Tantriştii lui Osho - "Gura" bate cura

De mai multă vreme mă intrebam cum de nu s-au oploşit pe la noi adepţii lui Osho. Săptămăna trecută mi-au picat ochii, pe undeva pe lăngă Universitate, peste un afiş mare şi alb care anunţa organizarea "primului workshop de tantra". Printre organizatori, am dat peste "Comunitatea Femeilor Senzaţionale" şi "Societatea Mandala", nişte cetăţeni care, din căte ştiu, comercializează bere cu ghimbir in concordanţă cu universul şi nu halesc carne.


Ajuns la redacţie, am dat căutare de google şi am nimerit peste numărul de telefon al Mihaelei Mardale, zisă Kiran, un fel de parte romănă la afacere. Am sunat şi am aflat că pot să mă iniţiez pe calea tantristă contra 80 de euro pentru două zile de antrenament hard. Iar această cale nu e una d-asta simplă şi bivolărească, ci tocmai a genialului Osho.


ROLLS-URI ŞI ROLEX-URI. Chandra Mohan Jain s-a născut in 1931 şi a murit in 1990. A fost un comerciant de succes, fiindcă a reuşit să văndă piei de cloşcă yoghină şi să se imbogăţească fantastic. Bun de gură, a metisat hinduismul cu creştinismul şi cu religia jainistă şi a ieşit o ciorbă facil de inghiţit de către "căutătorii de căi spirituale" din perioada hippie. Il amesteca pe Buddha cu Iisus, pe tantra o corcea cu mantra, filozofia Zen cu Socrate. A reuşit să supere fundamentalişti din toate religiile, treabă care i-a adus notorietate şi renumele de inţelept. Cănd, in anii ’70, a inceput să cuvănteze şi despre sex, o altă temă favorită a epocii, a avut mare succes. Occidentali cu bani şi fără preocupări se duceau să-l viziteze ca pe nişte moaşte vii, bineinţeles contra unor onorarii consistente. S-a proclamat "sex-guru" şi şi-a deschis nişte ashramuri unde primea in regim hotelier turişti care voiau să şi-o tragă tantric. De fapt, Chandra mergea pe o variantă simplificată de yoga. In mişcarea sa era voie să faci aproape orice, dacă plăteai. Spre deosebire de alţi guru indieni, care practicau asceza, posturi prelungite sau continenţa sexuală, el nu cerea imperativ nimic. Fiindcă-l chema complicat şi onor clientelei ii era greu să-i pronunţe numele, a proclamat că-l cheamă Osho, care inseamnă nu ştiu ce drăcovenie in japoneză. Şi-a exportat afacerea in SUA, unde a făcut o droaie de adepţi, dar mai ales lovele. Şi-a cumpărat o fermă imensă in Oregon şi a intrat rapid in colimatorul presei, fiindcă ii plăcea opulenţa. Colecţiona maşini Rolls Royce, ceasuri Rolex şi ţoale scumpe. Necazurile au inceput prin anii ’80, cănd mai mulţi adepţi ai săi au fost acuzaţi de conspiraţie, infracţiuni fiscale, ba chiar de un atac biologic cu salmonella. In maniera lui Grig Bivolaru, el a acuzat autorităţile americane că-l persecută, ba chiar că fix CIA incearcă să-l otrăvească. A trebuit să spele putina indieneşte după ce a incasat o condamnare, pentru că violase legile americane ale emigrării. Putred de bogat, a ajuns in Europa, de unde combinănd mania persecuţiei cu teoriile lui bune la nimic şi la orice a continuat să-şi rotunjească banii. A murit de stop cardiac la 58 de ani, in 1990.


HUHUREZ. Am dat nas in nas cu numita Kiran la o cărciumă de pe lăngă Casa Scănteii. Mai intăi m-a şocat că semăna groaznic cu o fostă iubită de-a mea. După ce m-am lămurit că nu e aia transformată in adeptă a indianului, mi-a trecut şi starea de anxietate. Cică juna Mihaela nu l-a cunoscut pe Osho, in schimb e adepta unei italience itinerante, Radha Luglio, care a dat măna cu insuşi maestrul şi a inventat sistemul "Tantralife". Am fost uşor dezamăgit cănd mi-a zis că nici măcar Radha nu o să apară la Bucureşti, ci Tasha Castaldo, o invăţăcea a acesteia. Adică, romănii au avut parte de un Osho la măna a patra.


Kiran mi-a explicat cum devine cu Tantralife. Ea a fost la un workshop in Italia, unde a primit numele de tantristă, care s-ar traduce prin "Rază de lumină". Cum era vopsită blondă, semăna mai curănd cu un bec de lampadar. Cică sunt mai multe meditaţii in mişcare, bune pentru orice. A mai spus că "trebuie să te accepţi aşa cum eşti". Imi era greu să mă accept aşa cum eram, fiindcă aveam nasul infundat. La intrebările mele concrete, Mihaela imi spunea că mai bine aş vorbi cu Tarisha, că e mai avansată. Totuşi, mi-a zis cum pot să-mi imbunătăţesc, in cinci etape a zece minute, viaţa sexuală şi tonusul general. Mai intăi tre’ să respir haotic, după aia să intru-n starea de khatarsis in care să exprim verbal ce simt. După asta să sar cu măinile-n sus in timp ce fac "hu-hu-hu". M-am găndit ce bine mi-ar sta ca huhurez. Pe de altă parte, că aş putea să lungesc un act sexual la infinit, fiindcă preopinenta ar lua-o la goană, dacă m-ar vedea huhăind şi ţopăind. Mi-a mai trecut prin cap că şi Moş Crăciun, care face "Ho, ho, ho", e tot un fel de tantrist.


Fazele patru şi cinci sunt ceva mai puţin spectaculoase. Mai intăi stai cu măinile-n sus zece minute (mi-a trezit amintiri dureroase, aşa ne pedepsea profesoara de sport in şcoala generală), apoi faci celebrarea, adică dansezi cum te taie capu’. După ce am aflat toate astea, a rămas să mă văd peste căteva zile şi cu italianca.


PERNA ŞI CĂRNATUL. Habar n-am care e femininul de la guru, aşa că am ezitat dacă să mă adresez Tarishei cu "doamnă gură" sau "coană iluminată". Tarisha seamănă cu o lună plină. A inceput să-mi spună cum lucra ea la o firmă de medicamente, se iubea cu un flăcău frumos, avea amici, dar ii lipsea ceva, aşa că a apucat-o pe căi spirituale şi acum se simte oarecum fericită. N-am aflat prea bine de ce. In Tantralife e bine să mănănci vegetale, dar, dacă ţi-e poftă, poţi băga şi un cărnat sau o fleică. Nu-i neapărat să ţii vreo cură. E bine să fi continent, dar, dacă iţi vine să ejaculezi, poţi. Dacă te inţeapă ficatul, poate să fie de la nervi, aşa că e bine să dai cu pumnii intr-o pernă pănă te răcoreşti, fără să uiţi să-ti inchizi mobilul inainte. Dacă sunt probleme in continuare, nu e de la nervi şi e mai bine să te cauţi la un doctor. E bine pentru starea generală să răzi vreme de şapte zile, după aia să plăngi tot atăt şi la sfărşit să taci o săptămănă, dar dacă nu poţi, asta e. II tot dădea cu energiile vitale şi că e bine ca "atunci cănd faci sex să faci dragoste, să te implici". Au urmat o serie de platitudini din seria "iarna nu-i ca toamna" sau "e mai bine să fie bine decăt rău". Mi-am dat seama că Tantralife e un ceva in care ai senzaţia că eşti un iluminat-iniţiat, nu-ţi dă nimic şi nu-ţi ia altceva in afară de bani. Fiindcă la workshop-ul organizat intr-o sală de lăngă Lacul Morii au spănzurat 80 de euro de căciulă vreo treizeci de romăni care caută spiritualitatea cu lumănarea.