Începe Festivalul "Tarafuri şi Fanfare"! Începe sărbătoarea muzicii tradiţionale româneşti! La Sibiu, sâmbătă şi duminică, vor răsuna acordurile venite din "adâncuri". De dor sau de veselie, de bucurie sau tristeţe, din inima satului românesc.
9 tarafuri şi fanfare vor urca sâmbătă pe scena Festivalului "Tarafuri şi Fanfare" la Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale Astra din Sibiu
Mai aveţi doar puţin de aşteptat. Mai sunt doar două zile. Sâmbătă începe. "Tarafuri şi Fanfare", ediţia a III-a. Jurnalul Naţional a părăsit agitata capitală şi deja "s-a instalat" la Sibiu. Aşteptăm cu nerăbdare să veniţi sâmbătă. De la ora 16:00, la Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale Astra din Sibiu, nouă tarafuri şi fanfare vor aduce muzica tradiţională mai aproape de voi, de fiinţa voastră. Sunt muzicanţi aleşi pe sprânceană de doctorul în muzică Grigore Leşe. Maramureşeanul va prezenta festivalul şi va fi punte de legătură între voi şi muzicanţi.
TARAFURI, FANFARE
De pe întreg cuprinsul ţării au venit la strigarea Jurnalului Naţional muzicanţi dintr-aceia care ştiu să pună în melodii şi-n versuri fiinţa românească!
Vine sâmbătă la Sibiu Fanfara din Fântânele, din Suceava. Formaţia va aduce cu sine muzica din glia Sucevei, muzica veselă ori poate tristă, de joc, de viaţă! Aduc muzica răzeşilor, a moldovenilor niciodată cu capul plecat!
Taraful lui Gaciu din Soporu de Câmpie, Cluj, vine să aducă în faţa spectatorilor muzica unei zone binecuvântate de Dumnezeu. În Câmpia Transilvaniei, oamenii sunt harnici, aproape de Dumnezeu. Felul lor aparte de a fi este completat de minune de muzica lor. Una în care pare că se aglomerează ornamentaţiile şi oscilaţiile ritmice. Muzică de joc, ritmuri care te ridică de la locul tău şi parcă te "obligă" să ieşi la joc.
Muzicanţii din Timocul Bulgăresc
vor fi şi ei prezenţi sâmbătă. Vin dintr-o regiune interesantă, o regiune care mereu a stârnit controverse. Mai importantă însă decât toate discuţiile este muzica pe care muzicanţii din Timocul Bulgăresc o vor aduce la Sibiu, la Festivalul "Tarafuri şi Fanfare". Are rezonanţe româneşti, dar şi bulgare. Aduce o muzică ce are, parcă, în sine o furtună. Aduce jocul, neastâmpărul corzilor, bucuria muzicanţilor de a se exprima.Urmează Taraful din Vinerea, Alba. Muzicanţii din acest taraf aduc sonorităţi aparte. Muzica strămoşilor, cântece care-ţi fac inima să vibreze precum toaca lovită cu ciocănele, de-o mână dibace. Sunete primare, acorduri alese, de toate veţi asculta dacă veţi veni la Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale Astra din Sibiu, sâmbătă şi duminică.
BUCURIA DE A CĂNTA
Să cânţi vatra satului, să urmezi calea înaintaşilor, nu este mereu alegerea uşoară. Degeaba alegi să cânţi tradiţional dacă nu te pricepi. Dacă "nu puşcă", după cum spunea Grigore Leşe. La "Tarafuri şi Fanfare" vin doar oameni aleşi, muzicanţi care au simţit în ei arzând focul vetrei satului. De la cântecul de "stâmpărare", probabil cântecul primordial, oamenii au dezvoltat muzica tradiţională, şi-au acoperit prin cântec nevoile vieţii. Cântecul tradiţional românesc a ajuns să ne însoţească în toate momentele importante ale vieţii. Din nefericire, românii au cam uitat de el. Noi încercăm acum să-l aducem iar aproape de inima voastră. Am ales să aducem, tot sâmbătă, Fanfara de la Buneşti, din Suceava. În tot judeţul ei sunt chemaţi la mai toate evenimente importante, la nunţi, botezuri, petreceri. Prin muzica lor, prin repertoriul lor, ei s-au impus ca păstrători ai valorilor zonei. Din repertoriu fac parte piese ca: "Bătuta de la Unceşti", "Sârba Buneşteanca", "Ursăreasca", "Ciobănaş din Hreatca", "Hora din Mereşti" sau "Sârba din Plăvălari".
Taraful din Greceşti va aduce în Sibiu muzica oltenească. Muzicanţii vin dintr-o comună aflată la influenţa a trei judeţe: Gorj, Dolj şi Mehedinţi. La mare cinste în repertoriul celor din Greceşti sunt cântecele vocale de joc, cântecele de dragoste, doinele. Când te afli la confluenţa a trei zone folclorice atât de importante... muzica sigur nu-i obişnuită. Ea păstrează atât înfluenţe din muzica cântată la curţile boiereşti, dar s-a adaptat şi nunţilor şi petrecerilor din zonă. Pe ici, pe colo se simt influenţe turceşti, pe o bază deosebită: cea a muzicii ţărăneşti.
Nea Costică Lăutaru' din Cezieni, Olt, vine să-şi aducă şi el tributul muzicii autentice româneşti. Acordurile olteneşti sigur nu vor lăsa pe nimeni indiferent.
Ion Covaci, zis Paganini din Săliştea de Sus, Maramureş, este fără îndoială unul dintre cei mai buni ceteraşi din România şi nu numai. Interpretând muzică tradiţională din zona Maramureşului, Paganini al nostru a ajuns pe scenele mari ale lumii. Nemţii l-au poreclit Paganini datorită abilităţilor sale excepţionale. La fel ca şi marele compozitor italian, maramureşeanul poate cânta doar pe o coardă a viorii. Cu strigături, cu joc bătut, cu o prezenţă scenică incredibilă, Ion Covaci, Paganini din Săliştea de Sus, va vrăji în mod sigur publicul adunat la Sibiu, la "Tarafuri şi Fanfare".
Ultimii, dar nu cei din urmă, membrii Fanfarei din Lămăşeni, Suceava, vin să încheie prima zi din cea de-a treia ediţie a Festivalului de muzică tradiţională autentică "Tarafuri şi Fanfare", organizat de Jurnalul Naţional şi susţinut de Consiliul Judeţean Sibiu, Transgaz, Simba Catering, Transgaz, Roşia Montană, Petrom şi Pensiunea Carelor.
Susţinătorii Festivalului de Tarafuri şi Fanfare, ediţia a III-a, sunt: Consiliul Judeţean Sibiu, Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale Astra din Sibiu, Fundatia Dan Voiculescu, Transgaz, Simba Catering, Roşia Montană, Petrom şi Pensiunea Carelor.
Citește pe Antena3.ro