi se pot ivi chiar şi în acest context dificil. Pot fi acceptate chiar şi slujbe remunerate mai puţin, mai ales pentru a nu renunţa la o viaţă activă profesional", spune Ochiana. Cele mai afectate de criză, afirmă specialistul, sunt profesiile legate de domeniul imobiliar, al construcţiilor, de cel bancar, de producţia de componente electronice pentru automobile sau pentru consum: "De la operatori de linie până la ingineri sau chiar manageri, o mare parte dintre cei activi până acum în aceste industrii sunt ameninţaţi, într-o măsură mai mare sau mai mică, de spectrul restructurării. Cei din servicii sunt, la fel, ameninţaţi cu reducerea de personal. Firmele mici sunt şi ele în pericol şi multe dintre ele au dispărut sau vor dispărea".

EVALUARE. Un angajat care îşi pierde locul de muncă ar trebui să facă în primul rând o evaluare extrem de realistă a propriilor opţiuni profesionale sau chiar să apeleze la sfatul unui specialist, este de părere Cristina Pasat, General Manager în cadrul firmei Professional. Cei care îşi pierd locurile de muncă ar trebui să identifice acele oportunităţi din piaţa muncii potrivite experienţei şi pregătirii lor. "Cu toate că actualul context nu este favorabil identificării de noi locuri de muncă în orice profesie, piaţa nu este lipsită de oportunităţi. Cele mai nocive abordări pe care le au oamenii în astfel de situaţii sunt legate de generalizarea informaţiilor vehiculate în presă, care de multe ori nu sunt bazate pe cifre reale şi demoralizează puternic, informaţii care de cele mai multe ori sunt infirmate la sfârşitul perioadei de referinţă pentru care au fost anunţate. De exemplu, în luna decembrie 2008, disponibilizările au atins sub 40% din cifrele anunţate la începutul lunii", afirmă Cristina Pasat. "A găsi un loc de muncă depinde de cât de hotărât eşti şi cât de încrezător eşti să găseşti. În ce priveşte atitudinea angajatorilor, pe de-o parte există stresul legat de supravieţuirea companiei şi satisfacerea nevoilor minime pentru angajaţi, pe de altă parte există un anumit nivel de relaxare în ce priveşte recrutarea de personal, deoarece cererea este acum mai mică decât oferta", spune Romeo Creţu. Acesta nu crede că românii sunt pregătiţi pentru această criză. "Avem tendinţa de a ne plânge de milă, de a căuta compasiune, când soluţiile ne sunt la îndemână, dar nu vrem să le vedem. Nu spun că e uşor să treci printr-o astfel de situaţie. Spun că plângerea de milă nu ajută la nimic. Ce faci când mergi pe un drum, te împiedici şi cazi? Rămâi lat în mijlocul drumului? Sau te ridici şi mergi mai departe?", se întreabă Romeo Creţu.

MAI RĂU. Criza are şi părţi bune. Mai ales pentru angajatori. "Atitudinea unor angajaţi, în unele companii, s-a modificat în sensul că sunt mai preocupaţi să îşi păstreze actualul loc de muncă şi valorizează mai mult faptul că au un loc de muncă. Sunt companii în care oamenii nu mai sunt atât de nemulţumiţi de faptul că nu au anumite avantaje (sporuri, prime, bonusuri, condiţii de muncă etc.), pentru că au văzut că «se poate şi mai rău», adică au văzut că sunt prieteni de-ai lor cărora li s-au redus salariile sau şi-au pierdut locurile de muncă", afirmă Romeo Creţu.

Românul descurcăreţ l-ar putea salva pe românul cheltuitor şi imprudent. "Cred că cei mai mulţi vor avea puterea de a găsi soluţii pentru a trece peste această perioadă - chiar dacă unele vor fi, inevitabil, neortodoxe", e de părere Florin Ochiana. "Criza actuală constituie de asemenea o soluţie pentru o altă criză din România, respectiv cea a forţei de muncă, deşi nu este cel mai bun remediu. Candidaţii şi angajatorii sunt mult mai atenţi: primii, faţă de jobul pentru care aplică, iar angajatorii, faţă de calitatea candidaţilor", susţine Ochiana.

CONŞTIENTIZARE. "Sunt persoane care în această perioadă s-au obişnuit să cheltuiască mai puţin şi au văzut că nu mor de foame. Pe de altă parte, este posibil să apară noi domenii de servicii, noi produse, noi afaceri. Se ştie că în perioadele de criză, de stres maxim, nivelul de creativitate creşte foarte mult. Dar, atenţie, doar în cazul celor care doresc să iasă din situaţia respectivă. Probabil, oamenii vor deveni în timp mai conştienţi de faptul că «azi ai, mâine s-ar putea să nu ai». Şi vor face economii mult mai solide, pe care le vor utiliza cu discernământ", crede Romeo Creţu.

Un factor de stres suplimentar

Concedierea unui angajat ar trebui să fie ultima soluţie pentru reducerea costurilor, însă de multe ori nu poate fi evitată. Cele mai eficiente soluţii sunt reorganizarea internă, diminuarea costurilor, inclusiv a celor cu salariile, consolidarea relaţiilor cu clienţii din portofoliu, diversificarea portofoliului de servicii, îmbunătăţirea constantă a acestora, spune Florin Ochiana (foto). "Restructurările constituie un factor de stres suplimentar pentru angajaţii care pleacă şi pentru cei care rămân şi ar trebui gestionate în cel mai bun mod posibil. Cei care pleacă ar trebui să răsufle puţin, să îşi facă un bilanţ şi să pornească hotărât în căutarea unui nou loc de muncă. S-ar putea să dureze ceva în contextul actual, iar starea de spirit depinde şi de modul în care s-au făcut restructurările (salarii compensatorii, comunicarea cu angajatorul etc.). Cei care rămân ar trebui să se împace cu ideea că este un context economic total nefavorabil şi că li se va cere să facă mai mult în schimbul unor compensaţii egale sau chiar mai mici", e de părere Ochiana.

Identificarea priorităţilor

Cristina Pasat (foto) susţine că şomerii proveniţi din domeniile imobiliar şi bancar au reuşit totuşi să-şi găsească destul de repede noi locuri de muncă. "Nu am întâlnit mulţi disponibilizaţi din aceste categorii care să rămână şomeri mai mult de 2-3 luni. Numeroase companii au anunţat disponibilizări, dar şi regii autonome şi companii de stat. Acestea sunt de regulă companiile care au fost suprapopulate în trecut, iar acum nu îşi mai permit această suprapopulare. Multe companii disponibilizează personal, dar fac şi angajări, ceea ce indică cu claritate că este vorba de o eficientizare internă a activităţii, şi nu neapărat de o reducere a acesteia", afirmă Cristina Pasat. "Dacă românii îşi vor identifica corect priorităţile, vor reuşi să facă faţă acestei perioade şi poate vor trage şi unele învăţăminte pentru viitor", susţine Pasat, care crede că românii vor trece mai uşor peste criză şi pentru că o bună parte a populaţiei trăieşte în mediul rural şi se ocupă cu agricultura.

"Cele mai nocive abordări pe care le au oamenii în astfel de situaţii sunt legate de generalizarea informaţiilor vehiculate în presă, care de multe ori nu sunt bazate pe cifre reale şi demoralizează puternic,  infirmate la sfârşitul perioadei pentru care au fost anunţate"
Cristina Pasat

Speculaţii şi scenarii

Teama de restructurări se poate transforma uşor în panică, spune Cristina Pasat. "Panica duce de multe ori la scăderea randamentului şi la o calitate mai slabă a muncii, ceea ce poate duce într-adevăr la pierderea joburilor. Cel mai distructiv demers pe care îl pot avea angajaţii este de a specula, de a face scenarii şi de a da crezare diverselor zvonuri care circulă prin firmă, fără a avea informaţii exacte", susţine Cristina Pasat. "Nu de puţine ori am întâlnit scenarii negative şi o panică în rândul unor angajaţi îngrijoraţi că-şi vor pierde locurile de muncă, în condiţiile în care angajatorul nu avea nici cea mai mică intenţie de a concedia personal. Pur şi simplu pentru că au văzut la alte firme, angajaţii s-au gândit că li se poate întâmpla şi lor.  În cazul în care restructurarea îi vizează, calitatea crescută a muncii îi poate ajuta să îşi găsească un alt loc de muncă", spune Pasat.